Sentinţă civilă nr. 214 din 02.02.2026

1. Rezumat

Situația de fapt, cererea și întâmpinarea

Prin cererea înregistrată la 12.05.2023, reclamanta X (unică moștenitoare a autoarei Y, decedată) a chemat în judecată Comisia Locală A și Comisia Județeană B, solicitând obligarea comisiei locale să întocmească și să înainteze documentația necesară, iar comisiei județene să emită titlul de proprietate pentru suprafața totală de 1 ha 307 mp (11.307 mp), intravilan și extravilan, situată pe raza UAT A, identificată pe tarlale/parcele potrivit actelor procedurii.

În susținerea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că procedura fondului funciar a fost activată în termen (cerere din 1991), că în anul 1995 a fost emis un titlu de proprietate pe numele fostului soț al autoarei (Z), însă printr-o hotărâre civilă definitivă din 19.02.1999 s-a constatat nulitatea absolută parțială a acelui titlu, cu excluderea exact a suprafețelor vizate, iar ulterior procedura a rămas nefinalizată pe filiera autoarei, fără emiterea unui titlu distinct.

A mai invocat că demersul formulat în anul 2014 reprezintă un pas de continuare și de închidere a procedurii, iar nu o cerere nouă.

În apărare, Comisia Județeană B a arătat, în esență, că nu a primit de la comisia locală o documentație completă, că nu se poate substitui comisiei locale în întocmirea actelor prealabile și a invocat o susținere formulată ca „lipsa calității procesuale active” (în esență, condiționarea demersului de proba filiației/vocației succesorale față de un alt autor).

Comisia Locală A nu a formulat întâmpinare în termen, iar reclamanta a depus răspuns la întâmpinare, arătând că își întemeiază demersul exclusiv pe filiera autoarei Y, a cărei moștenire o dovedește prin certificatul de moștenitor.

Probe administrate

În probațiune, instanța a administrat înscrisuri, probă testimonială și expertiză topografică, în vederea corelării actelor procedurii fondului funciar cu realitatea din teren și a individualizării tehnice a amplasamentelor.

Raportul de expertiză a fost depus la dosar, fără obiecțiuni.

Soluția instanței

Prin sentința civilă nr. 370/2026, instanța a admis acțiunea.

A obligat Comisia Locală A să întocmească și să înainteze Comisiei Județene B documentația necesară emiterii titlului de proprietate pe numele reclamantei X, ca unică moștenitoare a autoarei Y, pentru suprafața totală de 11.307 mp, astfel: extravilan – 5.000 mp T52 P1131/16 („Dumbrava”), 2.100 mp T49 P1108/1 („Deal de casă”), 2.000 mp T52 P1131/1 („Dumbrava”); intravilan – 742 mp T17 P448, 1.224 mp T17 P487, 241 mp T17 P489.

A obligat Comisia Județeană B să emită titlul pentru aceeași suprafață după primirea documentației prevăzute de lege de la comisia locală.

A obligat pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum total de 4.800 lei (onorariu expert + onorariu avocat).

2. Considerente esențiale

• „Golul de titlu” după anularea parțială: deși suprafețele au fost excluse dintr-un titlu anterior prin hotărâre definitivă, procedura administrativă a rămas neînchisă, în lipsa emiterii unui titlu distinct pentru suprafețele rămase în afara titlului inițial.

• Cererea moștenitorului – demers de continuare, nu cerere nouă: demersul ulterior al reclamantei a fost calificat ca solicitare de finalizare/închidere a procedurii activate în termen și consolidată prin hotărârea definitivă, nu ca inițiere autonomă a unei proceduri noi.

• Susținerea privind „calitatea procesuală activă”: reclamanta nu valorifică drepturi succesorale pe filiera unui alt autor, ci urmărește emiterea titlului pe filiera autoarei; calitatea de moștenitor unic a fost probată cu certificat de moștenitor, astfel încât condiționarea legitimării de proba filiației față de alt autor a fost înlăturată.

• Rolul probelor tehnice și limitele pronunțării: instanța a rămas în limitele suprafeței determinate de actele procedurii și de petit, arătând că eventualele diferențe tehnice constatate prin expertiză se gestionează în etapa de documentație/cadastru de către autoritățile competente.

• Obligații complementare ale comisiilor: comisia locală are atribuții prealabile (documentație/înaintare), iar comisia județeană finalizează procedura prin emiterea titlului, în condițiile legii, după primirea documentației.

• Emiterea titlului pe numele moștenitorului unic: soluția a fost configurată în acord cu dispozițiile privind reconstituirea pentru moștenitori (Legea nr. 18/1991; H.G. nr. 890/2005), întrucât reclamanta a dovedit că este moștenitor unic.

• Cheltuieli de judecată – solidaritate: nefinalizarea procedurii a impus litigiul, iar culpa procesuală a fost reținută ca revenind pârâtelor în mod concurent, justificând obligarea în solidar la cheltuielile dovedite și rezonabile.

3. Elemente de interes pentru practică

• Anularea parțială a titlului + radierea suprafețelor nu e suficientă dacă rămâne un „gol de titlu”: comisiile pot fi obligate jurisdicțional să închidă procedura prin documentație + titlu distinct.

• Cererea ulterioară a moștenitorului poate fi încadrată ca demers de continuare a procedurii declanșate în termen, atunci când există un traseu administrativ anterior și o hotărâre definitivă care a stabilit situația juridică a suprafețelor.

• Apărările formaliste privind semnatarul cererii inițiale sau filiația față de un alt autor pot fi înlăturate dacă reclamantul probează calitatea de moștenitor pe filiera relevantă și urmărește finalizarea procedurii pentru suprafețe rămase fără titlu.

• Diferențele între măsurători și actele procedurii: instanța poate rămâne în limitele petitului/actelor administrative, iar corecțiile tehnice se gestionează în etapa de documentație/cadastru.

• Cheltuieli de judecată: când obligațiile comisiilor sunt complementare și nefinalizarea rezultă din neîndeplinirea „în lanț”, se poate motiva obligarea comisiilor în solidar.