Sentinţă civilă nr. 193 din 03.07.2021

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui la data de 19.10.2020 sub numărul 7617/333/2020, reclamanta CLVSDPPT PRIN PRIMAR BR a solicitat în contradictoriu cu pârâţii CJVSDPPT şi MC, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea parţială absolută a titlului de proprietate nr. .../48955/28.05.2003 emis pe numele MC, constatarea nulităţii parţiale absolute a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../03.10.2018, ca efect al constatării nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr.... /48955/28.05.2003, cu privire la suprafaţa totala de 3600 mp, teren situat în extravilanul satului MD, comuna Văleni, judeţul Vaslui, în ...., în punctul numit „....”, teren ce se regăseşte in titlul de proprietate nr. .../147432/13.03.1995 pe numele MGP.

A susținut reclamanta că pârâtul MC a formulat cerere înregistrată sub nr. 86/19.01.1998, la Legea nr.169/1997 şi nu la Legea nr.18/1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moştenitor al defunctei ME (bunica), a unei suprafeţe de 0,80 ha teren, situat în punctele «Analog » şi « Grădini », ce i se cuvine de la 1,40 ha teren de la ME din vol.IV, poziţia nr.81.

Având în vedere menţiunea de pe rolul agricol 1959-1963 a defunctei ME, că suprafaţa deţinută de aceasta a fost dusă la rolul lui MGP, (fiul defunctei), vol.

IV, poziţia nr.191, a considerat reclamanta că defuncta ME, nu mai deţinea teren la data intrării în vigoare a Legii nr.18/1991.

A mai arătat reclamanta că defuncta MGE nu a formulat cerere la Legea nr.18/1991, aceasta nefiind validată în anexele la legile fondului funciar şi nici în Hotărârea Comisiei Judeţene V.

De asemenea, a apreciat reclamanta că pârâtul MC nu are poziţie de rol în registrul agricol al comunei V.1959-1963, iar suprafaţa de 3600 mp situată în punctul „....”, se află la rolul lui MGP, în registrul agricol 1959-1963, la poziţia nr.191, precum şi în T.P. nr. 1208/147432/13.03.1995-MGP.

În pagina a II-a din registrul agricol 1959-1963 la poziţia nr. l91-MGP, este trecuta menţiunea „Venit suprafaţa de 0,90 ha arabil şi 0,50 ha finat de la MGE ce este decedată” precum şi „Venit suprafaţa de 0,40 ha de la MGE”.

A mai precizat reclamanta că pe rolul Judecătoriei Vaslui s-a judecat dosarul nr.10206/333/2018, iar prin dispozitiv s-a luat act că reclamantul MV a renunţat la judecată; pe parcursul procedurii litigioase, s-a solicitat un Raport de expertiză tehnică judiciară, pe care reclamanta l-a anexat prezentei acțiuni.

În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 18/1991 şi Legea nr. 169/1997.

În probațiune, reclamanta a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri. ataşând la acţiune copii de pe rolul din Registrul agricol 1959-1963, anexa nr.2 a la Legea nr. 18/1991, cererea lui MGP nr. 7/08.03.1991, la Legea nr. 18/1991, Raport de expertiza tehnica judiciara. (filele 6-20).

Prin întâmpinarea depusă la data de 11.11.2020 pârâtul MC a solicitat respingerea acţiunii formulate împotriva sa ca fiind neîntemeiată.

A susținut pârâtul MC, că unchiul său, numitul MP a decedat la vârsta de 80 de ani; în anul 2018 Consiliul Local V.a emis proces verbal în care a indicat că suprafaţa de teren deţinută de el se regăseşte în titlul de proprietate al lui MV, iar după efectuarea expertizei, reclamanta şi MV au renunţat la judecată.

În prezenta acţiune se susţine că terenul pentru care i s-a eliberat titlu de proprietate, se regăseşte la MP; într-adevăr aceste are teren în aceeaşi tarla, dar cu alţi vecini.

A mai susținut pârâtul că el nu deţine rol agricol, ci este moştenitor legal, teren dat zestre de mama sa ME care nu a avut alt teren decât în punctele „Deal Coşeri”- 0,90 ha şi „Sărături”- 0,50 ha.

MP a declarat că terenul este zestre de la mama lor, moştenitorii l-au împărţit între ei, declaraţia sa aflându-se la dosarul nr. 10206/333/2018.

La data de 18.11.2020 s-a depus întâmpinare de către pârâta CJVSDPPT prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei și pe cale de consecință a solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinării formulate, CJ a indicat că prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta CLV pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin reprezentantul său - BR - primar în calitate de Preşedinte, a solicitat în contradictoriu cu CJV pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și MC, constatarea nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr. 1667/48955/28.05.2003 emis pe numele MC, constatarea nulităţii parţiale absolute a Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3840/03.10.2018, ca efect al constatării nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr. 1667/48955/28.05.2003, cu privire la suprafaţa totală de 3600 mp, teren situat în extravilanul satului MD, comuna V., judeţul V., în T 52, P 1012/19 în punctul numit „Deal Coseri”, teren ce se regăseşte în titlul de proprietate nr. 1208/147432/13.03.1995 pe numele Mogoş Gh.

Petru.

A detaliat CJ că reclamanta a invocat faptul că pârâtul MC a formulat cererea înregistrată cu numărul 86/19.01.1998 la Legea nr, 169/1997 şi nu la Legea nr. 18/1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moştenitor al defunctei ME (bunica sa) a unei suprafeţe de 0,80 ha teren.

A mai susținut CJ că reclamanta a precizat că având în vedere menţiunea de pe rolul agricol 1959-1963 a defunctei ME, că suprafaţa deţinută de aceasta a fost dusă la rolul lui MGP (fiul defunctei), s-a considerat că defuncta ME nu mai deţinea teren la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991; mai mult, că defuncta ME nici nu a formulat cerere la Legea nr. 18/1991, nefiind validată în anexele la legile fondului funciar.

Mai mult, pârâtul MC nu are poziţie de rol la registrul agricol al comunei Văleni 1959- 1963, iar suprafaţa de 3600 mp care face obiectul prezentului litigiu se află la rolul lui MGP, în registrul agricol 1959-1963, la poziţia nr. 191, precum şi în titlul de proprietate nr. 1208/147432/13,03.1995- MGP.

Pentru aceste motive, reclamanta - CLV pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a solicitat constatarea nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr, 1667/48955/28,05.2003 emis pe numele MC, constatarea nulităţii parţiale absolute a Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3840/03.10.2018, ca efect al constatării nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr. 1667/48955/28.05,2003, cu privire la suprafaţa totală de 3600 mp, teren situat în extravilanul satului Moara Domnească, comuna Văleni, judeţul Vaslui, în T 52, P 1012/19 în punctul numit „Deal Coseri”, teren ce se regăseşte în titlul de proprietate nr. 1208/147432/13.03.1995 pe numele MGP.

A susținut CJ că potrivit art.

III alin. (2) din Legea nr, 169/1997, nulitatea poate fi invocata de către primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim; în primul rând calitate procesuală activă pentru introducerea acţiunii în constatarea nulităţii absolute o are primarul sau prefectul.

Astfel, potrivit art. 5 lit. l) din Regulamentul aprobat prin H.G, nr. 890/2005, primarul „înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute de art.

III din Legea nr, 169/1997”, în consecinţă, comisia locală nu are calitate procesuală activă pentru a introduce o acţiune în constatarea nulităţii absolute, aceasta având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal şi de a sesiza primarul, pentru ca acesta să promoveze o acţiune în constatarea nulităţii absolute.

Legitimare procesuală activă de introducere a acţiunii în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate o are primarul, comisia locală de fond funciar putând doar a identifica terenurile atribuite ilegal şi a sesiza primarul care înaintează astfel de propuneri, motiv pentru care , în cauză, pârâta CJ a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi respingerea acţiunii.

Pe fondul cauzei, în urma analizării, pârâta CJV a apreciat că, reclamanta CLV menţionează că în titlul de proprietate nr. 1208/147432/13.03,1995 emis pe numele MGP, se regăseşte suprafaţa de 3600 mp, teren situat în extravilanul satului Moara Domnească, comuna Văleni, judeţul Vaslui, în T 52, P 1012/19 în punctul numit ”Deal Coseri”.

Totodată, CLV menţionează faptul că, în ceea ce priveşte documentaţia care a stat la baza eliberării titlului de proprietate nr. 1667/48955 din data de 28 mai 2003 emis pe numele pârâtului MC pentru suprafaţa totala de 1 ha 4000 mp, ce se cere a fi anulat parţial, în urma verificării documentelor din arhiva instituţiei nu s-au regăsit nici cererea formulată de domnul MC în conformitate cu prevederile Legii nr, 18/1991, nici validarea în anexele la legea fondului funciar şi nici poziţia proprie de rol din Registrul Agricol pe anii 1959-1963.

Deşi în opinia pârâtei, este evident că titlul de proprietate nr, 1667/48955/28.05,2003 a fost emis fără respectarea prevederilor legale, la data emiterii acestuia, CL trebuia să fi cunoscut faptul că suprafaţa de 3600 mp, situată în extravilanul satului Moara Domnească în Tarlaua 52, Parcela 1012/19 în punctul numit Deal Coseri, se regăseşte în alt titlu de proprietate emis anterior.

Astfel, conform atribuţiilor comisiilor locale prevăzute în art. 5 din H.G. nr. 890/2005, acestea înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi divergenţele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii; pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin.

În conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr, 18/1991, modificată şi completată, numai instanţa de judecată are competenţa de a modifica, înlocui sau desfiinţa titlul de proprietate în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Pentru aceste considerente, pârâta a solicitat respingerea acţiunii în contradictoriu cu CJV pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Astfel, potrivit prevederilor art. 5 litera b) din H,G. nr. 890/2005 comisiile comunale verifică în mod riguros îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relaţiile şi datele necesare, motiv pentru care solicităm respingerea acţiunii în contradictoriu cu subscrisa.

Legitimarea procesuală a primarului este justificată prin interesul intrării în legalitate a actelor eliberate în baza Legii nr. 18/1991 şi a rezolvării pe cât posibil a tuturor cererilor de reconstituire în funcţie de actele primare.

Practic, prin dubla reconstituire sau prin reconstituirea unor suprafeţe mai mari decât cele pentru care sunt îndreptăţiţi unii petenţi s-ar aduce atingere altor persoane ce justifică pe deplin îndreptăţirea la reconstituire, autorităţile fiind puse în imposibilitatea soluţionării favorabile a acestor cereri datorită unor acte ce ar fi emise cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991.

În drept, pârâta a invocat prevederile art. 107, 117, 205-208 din Codul de procedură civilă.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din 19.02.2021, pârâtul MC a depus o serie de precizări prin care a invocat lipsa de interes a reclamantei în a promova prezenta acțiune.

În şedinţa publică din data de 23.04.2021, instanţa a pus în discuţia părţilor, excepţia lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei de interes a acesteia în a promova prezenta acțiune, excepții invocate de către cei doi pârâți.

În continuare, instanţa a apreciat că soluţionarea excepţiilor procesuale invocate, impune unirea acestora cu fondul cauzei întrucât pentru judecarea lor sunt necesare a fi administrate dovezi ce ţin de soluţionarea fondului.

Sub aspectul probatoriului, pentru justa soluţionare a cauzei instanţa a încuviinţat şi administrat pentru toate părțile proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Potrivit art. 248 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa urmează să se pronunţe cu prioritate cu privire la excepţiile de procedură şi de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a cauzei.

În aceste condiţii, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei calității procesuale active a reclamantei și asupra excepției lipsei de interes a reclamantei în a promova prezenta acțiune.

Analizând cu prioritate excepţia lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de către pârâta CJ prin întâmpinare, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 29 Cod procedură civilă, „acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces”.

Dispoziția Codului de procedură civilă trebuie corelată și cu prevederea art. 21 din Constituția României conform căreia „(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

Art. 32 Cod procedură civilă enumeră limitativ și strict condițiile esențiale sine qua non pe care orice justițiabil care dorește să învestească o instanță trebuie să le dețină.

„(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:

a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;

b) are calitate procesuală;

c) formulează o pretenție;

d) justifică un interes.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător, și în cazul apărărilor.”

O condiţie importantă pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi în acelaşi timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea.

Calitatea procesuală se determină în concret, în raport de litigiul dedus judecăţii.

Potrivit art. 36 din Cod procedură civilă „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății”.

Astfel, calitatea procesuală presupune existenţă unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (în cazul calităţii procesuale active) precum şi între persoana chemată în judecată şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (în cazul calităţii procesuale pasive).

Raportat la situaţia potrivit căreia reclamantul ca iniţiator a acţiunii este cel care trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecata, instanţa apreciază că reclamantul nu a făcut dovada calității procesuale active în ceea ce o privește pentru următoarele motive:

Se reține în prealabil că prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamanta CLV pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin reprezentantul său BR - primar în calitate de Preşedinte, a solicitat în contradictoriu cu pârâții CJV pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și MC, constatarea nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr. 1667/48955/28.05.2003 emis pe numele MC, constatarea nulităţii parţiale absolute a Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3840/03.10.2018, ca efect al constatării nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr. 1667/48955/28.05.2003, cu privire la suprafaţa totală de 3600 mp, teren situat în extravilanul satului Moara Domnească, comuna Văleni, judeţul Vaslui, în T 52, P 1012/19 în punctul numit „Deal Coseri”, teren ce se regăseşte în titlul de proprietate nr. 1208/147432/13.03.1995 pe numele MGP.

Potrivit art.

III alin. (1) din Legea 169/.1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar 18/1991, stabilește că actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/199 sunt lovite de nulitate absolută.

Art.

III alin. (2) din Legea 169/.1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar 18/1991, stabilește că actele emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, precizează că nulitatea actelor anterior menționate poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.

Art. 5 lit. l) din Regulamentul aprobat prin H.G, nr. 890/2005, stabilește în acord cu prevederile legale anterior menționate, că primarul „înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute de art.

III din Legea nr, 169/1997”.

În atare condiții, CL nu are calitate procesuală activă pentru a introduce o acţiune în constatarea nulităţii absolute, aceasta având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal şi de a sesiza primarul, pentru ca acesta să promoveze o acţiune în constatarea nulităţii absolute.

Cu privire la excepția lipsei de interes a reclamantei în a promova prezenta acțiune, excepție invocată de către pârâtul MC, instanța o apreciază și pe aceasta ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:

Interesul acțiunii în justiție este reprezentat de avantajul, folosul practic, pe care-l speră reclamantul în urma câștigării procesului.

Prin urmare, dacă activitatea judiciară nu-i poate procura părții un interes practic, cererea sa va fi respinsă pentru lipsa acestei cerințe.

Nici din lecturarea cererii de chemare în judecată, nici din orice alt înscris administrat în cauză, se reține că nu a fost identificat interesul practic al reclamantei în a promova prezenta cerere, în condițiile în care anterior s-a stabilit că o CL de fond funciar nici măcar nu poate deține calitatea procesuală activă necesară pentru a introduce o acţiune în constatarea nulităţii absolute a unui titlu de proprietate, legiuitorul neacordându-i această posibilitate.

Așadar, în contextul în care CLFF nu are nici calitatea activă în a promova cereri de anulare a unui titlu de proprietate și nici interes practic, instanța apreciază că se impune cu prioritate respingerea acțiunii civile ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în acord cu ordinea stabilită de art. 32 Cod procedură civilă, care enumeră limitativ și strict condițiile esențiale sine qua non pe care orice justițiabil care dorește să învestească o instanță trebuie să le dețină.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei CLVSDPPT pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în......, invocată de pârâta CJVSDPPT , cu sediul în......

Respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect „fond funciar - anulare parţială titlu de proprietate” formulată de reclamanta CLVSDPPT, cu sediul în ..., judeţul V. şi MC, având CNP ...... , ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Vaslui.

Pronunţată astăzi, 03.06.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.