Sentinţă civilă nr. 144 din 31.01.2023

- daune morale

- răspundere civilă delictuală –

Cod operator 3076

R O M Â N I A

JUDEŢUL #####

JUDECĂTORIA TÎRGU #####

SENTINŢA CIVILĂ NR.###/2023

Şedinţa publică din data de 31.01.2023

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ####-##### ###### – judecător

Grefier: ####### #########

La ordine venind pronunţarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamaţii ######## ###### şi ######## ###### în contradictoriu cu pârâta ######### ########- ##### având ca obiect daune morale şi răspundere civilă delictuală .

În lipsa părţilor.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17.01.2023, încheiere care face parte integrantă din prezenta cauză şi când s-a amânat pronunţarea pentru data de astăzi, 31.01.2023

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-##### la data de 03.02.2022, sub nr. ###/321/2022, reclamanţii ######## ######, în nume personal și pentru ######## ###### a chemat în judecată pe pârâta ######### ########, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 7500 lei cu titlu de daune morale prin încălcarea dreptului la onoare la demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată prin publicarea pe Facebook a unor mesaje denigratoare, precum şi obligarea să posteze o dezmințire pe Facebook, cu cheltuieli de judecata.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că la data de 29.12.2021 pârâta s-a prezentat la domiciliul numitei ######## ######, iar sub pretextul unor urări de sărbătoare a făcu mai multe fotografii cu aceasta pe care le-a postat pe Facebook.

În urma acestor postări mai multe persoane și-au exprimat punctul de vedere, apreciind că numita ######## ###### trăiește în condiții precare , iar familia acesteia nu are grija de ea.

De asemenea, la domiciliul soacrei sale a venit și reprezentanții Direcției de Asistenta Socială a Primăriei Orașului Tg. ##### și au constatat că nu sunt reale acele afirmații din spațiul public.

Ca urmare acestor postării imaginea familiei a fost afectată, oamenii fac comentarii răutăcioase, le adresează amenințări și chiar înjurături.

Precizează că prejudiciul este reprezentat de atingerea adusă imaginii, vieții private şi reputaţiei .

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1349, 1357 Cod civil.

În susţinere s-au depus înscrisuri şi s-a solicitat proba testimonială şi interogatoriu pârâtei.

Pârâta nu au formulat întâmpinare.

La data de 21.04.2022 pârâta a depus la dosar o întâmpinare-memoriu prin care invocat excepția lipsei capacității de exercițiu a numitei ######## ######, deoarece este bolnavă, iar pe fond solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, nu se face vinovată de fapta imputată.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisuri.

În temeiul art. 255-258 Cod de procedură civilă, instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi probele cu înscrisuri, iar pentru reclamantă şi proba testimonială, apreciindu-le pertinente, concludente şi utile în dezlegarea pricinii.

În cadrul probei testimoniale au fost audiați martora ####### ###########.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei ######## ######, invocată de către pârâtă, instanţa constată că din actele medicale depuse reclamanta ######## ###### suferă de boala Parkinson și demență Alzainer, dar nu s-au depus înscrisuri care să dovedească că acesta se află sub imperiul măsurilor de ocrotire prevăzute de lege, sens în care se va respinge excepţia.

În drept, în conformitate cu prev. art. 1357 din Codul Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar potrivit alin. 2 autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoara culpa.

Totodată, conform prevederilor art. 26 Cod civil, drepturile si libertăţile civile ale persoanelor fizice ,,sunt ocrotite si garantate de lege”, iar art. 58 Cod civil prevede ca orice persoana are dreptul la viaţă, sănătate, integritate fizica si psihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege.

Articolul 72 din Cod civil consacră principiul respectării dreptului la demnitatea persoanei, fiind interzisa orice atingere adusa onoarei si reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia sau fara respectarea limitelor stipulate de prev. art. 75 Cod civil.

Articolul 253 Cod civil stabileşte modalităţile de reparare a unui astfel de prejudiciu, în sensul ca persoana prejudiciata poate cere despăgubiri sau după caz o reparaţie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial ce i-a fost cauzat, daca vătămarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile.

Informaţiile privitoare la integritatea fizica si morala a unei persoane, precum si dreptul la propria imagine intră în noţiunea de viaţă privată, protejata de art. 8 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, conform căruia ,,orice persoana are dreptul la respectarea vieţii sale private si de familie...”.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei sub forma solicitată de reclamanta trebuie să se probeze îndeplinirea condiţiilor cumulative cerute în acest scop, anume: a). existenţa unei fapte ilicite, b). săvârşite cu vinovăţie, c). care să fi provocat reclamantei un prejudiciu, d). între faptă şi prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.

Dispoziţiile menţionate, stabilind cadrul general al protecţiei drepturilor persoanei, precum şi al răspunderii civile delictuale, trebuie privite împreună cu normele de protecţie specială a drepturilor nepatrimoniale cuprinse la articolele în discuţie.

În fapt, în privinţa faptei ilicite, reclamanţii susţin că pârâta a postarea de mesaje pe reţeaua de socializare FACEBOOK o fotografie cu reclamanta ######## ###### și comentarii despre condițiile în care trăiește aceasta, care aduc atingere onoarei, demnităţii, prestigiului, cinstei reclamanților.

Analizând probatoriu administrat în cauză, instanţa constată că pârâta ######### ######## a postat pe contul ###### cu suflet pentru inimi fericite de pe Facebook, în decembrie 2021, 3 fotografii, ce ilustrau o femeie în vârstă, ce purta îmbrăcăminte modestă de culoare neagră, ce stătea în cerdacul casei.

Această postare avea şi mesajul „Bătrânica, care ne-a emoționat până la lacrimi și care nu prea este băgată în seamă de primăria Tg. #####”. ####### din imagini este reclamanta ######## ######, astfel susțin părțile.

La această postare au comentat numeroase persoane, inclusiv pârâta, care condamnau felul în care cei responsabili își îndeplineasc obligațiile față de această bătrână.

Din analiza comentariilor se poate observa că persoanele care au comentat cunoștea destul de bine cine este persoana din fotografii, cunoșteau cine sunt membrii familiei și cine ar fi responsabili de această persoană.

Majoritatea persoanelor care au postat comentarii la aceste fotografii au afirmat că bătrâna este neîngrijită, că membrii familiei nu se îngrijesc de sănătatea și traiul acesteia, fiind nevoită să trăiască din mila altor persoane.

Pârâta prin interogatoriu a recunoscut că a fotografiat-o pe reclamanta ######## ######, că a postat pe grupul Tg. #####, că nu a știu de boala acesteia și că intenția sa a fost să ajute.

Nu este de contestat faptul că intenția pârâtei a fost de a face o faptă bună, dar maniera în care aceasta a înțeles să-și facă cunoscută fapta bună a inoculat ideea că cei responsabili, indiferent că era vorba de membrii familiei sau Primăria Tg. #####, nu-și îndeplinesc obligațiile.

Instanța apreciază că pârâta avea obligația de a se documenta despre persoana pe care dorea să o ajute, astfel încât să nu demareze acțiuni care să aducă atingere vieții private a unei persoane.

Chiar și în situația în care ar fi constata că o persoana este neglijată, abandonată de către cei responsabili ar fi putut sesiza organele abilitate.

#### adevărat că pârâta nu putea cenzura dreptul de exprimare a persoanelor care au comentat și nici nu poate fi responsabilă de respective comentarii, dar prin postarea acelor imaginii și a comentariului a creat cadrul adecvat pentru această ingerință în viața privata a unei persoane.

Mai mult decât atât, aceasta a și alimentat prin comentarii postate, încurajând oamenii să posteze.

La interogatoriu pârâta a afirmat că ”dacă era îngrijită nu cred ## ar fi arătat așa, am văzut-o de mai multe ori” .Din actele medicale reiese că reclamanta ######## ###### suferă de boala Parkinson și demență Alzainer, ceea ce ar putea însemna că aspectele pe care pârâta le-a constat, precum că nu ar fi îngrijită, să fie o consecință a bolii și nu în mod automat o lipsă de interes din partea celor responsabili.

Martorul ####### ########### a declarat că a văzut o postare pe facebook, cu ######## ###### şi mai multe comentarii care spuneau că nu au grijă de bătrână, că nu-i duc mâncare şi lemne de foc.

Mai arată martora că reclamanta ######## ###### a fost afectată de aceste comentarii, a mers la primărie si a solicitata efectuarea unei anchete sociale.

Potrivit deciziei nr. #### din data de 27.11.2016 dată de Înalta ##### şi Casaţie şi Justiţie, Facebook nu este doar un spaţiu online de socializare, ci este un spaţiu public, iar postările de pe Facebook pot constitui temei al răspunderii civile delictuale, dacă prin conţinutul mesajelor sunt aduse ingerinţe dreptului la onoare, la demnitate.

Instanţa reţine că fapta ilicită a pârâtei din data de 29.12.2021 de a posta imagini cu reclamanta ######## ###### și de a comenta despre condițiile în care aceasta trăiește este dovedită din probatoriu administrat în cauză.

În ceea ce priveşte vinovăţia pârâtei, instanţa reţine ca deși, aceasta nu recunoaște că intenția sa a fost de a face cunoscută publicului că reclamanta ######## ###### este abandonată/neîngrijită, iar cei responsabili nu fac nimic în aces senst, instanţa apreciază că prin publicarea unei fotografii cu persoana în cauză și a respectivului comentariu

Prejudiciul moral reprezintă consecinţele negative, rezultatele dăunătoare ale lezării valorilor cu conţinut neeconomic ce reprezintă tot atâtea atribute ale personalităţii umane, definind-o.

În speţa de faţă este vorba de probarea unui prejudiciu moral ce ar consta în încălcarea dreptului la onoare, demnitate , reputaţie, imagine şi viaţă privată, ce a fost cauzată reclamanţilor de fapta pârâtei.

În cauză, instanța constată că este vorba de o comunitate relativ mică, unde oamenii se cunosc, doar postând o fotografie comunitatea online a putut identifica nominal persoana, membrii familiei, iar pe cale de consecință au și concluzionat cu privire la vinovații pentru această situație, comportamentul acestora față de bătrână, condițiile în care trăiește bătrâna.

Raportat la probatoriu administrat în cauză, instanţa apreciază că s-a dovedit ca fapta pârâtei, respectiv postarea din data de 29.12.2021, au fost de natură a încălca dreptul la onoare, demnitate, reputaţie, imagine şi viaţă privată al reclamanţilor.

Pentru aceste considerente va admite în parte acţiunea reclamanţilor și va obliga pârâta la plata sumei de 1000 lei reprezentând daune morale şi va respinge solicitarea de a se posta o dezminţire.

Reclamanţii au dovedit că au făcut cheltuieli în cuantum de 2155 lei reprezentând onorariu avocat potrivit chitanţelor nr. 36/06.01.2023 şi 14/17.01.2022 şi taxă judiciară de timbru potrivit chitanţei seria ########### nr. ######### din data de 20.01.2022, sens în care pârâta va fi obligată la plata sumei de 1000 lei, raportat la pretenţiile admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a reclamantei ######## ######, invocată de către pârâtă.

Admite în parte acţiunea reclamanţilor ######## ######, CNP #############, cu domiciliul în Tg. #####, #### #### ##### ### ##, ##### ##### ## ######## ######, CNP #############, domiciliul în Tg. #####, #### #### ##### ### ##, ##### ##### ######### ####### ######### ########, cu domiciliul în sat și ###### ##########, județ #####

Obligă pârâta să plătească reclamanţilor daune morale în sumă de 1000 de lei.

Respinge solicitarea reclamanţilor se a se posta o dezminiţire pe reţelele de socializare.

Obligă pârâta să plătească reclamanţilor cheltuieli de judecată în sumă de 1000 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea se depune la Judecătoria Tg. #####.

Pronunţată în şedinţă publică, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi, 31.01.2023.