Sentinţă penală nr. 134 din 20.05.2024

Prin rechizitoriul nr. ##/P/2022 emis la data de 07.04.2023 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu ##### a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul ######### ######, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art. 192 alin. (1), (2) C.pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 31.10.2022, sub nr. de dosar ####/321/2022.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, la data de 31.12.2022 inculpatul ######### ###### conducea autoturismul marca Citroen Xsara ####### cu numărul ##### ### pe str. ##### ######## din Tg. ##### și ca urmare a nerespectării dispozițiilor legate sau a măsurilor de prevedere, l-a acroșat pe trecerea de pietoni pe ##### ####### care a decedat ca urmare a leziunilor suferite.

Situaţia de fapt se susţine cu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de cercetare la fața locului; schița locului accidentului; planșă fotografică; raport de expertiză medico-legală necropsie; buletine de analiză toxicologică-alcoolemie; raport de expertiză tehnică-auto; supliment la raport de expertiză; declarație suspect; declarație inculpat.

Prin încheierea de cameră de consiliu nr. 288/2023 din data de 08.08.2023, în baza art. 342 Cod de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat competenţa instanţei, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul emis la data de 07.04.2023 în dosarul nr. ##/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu #####, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Totodată, s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul ######### ###### pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal.

Prezent în faţa instanţei de judecată la data de 16.11.2023, după aducerea la cunoştinţă a drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de art. 83 Cod de procedură penală, art. 108 alin. (1), alin. (2) şi art. 374 alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul a fost de acord să dea declaraţie şi a recunoscut săvârşirea faptei pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, solicitând ca judecata să se desfăşoare numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, potrivit procedurii în cazul recunoaşterii învinuirii, prevăzută de art. 375 Cod de procedură penală.

De asemenea, a declarat că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii în cazul în care va fi găsit vinovat. #### de poziţia procesuală exprimată de inculpat, la același termen de judecată, instanţa a încuviinţat cererea inculpatului ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor în circumstanţiere, dând eficienţă dispoziţiilor art. 375 Cod de procedură penală cu referire la art. 374 alin. (4) Cod de procedură penală.

În cursul judecăţii, s-a ata### ## ####### ###### ######## judiciar al inculpatului şi a fost administrată proba cu înscrisuri în circumstanţiere şi proba testimonială în vederea dovedirii pretenţiilor civile formulate.

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanţa constată că în faza de urmărire penală s-au constituit părţi civile în cauză numita ########## ####, cu o suma ăpe care o va preciza ulterior, SPITALUL ORĂŞENESC SF. ######## TG. ##### cu suma de 171 lei, SERVICIUL ######## DE AMBULANŢĂ ##### cu suma de 971,32 lei și SPITALUL ######## DE URGENŢĂ ###### ##### cu suma de 2783,59 lei.

În procedura de cameră preliminară s-au constituit părți civile numiții: ##### ########### (mama victimei ##### #######) cu suma de 250.000 euro reprezentând daune morale, ##### #### (fiu al victimei ##### #######) cu suma de 250.000 euro reprezentând daune morale și ########## #### (soră a victimei ##### #######) cu suma de 100.000 euro reprezentând daune morale.

La data de 20.11.2022 partea civilă ########## #### a decedat fiind depus la dosar extras din registrul de decese pentru uz oficial.

La data de 19.12.2022 partea civilă ##### #### (fiu al victimei ##### #######) a decedat fiind depus la dosar certificatul de deces ##### ### ### ######.

Prin cererea depusă la data de 30.03.2023 (în procedura de cameră preliminară), numiții ########## ######, ########## ######## în calitate de soț respectiv fiu al părții civile ########## #### (soră a victimei ##### #######), au arătat că solicită continuarea acțiunii civile exercitată de defunctă.

Prin aceeași cerere numita ###### ####### în calitate de mamă a părții civile ##### #### (fiu al victimei ##### #######) a arătat că solicită continuarea acțiunii civile exercitată de defunct.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale prin raportare la declaraţia de recunoaștere dată de inculpat, instanţa reţine următoarele: În fapt, reține instanța că, în data de 31.12.2021, în jurul orei 07.27, lucrătorii de poliție rutieră aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au fost sesizați prin SNUAU 112 despre faptul cǎ pe strada ##### ######## din orașul Tg. #####, #### #####, s-a produs un accident rutier soldat cu vătămarea corporală gravă a unei persoane.

La fața locului, echipa de cercetare din cadrul Politiei orașului Tg. #####, a constatat că cele sesizate se confirmă și s-a stabilit faptul cǎ la data e 31.12.2021, în jurul orei 07.25, în timp ce numitul ######### ###### conducea autoturismul marca Citroen Xsara ####### cu nr. de înmatriculare ####### pe str. ##### ######## din orașul Tg. #####, #### #####, având direcția de mers Tg. #####-Suceava, ajuns in zona benzinăriei MOL, a surprins şi accidentat grav pietonul ##### ####### în vârstă de 42 ani care se afla în traversarea regulamentară a străzii pe trecerea de pietoni marcată şi semnalizată corespunzător.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la faţa locului din data de 31.12.2021 (filele 10 - 11 d.u.p.), s-a constatat că accidentul rutier a avut loc la data de 31.12.2021, ora 07:25 pe strada ##### ######## din orasul Tg. #####, #### #####, în fața marketului #####, unde circulația se desfășoară în ambele sensuri, suprafața părții carosabile este din bitum asfaltat, umed, are o lățime de 16,00 m, cu marcaj longitudinal continuu dublu de separare a sensurilor de mers și trecere pentru pietoni semnalizată prin marcaje de culoare alb cu roșu și indicatoare, în lățime de 5,50 m și lungime de 16,00m.

Partea carosabilă este mărginită de trotuar, cel din dreapta sensului de mers Humulești - Centru Tg. ##### cu o lățime de 3,00m, urmat de blocuri iar trotuarul din stânga aceluiași sens de mers cu o lățime de 3,00 m continuat de o blocuri.

Cu ocazia cercetării la față locului s-a constatat că în accidentul rutier a fost implicat autoturismul marca înmatriculat cu numărul ## ## ###, marca Citroen, de culoare roșu, serie de identificare VF7CH9HZC25824272, proprietatea numitului ######### ######, ce prezenta avarii în partea din față, respectiv parbriz crăpat în partea stângă şi ramă parbriz partea stângă înfundată.

Autoturismul a fost găsit pe partea carosabilă, pe sensul de mers Humulesti - Centru Tg. #####, ușor oblic față de axul drumului, cu fata spre Centru Tg. ##### și spatele spre Humulesti. astfel cum reiese şi din planşa fotografică privind aspectele fixate, urmele şi mijloacele materiale de probă ridicate cu ocazia investigaţiei tehnico-ştiinţifice a locului faptei (filele 14-17 d.u.p.).

Prin măsuratorile efectuate cu ruleta metricǎ, autoturismul ## ## ### se afla în următoarea poziție: de la reperul fix înspre Centru Tg. ##### și până la roata din stânga spate s-a măsurat distanța de 25,30m, iar de la aceasta şi până la axul drumului s-a măsurat distanța de 0,70m; de la reperul fix înspre Centru Tg. ##### si până la roata din stânga fatǎ s-a mǎsurat distanța de 28,00m, iar de la aceasta si până la axul drumului s-a masurat distanta de 1,50m.

La locul săvârșirii faptei au fost descoperite si fixate următoarele urme și mijloace materiale de proba: O pată brun roscată ce pare a fi sânge situată pe partea carosabilă, pe sensul de mers Centru Tg. ##### - Humuleşti la o distanţă de 24,60m față de reperul fix și 1,00m față de axul drumului.

La volanul autovehiculului a fost identificat inculpatul ######### ######, născut la data de ########## în #### ######, #### #######, domiciliat în #### ###### #####, Ale.

Paltinilor, nr. 3, ### ##, ####,ap.118 judetul #####, identificat cu CNP #############, posesor al PC seria N00368586T, valabil pentru categoriile si subcategoriile AM, B1, B, C1, C.

Acesta a fost testata cu aparatul etilotest Drager rezultatul fiind 0,00mg/l alcool pur în aerul expirat și i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Fiind audiat, inculpatul ######### ###### declară faptul că nu a observat anterior pietonul pe trotuar, nu l-a văzut nici când era pe trecerea de pietoni, auzind doar zgomotul de impact, apoi a oprit mașina iar atunci si-a dat seama ca a lovit un pieton.

Acesta recunoaște și regret fapta comisă și nu își poate explica cum s-a produs acest accident rutier.

Referitor la decesul victimei ##### #######, aşa cum reiese din Raportul de expertiză medico-legală - necropsie nr.

A3/4 din data de 02.01.2022 (filele 19-21 d.u.p.), moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale consecința unui politraumatism obiectivat prin traumatism cranio-cerebral cu contuzie cerebrală, cerebeloasǎ si de trunchi cerebral, hematom intracerebral, hemoragie subarahnoidianǎ, lama de sânge subdural, fractură bază cranianǎ; traumatism abdomino - pelvin cu rupture hepatice, hemiperitoneu, hematom retroperitoneal, infiltrate hemoragice perirenal și mezocolon, disjuncție sacro-iliacǎ; traumatism membre cu fractură cu deplasare femur.

Topografia si morfologia leziunilor pledează pentru producerea lor prin lovire cu și de corp dur, în cadrul unui accident rutier și au legătură direct de cauzalitate cu decesul.

Decesul datează din 01.01.2021.

Potrivit Raportului de expertiză tehnică auto din 22.05.2022 (filele 63-69 d.u.p.), rezultă faptul cǎ inculpatul ######### ###### circula în momentul producerii accidentului rutier cu o viteza de 41km/h, impactul având loc pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată, acesta era obligat să se asigure și să oprească înaintea trecerii și să acorde prioritate de trecere pietonului care se deplasa regulamentar, de la stânga la dreapta drumului în direcția sa de mers.

Accidentul rutier putea fi evitat dacă inculpatul circula cu o viteză de până la 27,4 km/h, se asigura temeinic înaintea treceri de pietoni și acționa sistemul de frânare al vehiculului.

Pietonului ##### ####### nu i se poate atribui încălcarea legislației în vigoare la data producerii accidentului.

Astfel, pe baza probelor științifice coroborate cu depoziția inculpatului, având în vedere şi datele ce rezultă din procesul-verbal de cercetare la faţa locului precum, se poate stabili că, în data de 31.12.2022, în jurul orei 07:25, inculpatul ######### ###### se afla la volanul autoturismului marca Citroen Xsara ####### cu numărul ##### ### pe str. ##### ######## din Tg. #####, deplasându-se dinspre Humulești spre Suceva.

Ajungând in zona benzinăriei Mol, la trecerea pentru pietoni marcată şi semnalizată corespunzător, a surprins și accidentat pe numitul ##### #######, angajat în traversare pe marcajul pietonal, de la stânga la dreapta conducătorului auto.

În urma impactului, victima a fost basculată peste capota motor, iar apoi proiectată pe carosabil, decedând ulterior.

Prin urmare, faţă de probele administrate, instanţa, împărtăşind concluziile expertului, constată că starea de pericol iminent care a dus la producerea accidentului a fost generată de neacordarea de către inculpatul ######### ###### a priorităţii de trecere pietonului angajat în traversare pe marcajul pietonal, în condiţiile neadaptării vitezei legale de circulaţie, neputându-se reţine în sarcina numitului ##### ####### acţiuni generatoare de pericol, traversarea de către aceasta a carosabilului efectuându-se pe marcajul trecerii de pietoni.

Aşadar, constată instanţa că accidentul s-a produs din culpa inculpatului ######### ###### care nu a respectat dispoziţiile legale privind acordarea priorităţii de trecere prevăzute de art. 48 din OUG ######## privind circulaţia pe drumurile publice, în conformitate cu care conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevra în condiții de siguranță, precum şi ale art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, care stabileşte în sarcina conducătorilor de vehicule obligaţia de a acorda prioritate h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Din coroborarea mijloacele de probă administrate în cauză, având în vedere şi dispoziţiile legale mai sus menţionate, instanţa constată că producerea accidentului de circulaţie şi decesul persoanei vătămate ca urmare a leziunilor suferite în urma accidentului din data de 31.12.2022 s-au datorat culpei exclusive a inculpatului ######### ######.

În acest context, instanța reține că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) Cod penal, inclusiv sub aspectul formei de vinovăție, inculpatul putând preveni coliziunea şi implicit uciderea victimei, dacă ar fi circulat cu viteza impusă de lege pentru sectorul de drum pe care se deplasa, viteză care i-ar fi permis să observe victima şi să oprească la timp pentru a-i acorda prioritate de trecere.

În concluzie, infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată are un suport probator suficient pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură, fiind probate toate elementele constitutive și toate condițiile esențiale necesare pentru a se reține comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) Cod penal de către inculpatul ######### ######.

Săvârşirea faptei cu vinovăţie de către inculpat rezultă, aşadar, mai presus de orice dubiu rezonabil, din coroborarea integrală a materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, constând în proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de cercetare la fața locului; schița locului accidentului; planșă fotografică; raport de expertiză medico-legală necropsie; buletine de analiză toxicologică-alcoolemie; raport de expertiză tehnică-auto; supliment la raport de expertiză; declarație suspect; declarație inculpat, cu declarația de recunoaștere a săvârșirii faptei de către inculpatul ######### ######. #### de toate acestea, instanţa constată că prezumţia relativă de nevinovăţie prevăzută de dispoziţiile art. 4 Cod de procedură penală în favoarea inculpatului a fost răsturnată, fiind dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune, fiind săvârşită cu vinovăţie de inculpatul ######### ######.

În drept, fapta inculpatului ######### ###### care, în data de 31.12.2022 conducea autoturismul marca Citroen Xsara ####### cu numărul ##### ### pe str. ##### ######## din Tg. #####, pe fondul nerespectării dispoziţiilor art. 48 din OUG ######## privind circulaţia pe drumurile publice şi ale art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, având o viteză de 41 km/h, nu a acordat prioritate de trecere pietonului şi astfel a surprins și accidentat pe numitul ##### #######, angajat în traversare pe marcajul pietonal, de la stânga la dreapta conducătorului auto, cauzându-i leziuni care au produs decesul acesteia la aceeaşi dată întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal.

Potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal, „(1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activități se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”.

Elementul material al infracțiunii de ucidere din culpă reținută în sarcina inculpatului constă în acţiunea inculpatului ######### ###### de accidentare, în data de 31.12.2022, a victimei ##### #######, pieton aflat în traversarea regulamentară a străzii, de la stânga la dreapta, pe sensul de mers al inculpatului, ca urmare a neacordării priorităţii de trecere şi pe fondul neadaptării vitezei pe sectorul de drum în cauză, provocându-i astfel victimei leziuni traumatice care au condus la decesul victimei la data de 01.01.2021.

O condiție esențială a infracțiunii de ucidere din culpă în varianta agravată reținută în sarcina inculpatului este reprezentată de uciderea victimei ca urmare a nerespectării de către inculpat, aflat în postura de conducător al unui vehicul, a obligațiilor legale stabilite prin O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și ale H.G. nr. ##### #### pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002.

Referitor la dispozițiile legale incidente în cauză care atrag reţinerea formei agravate a infracţiunii, sediul materiei e reprezentat de legislația rutieră, respectiv de dispoziţiile art. 48 din OUG ######## privind circulaţia pe drumurile publice, în conformitate cu care conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevra în condiții de siguranță şi ale art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, care stabileşte în sarcina conducătorilor de vehicule obligaţia de a acorda prioritate h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Urmarea imediată este reprezentată de moartea violentă a victimei ##### #######, ca urmare a incompatibilității cu viața a leziunilor suferite în urma impactului cu autoturismul marca Citroen Xsara ####### iar legătura de cauzalitate dintre activitatea infracţională a inculpatului şi moartea victimei se desprinde din examinarea raportului medico-legal de necropsie nr.

A3/4 din 02.01.2022 al S.M.L. #####, ale cărui concluzii au fost expuse în cadrul situației de fapt, în coroborare cu celelalte elemente de fapt ce au rezultat din probele administrate în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine ca producerea accidentului de circulaţie soldat cu decesul victimei este urmarea culpei exclusive a inculpatului, care nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea regulamentară a străzii şi nu a adaptat viteza la condițiile de trafic (proximitatea unei treceri de puetoni), astfel încât conducerea autoturismului să nu genereze o stare de pericol pentru participanții la trafic, acesta putând preveni coliziunea cu victima dacă ar fi circulat cu o viteză redusă şi dacă ar fi dat dovadă de o atenţie sporită.

Astfel, inculpatul nu a luat toate măsurile de evitare a impactului, însă a prevăzut că putea provoca un accident de circulaţie cu consecinţe grave, rezultat pe care însă nu l-a acceptat, considerând fără un temei suficient că acesta nu se poate produce în concret.

Aşadar, instanţa reține că poziţia subiectivă a inculpatului faţă de infracţiunea săvârşită şi rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin culpă cu prevedere, formă de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. (4) lit. a) Cod penal, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, însă nu l-a acceptat, considerând fără un temei suficient că acesta nu se poate produce în concret. ####### coroborată a ansamblului probator a făcut, în opinia instanței, dovada deplină a faptei reținute în sarcina inculpatului, motiv pentru care, constatând că fapta există, constituie infracțiune și că a fost săvârșită de inculpat, instanța va trece la stabilirea regimului sancționator.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanța se va raporta la limitele de pedeapsă prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal, respectiv pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani. ##### în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii reţinute în sarcina sa, fiindu-i admisǎ cererea de judecare potrivit procedurii simplificate în cazul recunoașterii învinuirii, instanţa va face şi aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, în conformitate cu care „Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1), (1^1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.”, astfel că noile limite ale pedepsei vor fi cuprinse între 1 an şi 4 luni și 4 ani şi 8 luni închisoare.

La stabilirea pedepsei concrete, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Activitatea de conducere a unui autovehicul este una care implică, prin natura ei, anumite riscuri pentru ceilalţi participanţi la trafic, inclusiv pietoni, pe care conducătorul auto trebuie să îi protejeze, motiv pentru care, în mod concret, nu doar respectarea formală a normelor rutiere, ci şi o conduită preventivă şi preocuparea permanentă a conducătorului vehiculului pentru siguranţa sa şi a celorlalţi poate exclude evenimentele rutiere nefericite.

Raportat la criteriile menţionate, instanţa reţine că inculpatul a nesocotit normele privind circulaţia rutieră şi conduita prevăzută de lege pentru conducătorii de vehicule, a ignorat importanţa acestor reguli chiar cu riscul, de altfel produs, de a pune în pericol grav siguranţa celorlalţi participanţi la trafic, natura şi gravitatea rezultatului produs prin nerespectarea unor reguli minime de conduită rutieră neputând fi contestate, în condiţiile concrete ale situaţiei de fapt.

Instanţa observă astfel că inculpatul ######### ###### nu a respectat regulile de circulație și a periclitat siguranţa circulaţiei pe drumurile publice; mai mult, în acest context, fapta reţinută în sarcina inculpatului a avut urmări grave, rezultând decesul unei persoane – victima ##### #######.

Instanţa va avea în vedere că fapta a fost comisă pe un sector de drum care prezintă valori ridicate de trafic în permanenţă, aspect care era cunoscut de inculpat şi care trebuia să conducă la o sporire a atenţiei şi preocupării pentru siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.

Chiar dacă fapta a fost comisă din culpă, această culpă a avut ca premisă încălcarea nescuzabilă de către inculpat a unor dispoziţii legale esenţiale privind circulaţia rutieră, iar rezultatul faptei a fost unul de o gravitate extremă – moartea victimei, inculpatului revenindu-i întreaga vinovăţie în producerea accidentului, pe care victima, care s-a conformat dispoziţiilor legale privind circulaţia pietonilor, nu a avut posibilitatea să îl evite.

În favoarea inculpatului, instanța reține că ######### ###### este o persoană integrată în societate, este căsătorit şi se află la prima abatere de la legea penală, nefiind cunoscut cu antecedente penale.

Reţine de asemenea instanţa că inculpatul a înţeles să adopte o poziţie procesuală de colaborare cu organele judiciare, şi că a recunoscut încă din faza de urmărire penală săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa.

Apreciază instanţa că examinarea caracteristicilor unui inculpat prezintă o deosebită importanţă pentru determinarea gradului concret de pericol social al acestuia şi pentru stabilirea unei pedepse eficiente.

Modul de comportare în societate, caracterizat printr-o viaţă conformă cu regulile de convieţuire socială, poate determina concluzia că nu a comis infracţiunea datorită înclinaţiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obişnuită.

În aprecierea instanței, săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului constituie, cel mai probabil, un context accidental prin raportare la profilul comportamental al acestuia, ce nu prezintă risc infracțional și care deține resursele interne necesare adoptării unei atitudini viitoare responsabile, aptă să elimine ocazionarea unui nou conflict de drept penal.

Instanța subliniază că o componentă a caracterului exemplar al pedepsei este percepția membrilor societății asupra modalității de sancționare de către judecători a unor conduite penale de natura celor pentru care este judecat inculpatul.

Faptele de acest gen trebuie să fie sancționate prin pedepse care să aibă o amplă și adâncă rezonanță în mentalul individual al persoanelor și să fie percepute și propagate în societate, având în vedere sentimentul de nesiguranță pe care îl determină în societate.

Totodată, pedeapsa aplicată trebuie să asigure și un anumit grad de prevenție al comiterii în viitor a unor astfel de fapte, componenta educativă și represivă a pedepsei fiind completată, în mod corespunzător, cu cea de protecție oferită pentru persoanele vătămate.

Or, în ipoteza în care astfel de conduite infracționale ar fi permise, chiar și în mod tacit, prin omisiunea de a se lua o pedeapsă în mod prompt și ferm, acest lucru ar crea o stare accentuată de vulnerabilitate a siguranței traficului rutier, precum și o atingere a sentimentului de securitate al societății din perspectiva dispozițiilor legii penale.

Primul scop al oricărei pedepse este prevenția specială - pedeapsa trebuie să-l împiedice pe condamnat să săvârșească din nou o infracțiune; la realizarea acestui scop pedeapsa contribuie prin mijlocirea ambelor sale funcții - reeducarea și intimidarea.

Pentru a-și îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii, duratei și modalității de executare atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența ei.

Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe în sensul adaptării la cerințele impuse de societate.

Pe de altă parte, instanța trebuie să aibă în vedere particularitățile cauzei și anume faptul că la momentul pronunțării soluției asupra fondului cauzei ne aflăm în prezența unui interval de peste şase ani de la data săvârșirii infracţiunii.

Sub acest aspect, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța națională trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra cauzei și să asigure garantarea tuturor drepturilor inculpatului, printre care și dreptul la un proces echitabil, prin raportare la componenta sa de durată rezonabilă a procedurilor penale.

Așadar, instanța va lua în calcul durata rezonabilă pe care trebuie să o aibă procesul penal și durata de timp scursă de la momentul săvârșirii infracțiunii imputate inculpatului ######### ###### și apreciază că această împrejurare trebuie să se reflecte atât în cuantumul pedepsei cât şi în ceea ce priveşte modalitatea de executare a acesteia.

Instanța conchide astfel în sensul că dezideratul corectării comportamentului infracțional al inculpatului ar putea fi atins în această situație particulară prin stabilirea unei pedepse cu închisoarea într-un cuantum orientat spre mediu, pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (1) şi (2) Cod penal, având în vedere forma de vinovăție cu care a fost comisă și gravitatea unui astfel de comportament iresponsabil, această pedepsă fiind de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient. #### de considerentele anterior expuse, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, îl va condamna pe inculpatul ######### ###### la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. ##### instanţa că modul de stabilire a pedepsei trebuie raportat la gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite dar și la contribuția efectivă a inculpatului la producerea impacului, astfel încât să se asigure o responsabilizare și o reeducare eficientă a inculpatului în calitate de conducător de vehicul căruia îi incumbă obligații legale, fiind exhibată o conduită imprudentă a inculpatului, conduită care a produs rezultatul socialmente periculos.

Astfel, raportat la elementele de fapt și de drept ale cauzei, prin orientarea pedepsei spre mediu, instanţa consideră că această pedeapsă este necesară şi suficientă pentru îndreptarea şi resocializarea viitoare a inculpatului.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, pe de o parte, că scopul sancţiunii poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului, simpla condamnare a acestuia implicând pentru inculpat o constrângere şi fiind aptă să conducă prin ea însăşi la reeducarea sa, raportat la lipsa altor condamnări anterioare şi însuşirea şi conştientizarea necesităţii respectării normelor penale.

Pentru toate cele reţinute în fapt şi în drept, având în vedere cele mai sus arătate, instanţa reţine că în speţa de faţă este incidentă şi suficientă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, apreciind că nu se impune executarea în regim de detenție a pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pentru a se preîntâmpina săvârşirea de noi infracţiuni.

Împrejurările legate de persoana inculpatului ######### ###### (lipsa antecedentelor penale, atitudinea procesuală manifestată, de regret și recunoaștere a faptei reținute în sarcina sa) conduc la convingerea instanței în sensul în care inculpatul va conștientiza semnificația sentinței penale în baza căreia urmează să se dispună supravegherea acestuia, precum și justeţea raţionamentului care a condus la concluzia că nu se impune executarea pedepsei de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenţie.

Analizând condiţiile impuse de dispoziţiile art. 91 din Codul penal, instanţa apreciază că acestea sunt îndeplinite, având în vedere că pedeapsa aplicată în prezenta cauză este mai mică de 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii mai mare de un an, și și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Totodată, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În sprijinul acestei poziţii, instanţa notează şi că inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii sale la răspundere penală, ci, dimpotrivă, a avut o atitudine cooperantă, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de judecată. #### de aceste considerente, în baza disp. art. 91 alin. (1) Cod penal, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili un termen de supraveghere de 3 (trei) ani pentru inculpatul ######### ######, conform disp. art. 92 alin. (1) Cod penal, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, acest termen fiind apreciat de instanţă ca fiind de natură să asigure îndreptarea inculpatului prin supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Astfel, instanţa apreciază că prin respectarea de către inculpatul ######### ###### timp de 3 (trei) ani pe perioada termenului de supraveghere, a obligaţiilor ce vor fi impuse de către instanţă, există posibilitatea reintegrării sociale şi a reeducării acestuia fără executarea pedepsei închisorii în regim de detenție.

În baza disp. art. 93 alin. (1) Cod penal, va obliga pe inculpatul ######### ###### ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune #####, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Apreciind că este necesară parcurgerea unor programe care să aibă ca finalitate o corectă educare a acestui inculpat din punct de vedere social, în baza disp. art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal, va impune condamnatului ######### ###### să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. ##### în vedere că inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta ore de muncă în folosul comunităţii şi ţinând cont de faptul că în opinia instanţei prestarea acestor ore ar conduce la reeducarea inculpatului, în temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul ######### ###### va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei orașului ###### #####, #### ##### ### ## ###### #### ########## ## ########## ####### ## ###### #####, #### #####, pe o perioadă de 90 de zile, instituţie ce va fi stabilită de către consilierul de probaţiune ca urmare a evaluării efectuate conform art. 51 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza disp. art. 404 alin. (2) Cod de procedură penală şi art. 91 alin. (4) Cod penal, va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim de detenţie în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, pe parcursul termenului de supraveghere, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse ori stabilite de lege, a neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile până la expirarea termenului de supraveghere sau în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În baza disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de #### Genetice Judiciare, cu referire la natura şi gravitatea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. (2) Cod penal, precum şi la circumstanţele de fapt concrete ale cauzei, anterior expuse şi analizate, în vederea prevenirii şi combaterii unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, instanţa apreciază că se impune introducerea amprentelor genetice ale inculpatului ######### ###### în Sistemul Naţional de #### Genetice Judiciare şi, pe cale de consecinţă, va dispune prelevarea de la inculpatul ######### ###### de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de #### Genetice Judiciare.

În baza disp. art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de #### Genetice Judiciare, va informa pe inculpatul ######### ###### că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de #### Genetice Judiciare a profilului genetic.

Procedând la soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa constată că în faza de urmărire penală s-au constituit părţi civile în cauză numiţii ##### ########### (mama victimei ##### #######) cu suma de 250.000 euro reprezentând daune morale, ##### #### (fiu al victimei ##### #######) cu suma de 250.000 euro reprezentând daune morale și ########## #### (soră a victimei ##### #######) cu suma de 100.000 euro reprezentând daune morale.

Urmare a decesului părții civile partea civilă ########## #### (20.11.2022) și a decesului părții civile Prova #### (19.12.2022), prin cererea depusă la data de 30.03.2023 (în procedura de cameră preliminară), numiții ########## ######, ########## ######## în calitate de soț respectiv fiu al părții civile ########## #### (soră a victimei ##### #######), au arătat că solicită continuarea acțiunii civile exercitată de defunctă, iar numita ###### ####### în calitate de mamă a părții civile ##### #### (fiu al victimei ##### #######) a arătat că solicită continuarea acțiunii civile exercitată de defunct.

Instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 alin. (1) Cod procedură penală, „Acţiunea civilă exercitată în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale”, iar potrivit art. 25 alin. (1) Cod procedură penală, „Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale cât şi asupra acţiunii civile”.

Instanţa mai are în vedere şi faptul că, în baza dispoziţiilor art. 19 alin. (5) Cod procedură penală, „Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii cilile”. #### de dispoziţiile legale redate anterior, instanţa constată că devin incidente prevederile art. 1357 alin. (1) Cod civil, care stabileşte că „Cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.

Referitor la prejudiciu, instanţa reţine că potrivit art. 1381 alin. (1) Cod civil, „Orice prejudiciu dă dreptul la reparație” iar potrivit art. 1385 Cod civil, „Prejudiciul se repară integral”.

Așadar, condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie pe care instanța urmează a le analiza sunt: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și existența vinovăției.

Cu titlu prealabil, se impune a se constata că, la data producerii accidentului, pentru autoturismul condus de inculpat era încheiată o poliţă de asigurare de răspundere civilă auto RCA emisă de partea responsabilă civilmente SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE CITY INSURANCE S.A (fila 118 vol.

I d.u.p.). #### de această împrejurare, devin incidente în cauză cele stabilite de Înalta ##### de Casație și Justiție – completul pentru recursul în interesul legii, prin Decizia nr. #/2016: „În cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente și are obligația de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracțiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare și prin dispozițiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.” De asemenea, reține instanța că, potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 132/2017, „Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile dovedite suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat.”, iar în conformitate cu prevederile alin. (2) al aceluiași articol, „Fără a se depăși limitele de răspundere prevăzute în contractul RCA, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) și (5) și în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a contractului RCA, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în bani pentru: a) vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial; b) prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză; c) costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat, dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile legii ;d) prejudicii reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului, pe baza opțiunii persoanei prejudiciate; e) cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată sau cheltuieli aferente în cazul soluționării alternative a litigiului dacă soluția este favorabilă persoanei prejudiciate; f) cheltuielile legate de transportul vehiculului avariat, aparținând terțului păgubit, de la locul accidentului la locația în care se găsește centrul de constatare daune, la unitatea reparatoare aleasă de păgubit în vederea reparării vehiculului, cel/cea mai apropiat/apropiată de locul producerii accidentului sau de domiciliul persoanei prejudiciate, după caz, dacă respectivul vehicul nu se mai poate deplasa prin mijloace proprii, iar asigurătorul nu asigură transportul.” În cuprinsul acestei deciziei citate mai sus s-a apreciat că asigurătorii de răspundere civilă obligatorie au calitate de părţi responsabile civilmente în procesul penal pentru prejudicii produse de asiguraţii lor prin accidente de vehicule, atât în temeiul legii civile, cât şi în temeiul contractului de asigurare, reţinându-se de asemenea că dispoziţiile art. 54 alin (3) din Legea nr. 136/1995 instituie răspunderea exclusivă a asigurătorului, prin reprezentant pentru prejudiciile cauzate de asigurat în condiţiile în care asigurătorul răspunde pentru asigurat în temeiul legii şi al contractului, asumându-şi o obligaţie proprie şi nefiind ţinut la reparaţie în condiţiile art. 1382 Cod civil întrucât nu răspunde pentru o faptă prejudiciabilă pe care să fi comis-o alături de asigurat.

Prin urmare, partea responsabilă civilmente va fi cea care va fi obligată la plata tuturor prejudiciilor ce urmează a fi stabilite de instanţă.

Revenind la condițiile răspunderii civile delictuale, instanţa va reţine ca dovedite împrejurările în raport de care s-a făcut soluţionarea laturii penale a cauzei, constatând că există o faptă ilicită, reprezentată de infracţiunea de ucidere din culpă, pentru care se va dispune o soluţie de condamnare faţă de inculpat, precum şi culpa acestuia în producerea accidentului de circulaţie, accident de circulaţie care a determinat moartea victimei ##### #######.

Sub aspectul prejudiciului reclamat de partea civilă ##### #### fiu al victimei ##### #######, instanţa constată că, potrivit certificatului de deces ##### ### ### ######, ##### #### a decedadat în data de 19.12.2022, astfel că în cauză devin incidente dispoziţiile art. 24 alin. (1) Cod procedură penală, în conformitate cu care „Acțiunea civilă rămâne în competența instanței penale în caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții civile, dacă moștenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii acesteia își exprimă opțiunea de a continua exercitarea acțiunii civile, în termen de cel mult două luni de la data decesului sau a reorganizării, desființării ori dizolvării”.

Or, în cauză, instanţa constată că partea civilă ###### #######, în calitate de moştenitoare ale părţii civile ##### ####, a solicitat continuarea exercitării acţiunii civile, prin plata unor sume de bani cu titlu de daune morale şi materiale, ca urmare a transmiterii dreptului de creanţă în urma decesului părţii civile ##### #### abia prin cererea din data de 30.03.2023, aşadar dincolo de termenul de două luni prevăzut de dispoziţiile legale indicate anterior, care curge de la data decesului numitului ##### #### şi care s-a împlinit în luna februarie a anului 2022.

În aceste condiţii, instanţa constată că succesorii părţii civile ##### #### mai au deschisă doar calea unei acţiuni civile separate, de drept comun, la instanţa civilă.

Raportat la acest aspect, în baza dispoziţiilor art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, raportat la art. 24 alin. (1) Cod procedură penală, va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă ##### #### (decedat).

În mod similar instanța constată că potrivit certificatului de deces ##### ### ### ###### partea civilă ########## #### a decedat la data de 20.11.2022, iar părțile civile ########## ######, ########## ########, în calitate de moștenitori ai părţii civile ########## ####, au solicitat continuarea exercitării acţiunii civile, prin plata unor sume de bani cu titlu de daune morale şi materiale, ca urmare a transmiterii dreptului de creanţă în urma decesului părţii civile ########## #### abia prin cererea din data de 30.03.2023.

În consecință în baza dispoziţiilor art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, raportat la art. 24 alin. (1) Cod procedură penală, va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă ########## #### (decedat).

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate de partea civilă ##### ###########, în calitate de mama a victimei ##### #######, aşa cum rezultă din certificatele de naştere depuse la dosar, instanţa constată că s-au solicitat doar daume morale.

Cu privire la prejudiciul moral în cuantum de 250.000 euro reclamat de partea civilă ##### ###########, instanța notează că aceasta reprezintă consecințele negative de natură nepatrimonială cauzate unei persoane strict determinate, în acest caz membru de familie al victimei, prin fapta ilicită şi culpabilă a altei persoane, care constau în atingeri aduse personalităţii fizice, psihice şi sociale, prin lezarea unui drept nepatrimonial, prejudiciu a cărui reparare prin compensare bănească urmează regulile răspunderii civile delictuale.

Codul civil tratează în mod expres şi distinct despăgubirea datorată în caz de deces - art. 1391Cod civil, stabilind că instanţa judecătorească va putea să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moarte victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu.

Instanța reţine că la nivel legislativ şi de principiu nu există criterii obiective, precise, cuantificabile de stabilire a despăgubirilor băneşti pentru repararea prejudiciilor morale, dar în jurisprudenţă şi în doctrină au fost reliefate câteva astfel de criterii, pe baza cărora instanţa urmează a face o apreciere în funcţie de circumstanţele speţei.

Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral, instanţa de judecată urmează a avea în vedere consecinţele negative suferite de cel în cauză în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care aceste valori au fost lezate, măsura în care au fost afectate situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit şi nu îmbogăţirea fără just temei.

Pentru ca evaluarea să nu fie subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză, este necesar să fie luate în considerare suferinţele susceptibil în mod rezonabil a fi cauzate prin fapta inculpatului, precum şi toate consecinţele acesteia, aşa cum rezultă din probele administrate.

Pe de altă parte, la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanţa va avea în vedere ca sumele de bani ce se vor acorda acestor părţi civile să aibă efecte compensatorii şi să nu constituie amenzi excesive pentru inculpat care, prin fapta sa culpabilă, a stat la originea lor şi pentru care a suferit deja o condamnare penală.

De asemenea, instanţa va avea în vedere şi principiul potrivit căruia daunele morale, având drept finalitate compensarea suferinţelor psihice, suferinţe care în sine nu pot fi înlăturate sau vindecate prin prestaţii băneşti, nu se pot constitui în sursă de îmbogăţire fără just temei a părţilor civile. ##### în vedere consecinţele grave ale faptei ilicite din prezenta cauză şi relaţia dintre victima ##### ####### şi partea civilă, instanţa subliniază faptul că daunele morale sunt greu de cuantificat, greutate care rezidă mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe o compensare a pierderii suferite de părţile civile.

Cu toate acestea, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, nivelul de imunitate şi forţa psihică de a traversa trauma, intensitatea cu care au fost, sunt şi, mai ales, cum vor fi percepute consecinţele şi măsura în care părţile civile au fost afectate emoţional şi familial, cu mențiunea că toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

În cauza de faţă, instanţa constată că acţiunea ilicită a inculpatului ######### ######, generată de nerespectarea prevederilor din OUG ######## privind circulaţia pe drumurile publice şi ale Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, a avut ca rezultat decesul victimei ##### #######.

Deopotrivă, se consideră că pierderea suferită prin decesul victimei dă contur prejudiciului neevaluabil pecuniar, partea civilă ##### ########### suferind prejudicii ca urmare a durerii încercate prin moartea victimei.

Astfel, instanţa reţine că între partea civilă ##### ########### şi victimă, mama victimei au existat, fără echivoc, raporturi strânse de afecţiune, de respect al relaţiilor de familie, precum şi de participare activă, reciprocă la modul lor de viaţă, în familie şi în particular, ceea ce agravează severitatea dezdăunării acestora, deoarece, în aceste condiţii, pierderea suferită denotă încetare intempestivă şi ireversibilă a acestor raporturi, cu consecinţa resimţirii altor suferinţe psihice de către părţile civile, pe parcursul trecerii timpului.

Deopotrivă, instanţa are în vedere că suferinţa pricinuită de decesul prematur al victimei nu poate fi compensată prin nicio valoare materială, pierderea suferită de partea civilă fiind incomensurabilă.

În acest context, părții civile i-a fost cauzat un prejudiciu moral continuu, care se va întinde pe perioada întregii vieţi a acestora.

Instanța reține că finalitatea acordării daunelor morale, în ipoteza unor prejudicii afective generate de o faptă precum cea de ucidere din culpă, este reprezentată de compensarea adecvată pentru afectarea echilibrului emoţional şi cauzarea unor suferinţe puternice prin pierderea unui membru al familei.

Din analiza coroborată a probatoriului administrat, instanţa reţine că între membrii familiei existau relaţii puternice de afecţiune, iar decesul victimei a dus la afectarea serioasă a modului normal, firesc, în care aceştia urmau să-şi ducă viaţa în continuare, aspectul conform căruia victima a decedat brusc, în maniera expusă de actele şi lucrările dosarului, fiind în măsură să exacerbeze suferinţa produsă oricum de decesul victimei şi să facă cu atât mai grea posibilitatea ca mama să revină la un parcurs normal.

Relaţiile de puternică afecţiune dintre victimă şi partea civilă, prin însăşi natura legăturii de rudenie, sunt categorice şi, pe cale de consecinţă, decesul victimei ##### ####### (cu atât mai mult în cadrul unui accident rutier – dispariţia fiind bruscă, neaşteptată, dificil de asimilat) a afectat major şi iremediabil cu precădere viața mamei ##### ###########.

Instanţa arată că trauma emoţională, şocul şi durerea încercată sunt elemente notorii care nu pot fi puse la îndoială în condiţiile relaţiilor de afecţiune reciprocă existente între victimă şi partea civilă şi consideră că moartea intempestivă, prematură a unei rude apropiate, într-un tragic eveniment, a produs cu siguranţă o traumă imensă şi suferinţe zilnice părţilor civile.

Raportat la observaţiile anterioare, cumulând criteriul rudeniei, criteriul existenţei relaţiilor afective (relaţia interpersonală strânsă dintre victimă şi partea civilă), vârsta la care a survenit decesul victimei şi caracterul violent al morţii sale (vârsta victimei în strânsă corelaţie cu gradul de previzibilitate a decesului), instanţa reţine că în mod cert partea civilă a fost prejudiciată moral, date fiind legătura sentimentală profundă a acestora cu victima, traumele psihice suferite, dar în special şocul emoţional devastator produs, în condiţiile pierderii victimei într-o împrejurare dramatică şi, nu în cele din urmă, sechelele psihice posttraumatice care sunt de natură să afecteze negativ participarea părţilor civile la viaţa socială şi de familie.

În speța de față, nu se pune problema acordării unor „despăgubiri exemplare”, ci doar a unor despăgubiri care să aibă şi o eficienţă practică în realitatea obiectivă, care să fie de natură să descurajeze neglijenţa celor care desfăşoară o anume activitate, precum cea de a conduce autovehicule, în contextul actual, marcat de o creştere substanţială a numărului de accidente rutiere.

Astfel cum s-a arătat şi anterior, cu privire la culpa în producerea accidentului, instanţa are în vedere că fapta inculpatului ######### ###### a avut ca urmare decesul victimei ##### #######, infracţiunea de ucidere din culpă fiind săvârşită prin încălcarea unor norme importante ce reglementează circulaţia pe drumurile publice, iar după cum s-a reţinut în cadrul situaţiei de fapt, victima nu a contribuit la producerea rezultatului periculos. ##### în vedere aceste considerente, instanţa arată şi consideră că suma de 500.000 lei, reprezentând daune morale, constituie o despăgubire patrimonială justă şi echitabilă, în măsură să compenseze suferinţele morale, considerabile, suportate de partea civilă ##### ###########, reprezentând daune morale.

Pe cale de consecință, în temeiul disp. art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, art. 19 alin. (1) şi art. 25 alin. (1), și art. 86 Cod procedură penală rap. la art. 1357 Cod civil, va admite în parte acţiunea civilă exercitată de către partea civilă ##### ########### (CNP #############, cu domiciliul în Târgu #####, bd. ##### ######## ### ##, ### #, ap. 31 județ #####, cu domiciliul ales la SCA #####, ####### și Asociații, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 3, ### ##, ### #, et. 6 ap. 17, sector 5 şi va obliga partea responsabilă civilmente Societatea de ##################### #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL (cu sediul în Bucureşti, sector 2, #### ####### ######### ### ##-41, etaj 1 şi sediul lichidatorului în #### ######, ##### Dorobanţilor nr. 48, etaj 3, #### ####) să plătească părţii civile ##### ########### suma de 500.000 lei reprezentând daune morale.

Va respinge, în rest, pretențiile civile formulate, ca neîntemeiate.

În ceea ce priveşte acțiunile civile exercitate de SPITALUL ORĂŞENESC SF. ######## TG. ##### pentru suma de 171 lei, SERVICIUL ######## DE AMBULANŢĂ ##### pentru suma de 971,32 lei și SPITALUL ######## DE URGENŢĂ ###### ##### pentru suma de 2783,59 lei, instanța reține că potrivit art. 320 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală furnizată.

Sub acest aspect, instanţa apreciază că pretenţiile părţilor civile sunt pe deplin justificate în raport de înscrisurile depuse de aceasta la dosarul cauzei, sumele menţionate reprezentând cheltuieli suportate de stat în legătură cu spitalizarea și îngrijirile medicale acordate părţii civile ##### ####### în urma accidentului rutier provocat de inculpat.

Prin urmare, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Orăşenesc „Sfântul ########” Tîrgu ##### şi va obliga partea responsabilă civilmente Societatea de ########## #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL, la plata către partea civilă a sumei de 171 lei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul ######## de Urgenţă ###### ##### şi va obliga partea responsabilă civilmente Societatea de ########## #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL, la plata către partea civilă a sumei de 2783,59 lei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță ######## ##### şi va obliga partea responsabilă civilmente Societatea de ########## #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL, la plata către partea civilă a sumei de 971,32 lei.

În temeiul art. 272 şi art. 275 alin. (6) Cod de procedură penală, onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 1622 lei (delegaţie nr. 1443/10.11.2022 – 680 lei și nr. 3894/04.09.2023 – 942 lei ), va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul ##### şi va rămâne în sarcina statului.

În baza dispoziţiilor art. 274 alin. (1) Cod de procedură penală, va obliga pe inculpatul ######### ###### la plata sumei de 2900 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 2200 lei în cursul urmăririi penale şi 500 lei în faza de cameră preliminară şi de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE: În baza dispoziţiilor art. 192 alin. (1) și (2) Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul ######### ###### (fiul lui ######## și #######, născut la data de ########## în #### ######, jud.

Suceava domiciliat în mun. ###### ##### , Al.

Paltinilor nr. 3 , #####, ### #, ap. 118, jud. #####, CNP #############) la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faptă (din data de 31.12.2021).

În baza disp. art. 91 alin. (1) Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani pentru inculpatul ######### ######, conform disp. art. 92 alin. (1) Cod penal, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza disp. art. 93 alin. (1) Cod penal, obligă pe inculpatul ######### ###### ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune #####, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza disp. art. 93 alin. (2) lit. b) Cod penal, impune condamnatului ######### ###### să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul ######### ###### va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei orașului ###### #####, #### ##### ### ## ###### #### ########## ## ########## ####### ## ###### #####, #### #####, pe o perioadă de 90 de zile, instituţie ce va fi stabilită de către consilierul de probaţiune ca urmare a evaluării efectuate conform art. 51 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În baza disp. art. 404 alin. (2) Cod de procedură penală şi art. 91 alin. (4) Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în regim de detenţie în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, pe parcursul termenului de supraveghere, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse ori stabilite de lege, a neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile până la expirarea termenului de supraveghere sau în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.

În baza disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de #### Genetice Judiciare, dispune prelevarea de la inculpatul ######### ###### de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de #### Genetice Judiciare.

În baza disp. art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76 din 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de #### Genetice Judiciare, va informa pe inculpatul ######### ###### că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de #### Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza dispoziţiilor art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, raportat la art. 24 alin. (1) Cod procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă ########## #### (decedat) prin moștenitori ########## ######, ########## ########.

În baza dispoziţiilor art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, raportat la art. 24 alin. (1) Cod procedură penală, lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă ##### #### (decedat) prin moștenitor ###### #######.

În temeiul disp. art. 397 alin. (1) Cod procedură penală, art. 19 alin. (1) şi art. 25 alin. (1), și art. 86 Cod procedură penală rap. la art. 1357 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă exercitată de către partea civilă ##### ########### (CNP #############, cu domiciliul în Târgu #####, bd. ##### ######## ### ##, ### #, ap. 31 județ #####, cu domiciliul ales la SCA #####, ####### și Asociații, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 3, ### ##, ### #, et. 6 ap. 17, sector 5 şi obligă partea responsabilă civilmente Societatea de ##################### #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL (cu sediul în Bucureşti, sector 2, #### ####### ######### ### ##-41, etaj 1 şi sediul lichidatorului în #### ######, ##### Dorobanţilor nr. 48, etaj 3, #### ####) să plătească părţii civile ##### ########### suma de suma de 500.000 lei reprezentând daune morale.

Respinge, în rest, pretențiile civile formulate, ca neîntemeiate.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Orăşenesc „Sfântul ########” Tîrgu ##### şi obligă partea responsabilă civilmente Societatea de ########## #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL, la plata către partea civilă a sumei de 171 lei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul ######## de Urgenţă ###### ##### şi obligă partea responsabilă civilmente Societatea de ########## #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL, la plata către partea civilă a sumei de 2783,59 lei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen. rap. la art. 1349 alin.1 şi 2 C.civ., art. 1357 C.civ., art. 11 alin. 1 din Legea nr. 132/2017 şi art. 320 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță ######## ##### şi obligă partea responsabilă civilmente Societatea de ########## #### ######### S.A. - prin lichidator judiciar CITR- Filiala #### SPRL, la plata către partea civilă a sumei de 971,32 lei.

În temeiul art. 272 şi art. 275 alin. (6) Cod de procedură penală, onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 1622 lei (delegaţie nr. 1443/10.11.2022 – 680 lei și nr. 3894/04.09.2023 – 942 lei ), va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul ##### şi rămâne în sarcina statului.

În baza dispoziţiilor art. 274 alin. (1) Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul ######### ###### la plata sumei de 2900 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 2200 lei în cursul urmăririi penale şi 500 lei în faza de cameră preliminară şi de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.