Sentinţă penală nr. 127 din 12.06.2024

înlocuirea pedepsei amenzii, prev. de disp. art. 560 Cod procedură penală

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 127/12.06.2024

La data de 15.01.2024, pe rolul Judecătoriei T B , sub nr. 81..../2024 a fost înregistrată sesizarea judecătorului delegat la biroul executări penale din cadrul aceleiași instanțe, privind oportunitatea aplicării, cu privire la condamnatul I G , a dispozițiilor art. 64 C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii.

În drept, s-au invocat prevederile art. 554 C. proc. pen., și prevederile art. 23 alin. 1 din Legea 253/2013.

Prin sentința penală nr. 23....8/22.12.2022, definitivă prin neapelare la data de 10.01.2023, inculpatul I G , a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal la o pedeapsă de 180 zile amendă.

Stabileşte cuantumul sumei corespunzătoare unei zile amendă la suma de 10 lei şi dispune ca inculpatul să execute pedeapsa amenzii în sumă de 1800 lei.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 63 Cod penal.

Compartimentul de executări penale i-a comunicat condamnatului, prin adresa nr. 2.../2022/2294/3..../2020 din 10.01.2023, cuantum amenzii penale aplicate și termenul în care acesta este obligat să execute amenda prin plată și să depună la judecătorul delegat cu executarea recipisa de plată integrală a amenzii.

Condamnatul nu s-a conformat obligației de a depune la judecătorul delegat recipisa de plată integrală a amenzii penale în termenul prev. de art. 22 alin. 1 din Legea nr. 253/2013, ceea ce duce la concluzia că pedeapsa amenzii nu a fost executată prin plată în termenul prevăzut de art. 559 alin. 1 Cod procedură penală.

Inculpatul nu se poate prevala de lipsa veniturilor materiale, ca urmare a faptului că nu este încadrat în muncă şi pe cale de consecinţă, că nu realizează venituri atâta timp cât nu a făcut nimic pentru a înlătura această situaţie.

Având în vedere dispozițiile art. 23 alin. 1 din Legea 253/2013, am formulat prezenta sesizare pentru ca instanța de executare să dispună fie executarea prin muncă neremunerată în folosul comunităţii, fie înlocuirea cu închisoarea a pedepsei amenzii penale.

A fost atașat dosarul penal nr. 2294.....16/2020; adresa nr. 278/2022/2294/.....6/2020 din 10.01.2023, prin care i-au fost comunicate condamnatului cuantum amenzii penale aplicate și termenul în care acesta este obligat să execute amenda prin plată și să depună la judecătorul delegat cu executarea recipisa de plată integrală a amenzii.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

În baza dispozițiilor art. 560 Cod de procedură penală - Înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunități.

(1) Instanța competentă să dispună înlocuirea obligației de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, potrivit art. 64 alin. (1) din Codul penal, este instanța de executare.

(2) Sesizarea instanței se face din oficiu sau de către organul care, potrivit legii, execută amenda ori de către persoana condamnată.

Când dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, instanța va menționa în dispozitiv două entități din comunitate unde urmează a se executa munca neremunerată în folosul comunității.

Consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care din cele două instituții din comunitate menționate în hotărârea judecătorească urmează a se executa obligația și tipul de activitate.

(3) Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se pune în executare prin trimiterea unei copii de pe hotărâre serviciului de probațiune.

Art. 561 - Înlocuirea muncii neremunerate în folosul comunității cu închisoarea

(1) Instanța competentă să dispună, potrivit art. 64 alin. (5) lit. a) din Codul penal, înlocuirea muncii în folosul comunității cu închisoarea este instanța de executare, iar în cazul prevăzut la art. 64 alin. (5) lit. b) din Codul penal, instanța care judecă în primă instanță infracțiunea săvârșită înainte de executarea integrală a muncii în folosul comunității.

(2) Sesizarea instanței se face din oficiu sau de către organul care, potrivit legii, execută amenda ori la sesizarea serviciului de probațiune.

(3) Punerea în executare a hotărârii se face potrivit art. 555 - 557.

Examinând actele dosarului instanța apreciază că condamnatul nu se află în imposibilitatea obiectivă de a achita în întregime sau eșalonat amenda penală, motiv pentru care urmează să admită cererea.

Instanța reține că potrivit relațiilor furnizate de către Primăria comunei R.., intimatul nu realizează venituri și nu figurează cu bunuri mobile sau imobile.

Totodată, prin răspunsurile furnizate de către I.T.M.

G. și Casa Județeană de Pensii Publice G. s-a învederat faptul că intimatul nu a beneficiat de venituri sau pensie, acesta figurând cu contract de muncă până în luna noiembrie anul 2023.

Potrivit adresei emise de A.J.O.F.M.

G., I G nu figurează ca persoană în căutarea unui loc de muncă și fără indemnizație de șomaj.

Astfel, în perioada august-noiembrie 2023 a fost angajat cu carte de muncă, obţinând venituri pentru o perioadă de 5 luni de zile, însă nu a înţeles să achite amenda penală la care a fost obligat, fără a manifesta vreun interes cu privire la situaţia sa.

În acest context, se rețin dispozițiile art. 23 din Legea 253/2013, text de lege ce reglementează procedura în caz de neexecutare a pedepsei amenzii penale:

„(1) Judecătorul delegat cu executarea, constatând ca persoana condamnata nu a achitat amenda, în tot sau în parte, în termenul prevăzut la art. 22 alin. (1) sau (2), sesizează instanța de executare care procedează după cum urmează:

a) când constata ca neexecutarea nu este imputabilă condamnatului, dispune executarea amenzii prin muncă neremunerată în folosul comunității, în afara de cazul în care persoana nu poate presta această muncă din cauza stării de sănătate, în condițiile prevăzute la art. 64 din Legea nr. 286/2009, cu modificările si completările ulterioare;

b) când constata că neexecutarea nu este imputabilă condamnatului și acesta nu își dă consimțământul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, înlocuiește amenda cu închisoarea, în condițiile art. 64 din Legea nr. 286/2009, cu modificările si completările ulterioare;

c) când constată neexecutarea cu rea-credință a amenzii, înlocuiește amenda cu închisoarea, în condițiile art. 63 din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Sesizarea instanței de executare în condițiile alin. (1) lit. a) se poate face și la cererea condamnatului, de către judecătorul delegat cu executarea, chiar înainte de expirarea termenului de plata a amenzii.

(3) Procedura in fata instanței de executare este cea prevăzuta la art. 586 și 597 din Legea nr. 135/2010.

(4) Pentru stabilirea motivelor ce au dus la neexecutarea pedepsei amenzii, instanța va solicita date privind situația materiala a condamnatului de la autoritatea administrației publice locale de la domiciliul acestuia, și, daca apreciază necesar, angajatorului sau organelor fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și altor autorități sau instituții publice care dețin informații cu privire la situația patrimonială a condamnatului.

(5) În cazul în care instanța de executare dispune executarea amenzii prin munca neremunerata în folosul comunității, o copie a hotărârii se trimite serviciului de probațiune competent. Prevederile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

(6) Executarea muncii în folosul comunității se face într-un termen de maximum 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de executare a pedepsei amenzii, prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, și poate înceta și prin plata amenzii corespunzătoare zilelor-amendă neexecutate.

Prevederile art. 52 alin. (2)-(8) se aplica în mod corespunzător.”

Pentru a se reține reaua-credință în neachitarea amenzii este necesar să se constate că persoana în cauza a avut o atitudine în mod voit contrară dispozițiilor legale, fiind pe deplin conștientă cu privire la consecințele conduitei sale.

Față de aceste considerente, instanța reține că în cauză a fost constatată reaua-credință în executarea amenzii penale, astfel persoana condamnată nu s-a prezentat la niciunul din termenele acordate în cauză, nu și-a exprimat acordul cu privire la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității și s-a făcut dovada faptului că realizează venituri în Italia.

Mai mult decât atât, printr-o eventuală respingerea a unei astfel de sesizări, intimatul I G ar beneficia faptic de impunitate pentru infracțiunea pentru care a fost condamnat definitiv prin sentința penală nr. 23..../22.12.2022, pronunțată de Judecătoria T B , în dosarul nr. ...../2020, definitivă prin neapelare la data de 10.01.2023, neajungând să mai execute vreo sancțiune care decurge din hotărârea definitivă de condamnare.

În baza art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 253/2013 raportat la art. 586 C. proc. pen. raportat la art. 63 alin. 1, 3 C. pen., va admite sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul Judecătoriei T .

B și va dispune înlocuirea pedepsei amenzii penale de 3.150 lei (210 zile amendă a câte 15 lei pe zi) aplicată condamnatului I G , prin sentința penală nr. 23..../22.12.2022, pronunțată de Judecătoria T B , în dosarul nr. ...../2020, definitivă prin neapelare la data de 10.01.2023, cu pedeapsa de 180 (o sută optzeci) de zile de închisoare.

În temeiul art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.