Sentinţă civilă nr. 858 din 26.06.2024

fond funciar – Constatare nulitate absolută titlu de proprietate

Cuprins pe materii:

Judecătoria Târgu Bujor, secţia civilă, sentinţa civilă nr. 858/26.06.2024

Prin cererea înregistrată sub nr. ...../2023 la data de 30.10.2023 petentele Unitatea Administrativ Teritorială Comuna F., Comisia Locală de stabilire a dreptului de proprietate F., au chemat în judecată pe intimaţii D.

B., D.

P., R.

C., Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată - Instituţia Prefectului G., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 05...4-16/28.06.2001 emis de Comisia Judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor G cu consecinţa reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea Unităţii Administrativ Teritoriale comuna F ; precum şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii petentele a învederat următoarele:

La data de 28.06.2001 Comisia Judeteană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor G . în baza Legii nr. 18/1991, a emis titlul de proprietate nr. 05...-16/28.06.2001 pârâţilor în calitate de moştenitori ai defunctului D.

I, pentru suprafata de 2 ha si 5000 mp teren arabil, situat în tarlaua 29 (1 ha şi 6700 m.p.) şi 109 (8300 m.p.) în extravilanul comunei F .

Au arătat petentele că acest titlu a fost emis cu încălcarea dispozitiilor legale în materie, fără ca persoana pe numele căreia a fost emis titlul de proprietate să fie persoana îndreptăţită în sensul prevăzut de Legea nr. 18/1991.

Mai mult decât atât, în acea perioadă au fost împroprietărite pe raza comunei F... mai multe persoane, fără a avea acest drept si fără măcar ca ele sa fi stiut acest fapt, demersurile fiind efectuate de terte persoane.

Un argument al sustinerilor este acela că, asa-zisii proprietari, inclusiv, pârâta din cauzâ, nu s-au prezentat niciodată la OCPI, la Comisia Judeteană de fond funciar sau la Comisia locală de fond funciar pentru a ridica titlul/titlurile de proprietate.

De asemenea, pârâţii, asa-zise persoane îndreptăţite, nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, chestiune pe care au aflat-o în urma demersurilor pe care le-au efectuat, atât la OCPI G , cât si la Institutia Prefectului Judetului G .

De altfel, asa cum rezultă si din procesul-verbal de punere în posesie, acesta nu este semnat de către niciunul dintre pârâţi, fiind doar semnăturile reprezentanţilor Comisiei.

Au mai arătat petentele că în cauză, nu au fost respectate normele speciale aferente constituiri, respectiv reconstituirii dreptului de proprietate.

Prin constituirea dreptului de proprietate particulară, în sensul Legii nr. 18/1991, se înțelege împroprietărirea unor categorii de persoane care nu au avut și nu au în proprietate alte terenuri sau au adus în cooperativă terenuri sub limita minimă de 0,5 ha stabilită pentru reconstituire.

Prin reconstituire se înțelege operațiunea prin care se stabilește dreptul de proprietate privată asupra terenurilor.

Așadar, reconstituirea dreptului de proprietate se realizează prin stabilirea pe seama persoanelor îndreptățite a dreptului de proprietate legat de foștii proprietari/moștenitorii acestora, iar constituirea, constă într-o împroprietărire cu consecința dobândirii dreptului de proprietate privată, a acelor persoane care nu sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate.

În drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 167/1997, Legii nr. 18/1991 şi Legea nr. 1/2000.

În dovedirea acţiunii au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi proba cu expertiză topometrică.

Intimata Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor G , a depus la dosar la data de 12.06.2024 întâmpinare prin care a învederat următoarele:

În vederea soluționării prezentei cauze cu adresa nr. 119....9/18.12.2023 s-a solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară G ca în temeiul dispozițiilor art. 262 alin. l din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ să le fie comunicată documentația care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 05...-16/28.06.2001 pe numele D I pe raza comunei C , județul G, pentru suprafaţa de 2,500 ha.

Până la acest moment nu le-a fost comunicată documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate şi a solicitat ca instanţa să verifice dacă de regăseşte vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

A mai arătat intimata că este de acord cu acţiunea aşa cum a fost formulată, în măsura în care sunt dovedite susţinerile petentelor.

Cu privire la capătul de cerere privind reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea UAT Comuna F a arătat că aceasta nu este întemeiată în drept.

Mai mult, terenul ce face obiectul prezentei cauze trebuie să intre în rezerva comisiei locale de fond funciar.

În dovedirea susținerilor a solicitat proba cu înscrisuri.

Pârâţii D. B., D. P., R. C., nu au depus întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

Prin titlul de proprietate nr. 0....-16 din data de 28.06.2001 emis pe numele moştenitorilor autorului D I a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 2 ha 5000 mp teren pe teritoriul comunei F - V , judeţul G .

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991 „stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite”.

Conform dispoziţiilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 „stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil”.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 „calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii”.

În completare, dispoziţiilor art. 13 alin. 1 din Regulamentul adoptat prin H.G. nr. 131/1991 privind că „Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită.

Rezultă că în materia reconstituirii dreptului de proprietate, principiul îl constituie reconstituirea la cerere.

Potrivit dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută actele de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii.

Întrucât din materialul probator administrat în cauză rezultă că titlul de proprietate nr. 05....-16 din data de 28.06.2001 a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legilor fondului funciar, instanţa urmează a constata nulitatea absolută a titlului sus menţionat.

Cât priveşte capătul de cerere privind reînscrierea dreptului de proprietate în favoarea Unitatea Administrativ Teritorială F , din probele administrate în cauză nu rezultă că suprafaţa de teren cuprinsă în titlul de proprietate a aparţinut Unităţii Administrativ Teritoriale F .

Mai mult, terenul asupra căruia a fost nelegal reconstituit dreptul de proprietate trebuie să intre în rezerva comisiei locale de fond funciar.

Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că fundamentul obligării la plata cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală a celui care a determinat iniţierea unui proces sau a promovat un proces lipsit de fundament juridic.

Întrucât prezentul litigiu nu a fost determinat de conduita culpabilă a pârâtelor, instanţa va respinge ca nefondat acest capăt de cerere.