Sentinţă penală nr. 4 din 09.01.2024

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 4/09.01.2024

Prin Rechizitoriul emis la data de 20.01.2023 în dosarul penal nr. ....P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B , înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ..../2023, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului G C pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. la art. 193, alin. 2 Cod penal [persoană vătămată M (fostă P ) L ] și lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193, alin. 2 Cod penal (persoană vătămată P I), ambele cu aplic art. 38 alin. 1 C. pen..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei T B sub nr. ..../2023, la data de 31.01.2023.

Prin încheierea nr. 129/2023 din data de 20.03.2023, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 12..../P/2021 din data de 20.01.2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B privind pe inculpatul G C pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. la art. 193, alin. 2 Cod penal [persoană vătămată M (fostă P ) L ] și lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193, alin. 2 Cod penal (persoană vătămată P I ), ambele cu aplic art. 38 alin. 1 C. pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de 09.08.2023, s-a prezentat inculpatul G C, astfel că s-a dispus citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștința inculpatului, a drepturilor de care beneficiază în cursul procesului penal, inculpatul arătând că recunoaște în totalitate faptele reținute în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4), art. 375, alin. (1) și (2) și art. 396, alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar.

Prin încheierea din 08.09.2023, îndreptată prin încheierea din 03.11.2023, s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținute față de inculpatul G C din infracțiunile de violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. la art. 193, alin. 2 Cod penal [persoană vătămată M (fostă P ) L ] și lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193, alin. 2 Cod penal (persoană vătămată P I ), în infracțiunile de violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. la art. 193, alin. 1 Cod penal [persoană vătămată M (fostă P ) L ] și lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193, alin. 2 Cod penal (persoană vătămată P I ).

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând, în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:

În cauză, instanța constată că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, probe care au fost recunoscute și însușite de către inculpat, precum și declarația dată de inculpat în fața instanței, prin care a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea reținută prin actul de sesizare, respectiv: în data de 07.09.2021, în jurul orelor 20:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a exercitat acte de agresiune fizică împotriva concubinei acestuia, persoana vătămată P L , lovind-o pe aceasta cu pumnii în zona capului și cu picioarele în abdomen, cât și împotriva tatălui acesteia, persoana vătămată P I , lovind-o pe aceasta din urmă cu pumnii în zona feței, trântind-o la nivelul solului, lovind-o cu picioarele peste membrele inferioare, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 75-80 zile de îngrijiri medicale (conform certificatului medico-legal nr. ...7/A2-D din data de 09.09.2021, eliberat de S.M.L.

G ).

Astfel, la data de 07.09.2021, orele 14:30, persoana vătămată P L , împreună cu concubinul acesteia, inculpatul G.C., și cu fiul acestora, în vârstă de 4 ani, au mers în vizită la persoana vătămată P I , din satul Z , com.

J , jud.

G , pentru a sărbători ziua de naștere a acestuia din urmă.

La domiciliul persoanei vătămate P I au venit și martorii V M și O P -S .

La un moment dat, după ce s-a consumat o cantitate semnificativă de băuturi alcoolice, inculpatul G.C a vrut să plece cu autoturismul din curtea persoanei vătămate P I , așezându-l pe fiul său minor pe bancheta din dreapta față.

Persoana vătămată P L , știind că inculpatul G.C se află sub influența băuturilor alcoolice, a intervenit, deschizând ușa dreapta față a autoturismului de unde l-a luat pe fiul acestora, spunându-i totodată inculpatului să nu plece cu autoturismul întrucât este băut.

Imediat, inculpatul G.C s-a enervat și a început să o lovească pe persoana vătămată P L , cu pumnii în zona capului și cu picioarele în zona corpului, trăgând-o totodată de păr.

În continuare, persoana vătămată P I a intervenit pentru a-l liniști pe inculpat, însă acesta a început să o lovească și pe această persoană vătămată, cu pumnii și cu picioarele în zona capului și a corpului până când persoana vătămată P I a căzut la nivelul solului.

Apoi, inculpatul G.C a lovit-o pe persoana vătămată P I , cât timp aceasta era căzută, în zona membrelor inferioare.

Pentru a scăpa de inculpat, persoana vătămată P L , împreună cu numitul O P -S , s-au refugiat în casă, situație în care martorul O P -S a apelat S.N.U.A.U. 112, solicitând intervenția unui echipaj de poliție.

În continuare, la fața locului au apărut lucrătorii de poliție din cadrul Secției 5 Poliție Rurală R , iar conflictul a încetat.

Situația de fapt expusă mai sus este susținută de declarațiile persoanelor vătămate, precum și de declarațiile martorilor oculari O P -S și V M .

În cauză, persoana vătămată P I a fost examinată medico-legal, fiind emis de către S.M.L.

Galaţi certificatul medico-legal nr. 8...7/A2-D, din data de 09.09.2021, din care rezultă că leziunile traumatice au putut fi produse prin lovire cu sau de corpuri dure şi necesită 75-80 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Inculpatul G.C s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dat declarații în cursul urmăririi penale.

Urmare a acestei sesizări, prin ordonanța din data de 07.09.2020 a organelor de cercetare penală din cadrul Postului de Politie S , jud.

G , au dispus începerea urmăririi penale in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii de violență în familie, faptă prev. de art. 199 al. 1 Cod penal, rap la art. 193, alin. 1, din Codul Penal.

Ulterior, prin Ordonanța din data de 29.03.2022 a organelor de cercetare penală s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, faptă prev. de art. 193 al. 2 Cod penal, în timpul cercetărilor persoana vătămată P I prezentând certificatul medico-legal nr. 8...7/A2-D/2021 eliberat de S.M.L.

G .

Prin ordonanța din data de 31.03.2022 a organelor de cercetare penală s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul G.C, pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie, faptă prev. de art. 199 al. 1 Cod penal, rap. la art. 193, al. 2, din Codul penal (persoană vătămată P L ) și respectiv de lovirea sau alte violențe, faptă prev. de art. 193, al. 2, din Codul penal (persoană vătămată P I ), ambele cu aplic. art. 38 al. 1 Cod penal.

Măsura a fost confirmată de procuror prin ordonanța din data de 04.04.2022.

Prin ordonanța procurorului din data de 11.07.2022, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului G.C, pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie, faptă prev. de art. 199 al. 1 Cod penal, rap. la art. 193, al. 2, din Codul penal (persoană vătămată P L ) și respectiv de lovirea sau alte violențe, faptă prev. de art. 193, al. 2, din Codul penal (persoană vătămată P I ), ambele cu aplic. art. 38 al. 1 Cod penal.

Instanța constată că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, astfel cum au fost descrise mai sus, la primul termen de judecată acordat în cauză, aceasta fiind soluționată potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Față de aceste considerente, instanța reține, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpatul Gociu Claudiu.

În drept, faptele inculpatului G.C, care:

- în 07.09.2021, în jurul orelor 20:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a exercitat acte de agresiune fizică împotriva persoanei vătămată P I , lovind-o pe aceasta din urmă cu pumnii în zona feței, trântind-o la nivelul solului, lovind-o cu picioarele peste membrele inferioare, cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 75-80 zile de îngrijiri medicale (conform certificatului medico-legal nr. 8.../A2-D din data de 09.09.2021, eliberat de S.M.L.

Ga ), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violente, faptă prev. de art. 193 alin 2 C. pen..

Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii deduse judecării prezentei cauze, instanța reține că, în ceea ce privește latura obiectivă a acesteia, în speță s-a realizat elementul material al infracțiunii, constând în lovirea persoanei vătămate cu pumnii și cu picioarele în zona toracelui, a capului și a picioarelor, această acțiune având ca urmare imediată producerea unei vătămări, persoana vătămată necesitând 75 – 80 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 8...7/A2-D din data de 09.09.2021, emis de Serviciul Clinic de Medicină Legală G.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată, rezultă cu certitudine din certificatul medico-legal, precum și din celelalte mijloace de probă administrate, din care se observă faptul că între acțiunea de lovire și leziunile traumatice există o legătură directă de cauzalitate, neinterpunându-se nicio cauză sau condiție care ar fi putut să întrerupă lanțul cauzal.

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție directă, conform art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, deoarece din modul concret de săvârșire a faptei reținute, rezultă că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și l-a urmărit; în acest sens, instanța reține că este de la sine înțeles că prin exercitarea unor acte de agresiune asupra altei persoane, este urmărită crearea unor vătămări ce pot necesita zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării.

- în data de 07.09.2021, în jurul orelor 20:00, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a exercitat acte de agresiune fizică împotriva concubinei acestuia, persoana vătămată M (fostă P ) L , lovind-o pe aceasta cu pumnii în zona capului și cu picioarele în abdomen, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. art. 193 alin. 1 Cod penal.

Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii deduse judecării prezentei cauze, instanța reține că, în ceea ce privește latura obiectivă a acesteia, în speță s-a realizat elementul material al infracțiunii, constând în lovirea persoanei vătămate cu pumnii în zona capului și cu picioarele în abdomen.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată, rezultă din modul în care a fost comisă fapta.

Având în vedere faptul că la momentul acțiunii de lovire, inculpatul și persoana vătămată erau concubini și locuiau împreună cu fiul acestora, în vârstă de 4 ani, în mun.

B , , sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de violență în familie raportat la dispozițiile art. 177 alin. 1 lit. c) Cod penal.

Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție directă, conform art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal, deoarece din modul concret de săvârșire a faptei reținute, rezultă că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și l-a urmărit; în acest sens, instanța reține că este de la sine înțeles că prin exercitarea unor acte de agresiune asupra altei persoane, este urmărită crearea unor vătămări ce pot necesita zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării.

Având în vedere faptul că cele două infracțiuni au fost comise de aceeași persoană, prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța constată aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, aceste fapte aflându-se în concurs real.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia.

Cu titlu prealabil, din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar instanța constată că, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nefiind condamnat prin hotărâri recunoscute de către instanțele române, este în vârstă de 35 de ani, este necăsătorit, fără ocupație și a absolvit 9 clase (potrivit declarației de suspect din faza urmăririi penale).

În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, instanța va avea în vedere și valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin săvârșirea faptelor, au fost puse în pericol valori sociale foarte importante, cum ar fi viața, integritatea corporală și sănătatea persoanei.

Totodată, se reține că în fața instanței de judecată inculpatul a adoptat o atitudine sinceră colaborând cu organele de anchetă, demonstrând ca înțelege consecințele faptelor sale și le regretă.

Din perspectiva limitelor legale de pedeapsă aplicabile, instanța are în vedere incidența art. 396 alin. 10 C. proc. pen., întrucât inculpatul a recurs la procedura reglementată de art. 375 C. proc. pen., recunoscând învinuirea ce i s-a adus.

Astfel, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța procedează la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de:

- lovire sau alte violente, faptă prev. de art. 193 alin 2 C. pen., noile limite speciale aplicabile fiind de 4 luni, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare sau amendă;

- violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. art. 193 alin. 1 C. pen., noile limite speciale aplicabile fiind de o lună, respectiv de 1 an și 8 luni sau amendă.

Astfel, având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (de la 6 luni la 5 ani închisoare, respectiv 3 luni la 2 ani și 6 luni), cu trimitere la dispozițiile art. 375 și 396 C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime (în cazul dat, limitele astfel reduse fiind de 4 luni – 3 ani și 4 luni închisoare, respectiv o lună – 1 an și 8 luni) și având totodată în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, cât și circumstanțele personale ale inculpatului G.C, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate acestea în dozarea pedepsei aplicate.

Astfel, se constată existența unui concurs între cauze de atenuare și agravare a pedepsei ce urmează a fi aplicate, fiind astfel incidente dispozițiile art. 79 alin. 3 Cp., conform cărora:

„(1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

(2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă.

(3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).”

Prin urmare, instanța va face aplicabilitatea dispozițiilor art. 79 alin. 3 C. pen., și va da cu prioritate eficiență cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, conform art. 396 alin. 10 (privind efectele recurgerii la procedura simplificată de judecată ca urmare a recunoașterii învinuirii), urmând ca ulterior să aplice dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen. (referitoare la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni).

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, precum și numărul ridicat de zile îngrijiri medicale (75-80 zile) de care a avut nevoie pentru a se recupera persoana vătămată Petrovici Iulian, instanța urmează a stabili următoarele pedepse cu închisoarea, în privința cărora apreciază că ar putea răspunde în mod eficient dublului scop de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului G.C:

a. pedeapsa închisorii de 1 an și 6 (șase) luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violente, faptă prev. de art. 193 alin 2 C. pen..

b. pedeapsa închisorii de 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, faptă prev. de art. 199 alin. 1 Cod penal rap. art. 193 alin. 1 C. pen..

Pentru fiecare faptă reținută în sarcina inculpatului, respectiv pentru pedepsele principale aplicate acestuia instanța, în baza art. 67 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a) și b), va interzice inculpatului G.C ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 3 ani exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

În baza art. 65 alin. 1, rap. la art. 66 alin. 1 lit. a) și b), din C. pen.,va interzice inculpatului G.C ca pedeapsă accesorie, exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.

Având în vedere că cele două infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre au săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, în baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen., instanța va contopi cele două pedepse principale și va aplica inculpatului G.C pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, la care adaugă un spor de 1 (una) lună închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 7 (șapte) luni închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în raport de criteriile anterior menționate, instanța apreciază, în special față de circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără privarea de libertate a acestuia.

Raportat la condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 91 alin. 1 C. pen., instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 C. pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța apreciază că prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei, nu se impune privare efectivă de libertate, astfel ca va dispune, în baza art. 91 din C. pen. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, stabilit în conformitate cu art. 92 din C. pen., care curge de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) C. pen., va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen, timp de 3 (trei) ani, respectiv exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen..

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 3 lit. a) C. pen., va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa accesorie cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen., respectiv exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsa accesorie urmând a fi executată în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.

În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen..

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune B , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile în cadrul Administrației Domeniului Public și Dezvoltare Urbană sau a Spitalului Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia B .

Potrivit art. 404 alin. 3 teza finală C. proc. pen., consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care dintre cele două instituții menționate în prezenta hotărâre urmează a se executa obligația și tipul de activitate, precum și îndrumarea inculpatului.

În baza art. 94 alin. 1 și 2 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune B , iar supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. a) și b), alin. 3 și alin. 5 se face de același serviciu de probațiune.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen..

Persoanele vătămate, la primul termen de judecată acordat în cauză, 09.08.2023, s-au constituit parte civilă în procesul penal, cu suma de 20.000 de lei fiecare, din care 5.000 lei reprezintă daune materiale și 15.000 lei reprezentă daune morale.

Referitor la daunele morale, solicitate de partea civilă, instanța reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Tolstoy Miloslovsky c.

Regatul Unit), pentru stabilirea acestora trebuie să se aibă în vedere criterii cum ar fi lezarea sentimentelor, anxietatea, incertitudinea, lipsa de scuze etc., dar și că între despăgubirile acordate și prejudiciu să existe un raport rezonabil de proporționalitate și că eventualul cuantumul al daunelor morale să nu constituie o pedeapsă pentru cel ce a comis fapta, ci să fie o sumă care să compenseze prejudiciul moral și care să fie stabilită și în funcție de posibilitățile materiale (puterea de cumpărare) ale celui chemat să despăgubească.

În acest sens, Curtea subliniază că rolul și scopul acordării daunelor morale este acela de a compensa suferințe de același ordin, ele având așadar o semnificație simbolică.

În ce privește infracțiunile deduse judecății, acelea de lovire sau alte violențe și violență în familie, instanța reține că evaluarea trebuie să aibă în vedere componenta suferinței fizice, umane și a demnității (care se regăsește în orice altă infracțiune cu violență și care decurge din materialitatea faptei, numărul de zile de îngrijiri medico - legale, zona afectată, urmările produse).

Instanța are în vedere că daunele morale nu reprezintă o sancțiune, ci ele vin să aducă o compensare simbolică suferințelor încercate de victima infracțiunii, fără a constitui o dublă pedeapsă pentru cel chemat să le achite și se raportează și la starea materială a inculpatului.

Analizând condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 1357 C. civ., instanța constată că acestea sunt îndeplinite, existând o faptă ilicită constând în lovirea victimelor, săvârșită cu vinovăție, legătură de cauzalitate și prejudiciu nepatrimonial constând în suferințele morale ale victimei.

În ceea ce privește cuantumul, instanța are în vedere că:

- persoana vătămată P I a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 75 - 80 zile de îngrijiri medicale (conform certificatului medico-legal nr. ..7/A2-D din data de 09.09.2021, emis de Serviciul Clinic de Medicină Legală G ), astfel că instanța apreciază că suma de 15.000 de lei, ar fi în măsură să compenseze suferințele acestuia, raportat la urmările produse de fapta săvârșită, precum și de vârsta persoanei vătămate;

- persoana vătămată M (fostă P ) L , deși a fost lovită de către inculpat, nu a dovedit existența unor zile de îngrijiri medicale, astfel că instanța apreciază că suma de 1.000 de lei, ar fi în măsură să compenseze suferințele acesteia, raportat la urmările produse de fapta săvârșită.

În ceea ce privește daunele materiale, solicitate de ambele părți civile, instanța constată că acestea nu au fost dovedite, nefiind depuse la dosarul cauzei înscrisuri în acest sens, motiv pentru care va respinge aceste solicitări.

Prin urmare, în baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen. coroborat cu art. 19 și art. 23 alin. 3 și art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1357 C. civ., va admite în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă P I și, în consecință, va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 15.000 de lei cu titlu de daune morale.

De asemenea, în baza art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 19 și art. 23 alin. 3 și art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, art. 1357 Cod civil, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă M (fostă P ) L , și, în consecință, va obliga inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. va obliga inculpatul G.C la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, din care 240 lei în cursul urmăririi penale.