Sentinţă civilă nr. 667 din 17.05.2023

Cuprins pe materii:

Judecătoria Târgu Bujor, secţia civilă, sentinţa civilă nr. 667/17.05.2023

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T B , județul G sub nr. ...../2022, la data de 04.03.2022, având ca obiect „uzucapiune”, petenții P D , P M și P Ș au solicitat, în contradictoriu cu pârâții P O , P A și S R , pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să constate dobândirea dreptului de proprietate, prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani, asupra imobilului compus din teren cu suprafață totală de 1.500 m.p., situat în intravilanul satului U , oraș T B , jud.

G , Tarla 16, Parcela 107/17.

În motivarea cererii reclamanții au arătat următoarele:

În fapt, autorul lor P S (d. 24.01.2022), a primit în anul 1991 terenul în suprafață de 1500 mp de la mama sa, P V (d. 22.03.1999), care este și mama pârâților, intrând în posesia acestei suprafețe de la data predării (1991), pe care l-a îngrădit și a început edificarea unei case de locuit.

Ulterior, după obținerea titlului de proprietate nr. 6...7-93 din 29.09.1993 de către P V , au depus documentația pentru eliberarea unei autorizații de construire care a fost emisă sub nr. 4/455 din 14.02.1997.

Începând cu anul 1991 au avut posesia și folosința exclusivă asupra terenului de 1500 mp, au achitat obligațiile izvorâte din dreptul de proprietate - impozitul pe teren, precum și orice alte obligații, iar din anul 1997 a fost deschis rolul fiscal la Primăria oraș T .

B , cu numărul 363.

Consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafață de 1500 mp, situat în intravilanul sat U , orașul T .

B, jud.

G , T /17, prin uzucapiune, deoarece a stăpânit neîntrerupt mai mult de 30 de ani acest teren, a achitat impozitul aferent acestui teren, astfel că posesia a fost publică și neafectată de vreun viciu.

Taxa judiciară de timbru în sumă de 2291 lei a fost achitată prin chitanța aflată la dosarul cauzei .

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1890, 1859-1860 și următoarele din Vechiul Codul Civil.

În dovedirea acțiunii a fost solicitată proba cu înscrisuri, cea cu martori, precum și proba cu expertiză tehnică topografică.

Pârâții, legal citați, la data de 26.09.2022 au formulat întâmpinare și au menționat că sunt de acord cu cererea de chemare în judecată, cele menționate în cuprinsul acestora fiind conforme cu realitatea.

Sub aspect probator, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, cea cu martori și cea cu expertiză topografică.

Analizând cererea formulată, prin prisma dispozițiilor legale, instanța reține următoarele:

În fapt, în cursul anului 1991, autorul reclamanților, numitul P S , a dobândit suprafața de 1500 mp de la mama sa, P V (decedată la data de 22.03.1999), care este și mama pârâților, intrând în posesia acestei suprafețe de la data predării (1991), pe care l-a îngrădit și a început edificarea unei case de locuit, alături de soția sa P D .

Ulterior, după obținerea titlului de proprietate nr. 6...-93 din 29.09.1993 de către P V , P S și P D , au depus documentația pentru eliberarea unei autorizații de construire care a fost emisă sub nr. 4/455 din 14.02.1997.

Instanța a dispus efectuarea unei expertize judiciare topo-cadastru, prin care s-a stabilit că imobilul este compus din teren cu suprafață totală de 1.815 m.p. situat în U.A.T.

T B , Cvartal 16, Parcelă 107/17, sat U , jud.

G , cu geometria determinată de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9 și cu următoarele vecinătăți: la Nord – H V , la Est – Drum sătesc, la Sud-Est – Ds 16 și la Sud-Vest – S C M .

Fiind audiații martorii D G și V T , aceștia au confirmat cele situația de fapt mai sus descrisă, respectiv că autorul reclamanților, numitul P S , a primit în anul 1991 de la C.A.P.

U un teren de aproximativ 1.500 – 2.000 mp în intravilanul satului U , unde și-a construit casă și alte anexe gospodărești, locuind în acest imobil până la momentul decesului, alături de soția și cei doi copii (reclamanții din prezenta cauză).

În toată această perioadă el și familia sa au achitat taxele și impozitul aferent, iar terenul a fost îngrădit și folosit în mod continuu de aceștia.

Terenul nu face parte din domeniul public al statului sau al Unității Administrativ Teritoriale T B și nu a făcut obiectul legilor fondului funciar.

În ceea ce privește legea aplicabilă pe fondul cauzei, art. 82 teza a II-a și ultima din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, stabilește că, pentru cazurile în care posesia a început înainte de intrarea în vigoare a codului civil, sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiunea în vigoare la data începerii posesiei.

În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile din materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

Articolul 645 din Codul civil decretează că proprietatea se mai dobândește prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune.

Articolul 1837 C. civ. prevede că prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege.

Articolul 1846 C. civ. statuează că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii. Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru.

În continuare, art. 1847 dispune: ca să se poată prescrie, se cere o posesiune netulburată, publică și sub nume de proprietar, după cum se explică în următoarele articole.

Articolul 1890 Cod civil prevede că toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a definit un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu, și fără să i se poată opune reaua-credință.

Raportând dispozițiile legale la situația de fapt reținută instanța apreciază ca fiind întemeiată acțiunea cu care a fost învestită. Soluția instanței se întemeiază pe următoarele argumente:

Instanța reține că, uzucapiunea apare în sistemul Codului civil din 1864, aplicabil în speță, ca o sancțiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligență, lăsând posibilitatea altor persoane să obțină proprietatea acestui bun.

Așadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândește dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar.

Pentru a putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiunea prelungită, posesorul trebuie să îndeplinească două condiții, și anume să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege și posesia să fie utilă, adică neafectată de vreun viciu.

Posesia trebuie să fie, așadar, continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar (art. 1847 C. civ.).

Din probele administrate în prezenta cauză, instanța constată că reclamanții au făcut pe deplin dovada posesiei asupra terenului în suprafață totală de 1.815 m.p. situat în U.A.T.

T B , Cvartal 16, Parcelă .../17, sat U , jud.

G .

Posesia rezultă din ansamblul materialului probator, respectiv declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și întâmpinarea pârâților.

Instanța are în vedere, dispozițiile art. 1850 C. civ. din 1864 care instituie o prezumție legală relativă potrivit căreia, posesorul care dovedește că a posedat la un moment dat este presupus că a posedat în tot timpul intermediar.

De asemenea se observă și dispozițiile art. 1860 Cod civil, potrivit cărora „orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripțiunea, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.”

Reclamanții au exercitat o posesie utilă, în mod continuu, conform naturii bunului, în mod pașnic și liniștit, fără acte de tulburare și în mod public, astfel cum ar trebui exercitată de un bun și adevărat proprietar.

În ceea ce privește viciile posesiei, este evident că, reclamanții au deținut o posesie neviciată, s-au comportat ca un adevărat proprietar, aspect dovedit cu martorii audiați.

Din certificatul de atestare fiscală depus la dosar rezultă că reclamanții au achitat impozit pentru acest teren.

Instanța reține că și cea de a doua condiție a uzucapiunii este îndeplinită, respectiv împlinirea unui termen de 30 de ani, în care reclamanții, alături de autorul lor Popa Stelian, au exercitat posesia.

Față de considerentele mai sus arătate, instanța constată că reclamanții au făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege referitoare la prescripția achizitivă de 30 de ani, constată că imobilul nu este obiect al dreptului de proprietate publică, motive pentru care, se impune constatarea dobândirii de către reclamanții P D , P M și P Ș a dreptului de proprietate, prin efectul prescripției achizitive de 30 de ani și joncțiunea posesiilor asupra imobilului compus din teren cu suprafață totală de 1.815 m.p. situat în U.A.T.

T B , Cvartal ..6, Parcelă 107/17, sat U , jud.

G , așa cum a fost identificat prin Raportul de Expertiză Judiciară întocmit de domnul expert C N M , ce face parte integrantă cu prezenta.

Ia act de faptul că reclamanții nu au solicitat cheltuieli de judecată.