Sentinţă penală nr. 174 din 17.07.2023

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 174/17.07.2023

.

Prin Rechizitoriul emis la data de 12.05.2022 în dosarul penal nr. 59.../P/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G , înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ....../2022, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului A.

L pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 31 al. 1 şi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu, faptă prev. şi ped. de art. 47 al. 2 (fost art. 32 alin. 2) din Legea nr. 217/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;

- încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1), (4) şi (5) lit. a) şi b) şi dispuse prin ordinul de protecţie, faptă prev. şi ped. de art. 47 al. 1 (fost art. 32 alin. 1) din Legea nr. 217/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei T B. sub nr. ..../2022, la data de 11.10.2022.

Prin încheierea nr. 5 din data de 03.01.2023, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. ...3/P/2019 din data de 09.09.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G privind pe inculpatul A.

L.pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie provizoriu a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 31 al. 1 şi dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu, faptă prev. şi ped. de art. 47 al. 2 (fost art. 32 alin. 2) din Legea nr. 217/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;

- încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. (1), (4) şi (5) lit. a) şi b) şi dispuse prin ordinul de protecţie, faptă prev. şi ped. de art. 47 al. 1 (fost art. 32 alin. 1) din Legea nr. 217/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de 20.06.2023, s-a dispus citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștința inculpatului a drepturilor de care beneficiază în cursul procesului penal, inculpatul arătând că recunoaște în totalitate faptele reținute în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4), art. 375, alin. (1) și (2) și art. 396, alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar.

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând, în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:

În cauză, instanța constată că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, probe care au fost recunoscute și însușite de către inculpat, precum și declarația dată de inculpat în fața instanței, prin care a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea reținută prin actul de sesizare, respectiv:

- în data de 15.01.2019, în jurul orelor 19:10, nu a păstrat distanţa de 50 m faţă de victimele G.L. şi A.

N., fiind depistat în flagrant de către lucrătorii de poliţie în locuinţa numitelor G.

L. şi A.

N., încălcând măsurile de protecţie dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu emis de lucrătorii de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală S. la data de 10.01.2019, ora 15:56;

- în data de 17.02.2019, în jurul orelor 15:00, a intrat în locuinţa numitelor G.L.şi A.

N. şi a încălcat astfel măsurile dispuse de ordinul de protecţie emis de Judecătoria G.(S.C: nr. 6…./21.01.2019, def. prin DC nr. 15…/13.02.2019 a Tribunalului G.), respectiv faptul că nu a păstrat distanţa de 50 m faţă de victima G.

L..

Astfel, la data de 10.01.2019, ora 15:56, organele de poliţie din cadrul I.P.J.

G. - Secţia 2 Poliţie Rurală S., fiind chemate la faţa locului în urma unei agresiuni săvârşite în familie, au emis un ordin de protecţie provizoriu împotriva inculpatului A.

L., pe o perioadă de 5 zile, respectiv de la data de 10.01.2019, ora 15:56, şi până la data de 15.01.2019, ora 15:56.

S-a constatat de către lucrătorii de poliţie că inculpatul A.

L. a agresat-o fizic pe martora G L.(sora inculpatului), în data de 09.01.2019, în jurul orelor 18,00, iar în data de 25.12.2018, inculpatul A.

L. a agresat-o fizic pe numita A.N. (mama acestuia).

Prin Ordinul de protecţie provizoriu, organele de poliţie au stabilit ca inculpatul să păstreze o distanţă minimă de 50 m faţă de persoanele vătămate respectiv sora sa, numita G.

L. şi mama sa, numita A.

N. şi faţă de locuinţa acestora situată în satul P., comuna R., judeţul G..

La data de 15.01.2019 ora 17:20, organele de poliţie i-au adus la cunoştinţă prin proces verbal, inculpatului A.

L., că durata iniţială a ordinului de protecţie provizoriu pentru care a fost emis, se prelungeşte de drept cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie de către instanţa de judecată, conform prevederilor din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

La data de 15.01.2019, ora 19:10, organele de poliţe din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală S., l-au depistat în flagrant pe inculpatul A.

L., stând în pat în locuinţa mamei sale, martora A.

N., situată în comuna R., satul P., judeţul G., constatând totodată încălcarea ordinului de protecţie provizoriu emis de organele de poliţie, şi având o atitudine necorespunzătoare.

La data de 21.01.2019, prin Sentinţa civilă nr. 6…/2019, Judecătoria G. a dispus emiterea ordinului de protecţie împotriva inculpatului A.

L. pe o perioadă de 6 luni, iar inculpatul urmând să păstreze o distanţă minimă de 50m faţă de victimele G.

L. şi A.N., precuma şi faţă de locuinţa acestora, situată în comuna R., satul P., judeţul G..

La data de 17.02.2019, ora 15,00, organele de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală S., judeţul G., cu ocazia verificării modului cum este respectat ordinul de protecţie emis de către Judecătoria G., l-au depistat în flagrant pe inculpatul A.L., în timp ce acesta se afla în locuinţa situată în satul P., comuna R., judeţul G., împreună cu sora G.

L şi mama sa A.

N..

Fiind audiată în calitate de martor numita A.

N., aceasta a declarat faptul că este mama inculpatului A.

L. şi în data de 10.01.2019, atât ea cât şi fiica ei, numita G.L., au solicitat organelor de poliţie, emiterea unui ordin de protecţie împotriva fiului ei deoarece acesta era agresiv cu ea şi cu sora lui, fapt pentru care acesta a fost îndepărtat din locuinţă.

În data de 15.01.2019, în timp ce se afla la locuinţa sa, a venit fiul său, inculpatul A.

L., care a intrat în locuinţă pentru a-şi lua nişte schimburi, moment în care a fost depistat de organele de poliţie, care l-au luat din locuinţă şi l-au condus la sediul de poliţie pentru cercetări.

Martora mai declară că şi în data de 17.02.2019, inculpatul a venit la locuinţa sa tot pentru a-şi lua schimburi, şi de această dată a fost depistat de lucrătorii de poliţie în locuinţa sa, fapt pentru care a fost luat de către lucrători pentru cercetări.

Martora declară cu nu este adevărat faptul că ea sau fiica sa, numita G. ., l-au chemat la locuinţa lor pe suspectul A. L..

Fiind audiată în calitate de martor numita G.

L., aceasta a declarat că este sora inculpatului şi în data de 10.01.2019, atât ea cât şi mama sa, numita A N, au solicitat organelor de poliţie, emiterea unui ordin de protecţie împotriva fratelui ei, inculpatul A L , deoarece acesta era agresiv cu ea şi cu mama ei, fapt pentru care acesta a fost îndepărtat din locuinţa lor.

În data de 15.01.2019, în timp ce se afla la locuinţa lor, nu poate preciza ora, a venit fratele său, inculpatul A L , care a intrat în locuinţă pentru a-şi lua nişte schimburi, moment în care a fost depistat de organele de poliţie, care l-au luat din locuinţă şi l-au condus la sediu pentru cercetări.

Martora mai declară faptul că este adevărat că şi în data de 17.02.2019, fratelel ei, inculpatul Anghel Lili, a venit la locuinţa lor, tot pentru a-şi lua schimburi, iar şi de această dată a fost depistat de lucrătorii de poliţie în locuinţa lor, fapt pentru care a fost luat de către lucrători pentru cercetări.

Martora G L declară faptul că nu este adevărat faptul că ea sau mama sa, numita A N , l-au chemat la locuinţa lor pe fratele său A L , în data de 15.01.2019 şi în data de 17.02.2019.

Din declaraţia martorului V D , agentul constatator, rezultă că în data de 15.01.2019, aflându-se în executarea atribuţiilor de serviciu a verificat modul în care numitul A L , respectă dispoziţiile ordinului de protecţie provizoriu pe care l-a emis.

Deplasându-se la locuinţa numitelor A N şi G L , situtată în sat P , comuna R , judeţul G , la poarta imobilului a identificat-o pe numita G L , care i-a declarat verbal că fratele său, inculpatul A L, se află în locuinţa acestora.

Având în vedere cele declarate de numita G L , agentul de poliţie a pătruns în curtea imobilului, iar apoi în corpul de clădire din partea dreaptă, unde într-o camera l-a depistat pe inculpatul A L care bea cafea dintr-o cană, iar în imediata apropiere de acesta, în aceeaşi camera se afla şi mama sa, numita A N .

Întrucât agentul de poliţie a constatat încălcarea în mod flagrant de către inculpatul A L , a obligaţiilor stabilite prin ordinul de protecţie provizoriu, respectiv interdicţia de a se apropia la o distanţă mai mica de 50 de metri faţă de mama sa, numita A N şi faţă de sora sa, numita G L , l-a condus pe inculpatul A L , la postul de poliţie comunală R , în vederea întocmirii actelor procedurale.

În cursul urmăririi penale inculpatul A L nu a putut fi audiat în calitate de suspect şi de inculpat deoarece a plecat în străinătate, fapt pentru care au fost întocmite acte de căutare ale acestuia.

Instanța constată că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, astfel cum au fost descrise mai sus, la primul termen de judecată acordat în cauză, aceasta fiind soluționată potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Față de aceste considerente, instanța reține, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpatul A L .

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de încălcare a obligațiilor stabilite în sarcina inculpatului prin ordinul de protecție provizoriu emis, realizată prin faptul că inculpatul s-a apropiat de persoanele vătămate A N și G L la o distanță mai mică de 50 m, a revenit în imobilul din care fusese evacuat și a luat legătura cu persoanele vătămate.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei prin nerespectarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei (ex re).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie în modalitatea prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen. întrucât a avut prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

- la data de 17.02.2019, în jurul orei 15:00, a intrat în locuinţa numitei G L , din satul P , com.

R , jud.

G şi a încălcat astfel măsurile dispuse de ordinul de protecţie emis de Judecătoria G prin sentința civilă nr. …21.01.2019, def. prin DC nr. ..5/13.02.2019 a Tribunalului G , respectiv nu a păstrat distanţa de 50 m faţă de victima G L (fapta din data de 17.02.2019), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție, faptă prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

Prin Sentinţa Civilă nr. 6.. din 21.01.2019 a Judecătoriei T B , def. prin DC nr. 155/13.02.2019 a Tribunalului G s-a emis ordin de protecţie împotriva inculpatului pe o perioadă de 6 luni, prin care s-a instituit în sarcina inculpatului A L , următoarele obligații:

- evacuarea temporară a inculpatului din imobilul situat în satul P , com. R , jud. G ;

- păstrarea unei distanțe minime de 50 metri față de victima G L , domiciliată în satul P , com. R , jud. G și față de domiciliul acesteia.

Totodată, i s-a atras atenția inculpatului cu privire la faptul că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune conform disp. art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de încălcare a obligațiilor stabilite în sarcina inculpatului prin ordinul de protecție emis, realizată prin faptul că inculpatul s-a apropiat de petenta G L la o distanță mai mică de 50 m, a revenit în imobilul din care fusese evacuat și a luat legătura cu persoana vătămată.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei prin nerespectarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei (ex re).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie în modalitatea prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen. întrucât a avut prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Având în vedere faptul că cele două infracțiuni au fost comise de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța constată aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, aceste fapte aflându-se în concurs real.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia.

Cu titlu prealabil, din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar instanța constată că, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale însă acestea nu atrag starea de recidivă, iar la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 39 de ani.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotrivă, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după reguli şi criterii precis determinate de lege.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului stabilirii acesteia, aşa încât respectarea lui este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Instanța va ține cont de atitudinea sinceră a inculpatului, acesta colaborând cu organele de anchetă, recunoscând faptele comise.

În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, instanța va avea în vedere și valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin săvârșirea faptelor, au fost puse în pericol relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției prin nerespectarea dispozițiilor hotărârii judecătorești.

Din perspectiva limitelor legale de pedeapsă aplicabile, instanța are în vedere incidența art. 396 alin. 10 C. proc. pen., întrucât inculpatul a recurs la procedura reglementată de art. 375 C. proc. pen., recunoscând învinuirea ce i s-a adus.

Astfel, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța procedează la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de:

- încălcare a ordinului de protecție, faptă prev. de art. 47 alin. 2 din Legea nr. 217/2003, noile limite speciale aplicabile fiind de 4 luni, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare;

- încălcare a ordinului de protecție, faptă prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, noile limite speciale aplicabile fiind de 4 luni, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare.

Având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal și Legea nr. 217/2003, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (de la 6 luni la 5 ani închisoare), cu trimitere la dispozițiile art. 375 și 396 C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime (în cazul dat, limitele astfel reduse fiind de 4 luni - 3 ani și 4 luni închisoare) și având totodată în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, cât și circumstanțele personale ale inculpatului Anghel Lili, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate acestea în dozarea pedepsei aplicate.

Astfel, se constată existența unui concurs între cauze de atenuare și agravare a pedepsei ce urmează a fi aplicate, fiind astfel incidente dispozițiile art. 79 alin. 3 Cp., conform cărora:

„(1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

(2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă.

(3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).”

Prin urmare, instanța va face aplicabilitatea dispozițiilor art. 79 alin. 3 C. pen., și va da cu prioritate eficiență cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, conform art. 396 alin. 10 (privind efectele recurgerii la procedura simplificată de judecată ca urmare a recunoașterii învinuirii), urmând ca ulterior să aplice dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen. (referitoare la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni).

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța urmează a stabili următoarele pedepse cu închisoarea, în privința cărora apreciază că ar putea răspunde în mod eficient dublului scop de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului A L:

a. pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție, faptă prev. de art. 47 alin. 2 din Legea nr. 217/2003;

c. pedeapsa închisorii de 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare a ordinului de protecție, faptă prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

Față de considerentele anterior menționate, instanța apreciază ca nefiind oportună aplicarea unor pedepse complementare inculpatului, mai ales în contextul în care față de aceasta urmează a se dispune amânarea aplicării pedepsei (pedepsele complementare astfel aplicate urmând a nu fi executate).

Având în vedere că cele două infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre au săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, în baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen., instanța va contopi cele două pedepse principale și va aplica inculpatului A L pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) luni de zile închisoare, la care adaugă un spor de 2 (două) luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 8 (opt) luni închisoare.

Așadar, instanța reține că, în cauză, raportat la criteriile anterior analizate, este evident că aplicarea efectivă a unei pedepse ori condamnarea inculpatului sunt ineficiente în raport cu scopul sancțiunilor de drept penal.

Astfel, pentru a asigura atât fiabilitatea sancțiunii dar și posibilitatea reintegrării inculpatului în societate, instanța va analiza condițiile prevăzute de art. 83 C. pen..

În cauza sunt îndeplinite condițiile pentru a fi incidentă instituția amânării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 Cod penal.

Astfel, pedeapsa stabilită este mai mică de 2 ani închisoare - respectiv 8 (opt) luni – inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, iar acesta și-a manifestat explicit acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității (conform declarației autentificate).

De asemenea, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, faptul că a fost trimisă în judecată reprezentând un avertisment suficient, prin raportare la vârsta sa, nivelul de educație și profilul său, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Totodată, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 3 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 C. pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii sale la răspundere penală, ci, dimpotrivă, a avut o atitudine cooperantă, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată.

Astfel, apreciind că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară (având în vederea circumstanțele reale și personale ale inculpatului, posibilitatea efectivă de reintegrare socială a acestuia, conduita avută de aceasta anterior faptei) și constatând că sunt îndeplinite condițiile cumulative ale art. 83 alin. 1 lit. a-d C. pen., instanța va dispune amânarea aplicării pedepsei de 7 (șapte) luni închisoare, pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune G , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. art. 85 alin. 2 și 3 C. pen., va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 30 de zile în cadrul Primăriei R sau în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 R (unde inculpatul locuiește fără forme legale).

Potrivit art. 404 alin. 3 teza finală C. proc. pen., consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care dintre cele două instituții menționate în prezenta hotărâre urmează a se executa obligația și tipul de activitate, precum și îndrumarea inculpatului.

În baza art. 86 alin. 1 și 2 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune G , iar supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. a) – c) și alin. 5 se face de același serviciu de probațiune.

În baza art. 404 alin. 3 C. proc. pen. rap. la art. 88 Cod penal atrage atenția inculpatului că nerespectarea obligațiilor stabilite, precum și săvârșirea de noi infracțiuni poate atrage revocarea amânării și pe cale de consecință, executarea pedepsei