Judecătoria TÂRGU BUJOR · ...P/2022.

Sentinţă penală nr. 117 din 29.05.2023

Instanță: Judecătoria TÂRGU BUJOR
Dosar: ...P/2022.
Obiect: Furt calificat - prev. și ped. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Furt calificat - prev. și ped. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 117/29.05.2023

Prin rechizitoriul nr. 5.../P/2022 din data de 01.11.2022, întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, s-a dispus trimiterea in judecată a inculpaților:

1. N I -A , pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- furt calificat - prev. și ped. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal;

- furt calificat - prev. și ped. de art. de 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal;

2. I I , pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- furt calificat - prev. și ped. de art. de 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal;

- furt calificat - prev. și ped. de art. de 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin încheierea nr. 12 din data de 09.01.2023, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. ...../P/2022 din data de 01.11.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B privind pe inculpații:

- N I -A pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat, fapte prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 C. pen.;

- I I pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat, fapte prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b și d, alin. 2 lit. b C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 C. pen..

La termenul de judecată din data de 16.05.2023, s-a dispus citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștința inculpaților a drepturilor de care beneficiază în cursul procesului penal, aceștia arătând că recunosc în totalitate faptele reținute în rechizitoriu, învederând că doresc ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4), art. 375, alin. (1) și (2) și art. 396, alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La aceeași dată au fost audiați inculpații, declarația acestora de recunoaștere fiind consemnate și atașate la dosar.

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpați, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând, în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:

I. Situația de fapt.

În cauză, instanța constată că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, probe care au fost recunoscute și însușite de către inculpați, precum și declarația dată de aceștia în fața instanței, prin care au recunoscut comiterea faptelor în modalitatea reținută prin actul de sesizare, respectiv:

- în data 26.01.2022, pe timp de noapte au pătruns prin efracţie într-o magazie aparținând persoanei S.C. M S.R.L. din localitatea B , de unde au sustras un număr de 10 saci cu boabe de porumb,

- în data de 30.01.2022, pe timp de noapte, au pătruns prin efracţie în aceeaşi magazie aparținând S.C.

M S.R.L. din localitatea B , jud.

G , de unde au sustras un număr de 6 saci cu boabe porumb, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 960 lei.

Astfel, instanța reține următoarele:

Inculpatul N I -A locuieşte efectiv pe raza localităţii B , jud.

G şi se ocupă cu creşterea animalelor, iar începând cu luna noiembrie 2021, a fost sprijinit în activităţile gospodăreşti de către coinculpatul I I , care locuia efectiv la domiciliul său.

Totodată, până la finele lunii ianuarie 2022, inculpatul N I -A a lucrat ca şi zilier în cadrul fermei S.C. M S.R.L. din satul B , aparţinând numitului S V , ocupându-se efectiv de curăţenia fermei şi hrănirea animalelor.

În acest context, inculpatul N I -A a luat la cunoştinţă de amplasamentul tuturor imobilelor existente în incinta fermei susmenţionate, căile de acces în incinta fermei, bunurile ce se aflau depozitate în interior, dar şi modul de amplasare a camerelor sistemului de supraveghere video.

În seara de 26.01.2022, după orele 22.00, inculpatul N I -A i-a propus coinculpatului I I să se deplaseze împreună în ferma persoanei vătămate, pentru a sustrage cereale, întrucât cunoştea existenţa unei cantităţi se porumb în una dintre halele fermei, loc unde nu funcţionau camerele de supraveghere video.

Urmare a acestei propuneri, coinculpaţii N I -A şi I I au luat asupra lor un număr de ,,circa 10 saci de rafie,, -declaraţie inculpat I I , şi s-au deplasat cu atelajul hipo al primului dintre ei la sediul fermei S.C. M S.R.L. B .

Ajunşi la sediul fermei, inculpaţii au intrat cu atelejul hipo în curte, deplasându-se către hala de depozitare a cerealelor.

După ce N I -A a deschis uşile de acces în hală, prin introducerea unei bucăţi de lemn între peretele halei şi uşa metalică, urmată de împingerea zăvorului, au intrat în interior, loc unde au încărcat cei 10 saci din rafie, luaţi în prealabil de la domiciliu, cu boabe de porumb.

După încărcarea celor 10 saci cu boabe de porumb, inculpaţii i-au transportat până la atelajul hipo aflat în apropiere, aşezându-i în vehicul, părăsind locul faptei.

Cei 10 saci cu boabe de porumb au fost transportaţi iniţial la domiciliul inculpatului N I -A, iar ulterior au depoziţaţi în curtea martorului S E , vecinul inculpatului.

Potrivit celor doi inculpaţi, cantitatea de porumb boabe sustrasă a fost folosită ca şi hrană pentru animalele din gospodăria lui N I -A.

În data de 30.01.2022, inculpatul N I -A, aflat în incinta fermei persoanei vătămate, a luat din nou hotărârea de a sustrage boabe de porumb din ferma persoanei vătămate.

În acest sens, l-a contactat telefonic pe inculpatul I I , care- după mai multe insistenţe- a acceptat propunerea acestuia şi (după ce a luat în prealabil de la domiciliul lui N I -A mai multe bucăţi de sârmă ce urmau a fi folosite pentru legarea sacilor cu cereale) s-a deplasat către ferma S.C.

M S.R.L.

Pe parcursul convorbirii telefonice, N I -A i-a indicat lui I I ce traseu să urmeze pentru a intra în fermă şi a nu fi surprins de camerele de supraveghere.

Din aceeaşi hală, inculpaţii au sustras un număr de 6 saci cu boabe de porumb pe care i-au încărcat în atelajul primului dintre ei.

După comiterea faptei, inculpatul I I a părăsit singur (pe jos) locul faptei, iar inculpatul N I -A a transportat cu atelajul hipo sacii cu porumb sustraşi la domiciliul său.

Şi de această dată, cantitatea de porumb sustrasă a fost folosită pentru hrana animalelor deţinute în gospodărie de către N I -A.

Fiind audiat în cauză în calitate de persoană vătămată, numitul S V (reprezentantul legal al S.C.

M S.R.L.) a confirmat faptul că inculpatul N I -A a lucrat în ferma sa începând cu vara anului 2021, cu care a încheiat colaborarea la data de 31.01.2022, motivat de suspiciunile legate de sustragerea unor cantităţi de cereale din incinta fermei. (,,începând cu luna decembrie 2021 am observat că din curtea societăţii lipsesc cantităţi de furaje,,; Având bănuieli că numitul N I -A îmi sustrage în mod repetat anumite cantităţi de cereale din magazie, începând cu data de 31.01.2022, am încheiat colaborarea, spunându-i acestuia că nu mai are ce să caute prin fermă.

În cursul lunii februarie că din magazia unde erau depozitate cerealele a dispărut o cantitate mai însemnată, ocazie cu care am găsit şi o urmă de porumb boabe în proximitatea grajdului şi o urmă de căruţă trasă de doi cai.

L-am bănuit ca autor al furtului de numitul N I -A, întrucât acesta ştia modul de intrare în magazie, faptul că acea uşă nu era asigurată şi că sistemul de supraveghere video nu funcţiona în acea zonă, dar neavând probe concludente, nu am formulat plângere,,).

Cu ocazia cercetării la faţa locului, au fost descrise în cuprinsul unui proces verbal şi fixate prin fotografiere amplasamentul fermei S.C.

M S.R.L., al halei de unde se reclamă sustragerea cantităţii de cereale, dar şi particularităţile sistemului de închidere al uşilor de acces în această hală. (,,acceşul în această magazie se face prin două uşi metalice amplasate în partea de nord, găsite în poziţia închis-asigurat cu lacăt, fără a prezenta urme de forţare şi două uşi metalice amplasate în partea de sud, găsite în poziţia închis-asigurat cu lacăt, fără a prezenta urme e forţare.

Persoana vătămată declară verbal că în luna februarie 2022 uşile amplasate în partea de sud nu erau asigurate cu lacăt, fiind închise doar cu un zăvor ce putea fi deschis cu un lemn introdus între perete şi uşă.

În curtea societăţii au fost identificate un număr de trei camere de supraveghere amplasate la înălţime, persoana vătămată declarând verbal că acea cameră care supraveghea magazia de unde a fost sustras porumbul nu era funcţională,,- proces verbal de cercetare la faţa locului).

Fiind audiat în cauză, martorul S E a confirmat depozitarea la domiciliul său a celor 10 saci cu boabe de porumb sustraşi de către inculpaţii N I -A şi I I din ferma S.C.

M S.R.L. precizând însă că nu cunoştea provenienţa ilicită a acestora. (,,în luna februarie 2022, nu reţin exact data, numitul N I -A a venit la mine acasă şi mi-a cerut voie să depoziteze nişte saci cu porumb la mine într-o magazie.

Eu i-am dat voie, dar în acelaşi timp i-am spus că dacă are nevoie îl ajut să îi urce în pod la el, dar nu a fost de acord.

Acesta a adus la mine în magazie circa 10-12 saci cu porumb boabe, sacii având circa 50 kg fiecare.

L-am întrebat pe acesta de unde are porumbul, iar el mi-a spus că l-a cumpărat pentru animale.

Ştiu că N I -A deţine circa 50-60 ovine şi caprine pe care le are în curtea locuinţei,,).

În paralel cu cercetările din prezenta cauză, organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie B efectuau cercetări pentru o infracţiune de furt calificat în cadrul dosarului penal nr. 107/P/2022, cauză în care fusese încuviinţată măsura supravegherii tehnice şi în referire la numitul N I -A posesor al postului telefonic folosit cu nr. 0736972776 (mandat de supraveghere tehnică nr. 6/19.01.2022 emis de către Judecătoria T B în dosarul penal nr. ...../2022).

Urmare a punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică susmenţionat, motivat de faptul că au rezultat date de interes în prezenta cauză, prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria T B din data de 05.07.2022, s-a dispus folosirea acestora în dosarul nr. ...P/2022.

Fiind audiat în cauză în calitate de martor, numitul Lăpuşneanu Ştefan a precizat că, deşi a discutat telefonic cu inculpatul Neagu Ionuţ Alexandru, nu cunoaşte dacă acesta sustrăgea porumb din ferma persoanei vătămate Sfat Vasile. (,,Locuiesc în satul Jorăşti, în trecut fiind vecin cu numitul Neagu Ionuţ Alexandru, care de circa 2-3 ani s-a mutat în com.

Băneasa, jud.

Galaţi.

Vorbesc periodic cu acesta, având la el şi 10 capre pe care i le-am dat să le păşuneze.

Îmi aduc aminte că în luna ianuarie 2022, nu reţin exact data, am vorbit cu Neagu Ionuţ şi mi-a povestit că lucra ca zilier la ferma numitului Sfat Vasile şi că o duce foarte bine, deoarece îşi hrăneşte caii cu porumb şi cu lucernă şi beneficiază de legume, ouă, lapte şi alte produse de la şeful de fermă.

Nu îmi aduc aminte dacă numitul Neagu Ionuţ Alexandru mi-a povestit despre faptul că sustrăgea porumb din fermă, având în vedere şi perioada mare de timp de când s-a reclamat furtul şi până în prezent,,).

Fiind audiat în cauză, inculpatul I I a adoptat o poziţie procesuală de recunoaştere a infracţiunilor reţinute în sarcina sa, în concordanţă cu probatoriul administrat, descriind detaliat modalitatea în care au fost săvârşite faptele, dar şi detalii de la faţa locului (,,N I mi-a spus că în fermă nu este paznic, iar camerele de luat vederi nu funcţionează,,,).

Cu ocazia audierii sale iniţiale, inculpatul N I -A a negat implicarea sa în comiterea celor două furturi, revenind însă ulterior şi adoptând o poziţie procesuală cooperantă, în concordanţă cu probatoriul administrat.

Instanța constată că inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, astfel cum au fost descrise mai sus, la primul termen de judecată acordat în cauză, aceasta fiind soluționată potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Față de aceste considerente, instanța reține, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșită cu vinovăție de inculpații Iscu Ionel și Neagu Ionuț Alexandru.

II. Încadrarea juridică.

1. În drept, faptele inculpaților N I -A și I I , care:

A. în data 26.01.2022, pe timp de noapte au pătruns prin efracție într-o magazie aparținând persoanei S.C.

M S.R.L. din localitatea B , de unde au sustras un număr de 10 saci cu boabe de porumb, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal;

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material constă în acțiunea de sustragere a 10 saci de boabe porumb din magazia persoanei vătămate S.C. M S.R.L..

Urmarea imediată este reprezentată de schimbarea stării de fapt a bunurilor sustrase, prin deposedarea persoanei vătămate (S.C.

M S.R.L. – bunurile aflându-se în posesia acesteia) și înposedarea inculpaților, bunurile fiind scoase din sfera de dispoziție a persoanelor îndreptățite să le dețină.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Instanța reține caracterul calificat al infracțiunii, în raport de incidența elementului circumstanțial agravant special prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen.., întrucât activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat după ce întunericul a luat în mod obiectiv locul luminii.

Totodată, se reține incidența elementului circumstanțial agravant prev. de art. 229 alin. 1 lit. d) C. pen., constând în săvârșirea actului material prin folosirea fără drept a unei chei adevărate sau a unei chei mincinoase, pentru a pătrunde în magazia locuinței persoanei vătămate.

De asemenea se reține caracterul calificat al infracțiunii, fiind incident elementul circumstanțial agravant al săvârșirii faptei prin violare de domiciliu prev. de art. 229 alin. 2 lit. b) C. pen., întrucât inculpații au pătruns fără drept și fără consimțământ în magazia persoanei vătămate S.C.

M S.R.L., violând astfel relațiile sociale privind desfășurarea vieții private a acestora.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, instanța reține că aceasta este caracterizată în cauză de intenție directă, astfel cum este prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C. pen., calificată de scopul urmărit, acela de însușire pe nedrept, cei doi inculpați prevăzând rezultatul faptelor și urmărind producerea acestora.

B. în ziua de 30.01.2022, pe timp de noapte, au pătruns prin efracție în aceeași magazie aparținând S.C.

M S.R.L. din localitatea B , jud.

G , de unde au sustras un număr de 6 saci cu boabe porumb, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal;

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material constă în acțiunea de sustragere a 6 saci de boabe porumb din magazia persoanei vătămate S.C. M S.R.L..

Urmarea imediată este reprezentată de schimbarea stării de fapt a bunurilor sustrase, prin deposedarea persoanei vătămate (S.C.

M S.R.L. – bunurile aflându-se în posesia acesteia) și înposedarea inculpaților, bunurile fiind scoase din sfera de dispoziție a persoanelor îndreptățite să le dețină.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

M S.R.L., violând astfel relațiile sociale privind desfășurarea vieții private a acestora.

Având în vedere faptul că cele două infracțiuni au fost comise de aceleași persoane, prin acțiuni sau inacțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța constată aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, aceste fapte aflându-se în concurs real.

III. Individualizarea pedepsei.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen, apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

In ceea ce privește împrejurările, modul de comitere a faptei și mijloacele folosite de către inculpați, instanța constată că faptele acestora prezintă în concret un pericol social mediu, raportat atât la cuantumul prejudiciului cât și la modalitatea de comitere a faptelor.

În acest sens se constată că inculpații au comis cele 2 infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului persoanelor, aceasta reprezentând o valoare socială importantă ce este protejată prin norma penală de incriminare.

Un plus de gravitate le este dat faptelor de împrejurările de comitere a infracțiunilor, faptele de furt calificat comise de cei doi inculpați, fiind săvârșite prin folosirea fără drept a unei chei adevărate sau a unei chei mincinoase, prin violarea domiciliului, noaptea.

La individualizarea pedepsei instanța va avea în vedere și situația personală a fiecărui inculpat.

1. Cu privire la inculpatul N I -A

A. Pedeapsa Principală.

Cu titlu prealabil, reiterând din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar depuse la dosar instanța constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, nefiind condamnat prin hotărâri recunoscute de către instanțele române.

În ceea ce privește situația personală a inculpatului, instanța reține că acesta este în vârstă de 29 de ani, studii medii, căsătorit și crescător de animale (conform declarației de inculpat )

În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, instanța va avea în vedere și valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin săvârșirea faptelor, respectiv inviolabilitatea domiciliului sau vieții private și patrimoniul persoanei vătămate.

Totodată, se reține că atât pe faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată inculpatul a adoptat o atitudine sinceră colaborând cu organele de anchetă, demonstrând ca înțelege consecințele faptei sale și le regretă.

Din perspectiva limitelor legale de pedeapsă aplicabile, instanța are în vedere incidența art. 396 alin. 10 C. proc. pen., întrucât inculpatul a recurs la procedura reglementată de art. 375 C. proc. pen., recunoscând învinuirea ce i s-a adus.

Astfel, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța va proceda la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de:

- furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal, legea prevede de la 2 la 7 ani închisoare, însă noile limite speciale aplicabile sunt situate între 1 an și 4 luni – 4 ani și 8 luni închisoare;

Astfel, având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, cu trimitere la dispozițiile art. 375 și 396 C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime și având totodată în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite cât și circumstanțele personale ale inculpatului N I -A, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate acestea în dozarea pedepsei aplicate.

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța urmează a stabili următoarele pedepse cu închisoarea, în privința cărora apreciază că ar putea răspunde în mod eficient dublului scop de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului:

a. pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal (fapta din data de 26.01.2022).

b. pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin.1, 229 alin. 1 lit. b) și d) și alin. 2 lit. b) Cod penal (fapta din data de 30.01.2022).

B. Pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară.

Pentru fiecare faptă reținută în sarcina inculpatului, respectiv pentru fiecare pedeapsă principală aplicată prin prezenta, instanța, în baza art. 67 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b din C. pen., urmează să aplice ca pedeapsă complementară, interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani, pedeapsă ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen..

Instanța apreciază că prin săvârșirea infracțiunilor deduse judecății inculpatul a dat dovadă de un comportament vădit antisocial.

Având în vedere implicațiile socio-morale și gravitatea faptelor săvârșite de acesta, precum și necesitatea protecției eficiente a mediului social și a intereselor legitime ale celorlalte persoane, instanța apreciază că aplicarea pedepselor complementare astfel cum acestea au fost anterior individualizate au rolul de a completa represiunea rezultată din aplicarea pedepsei principale.

Interzicerea exercitării drepturilor mai sus menționate pe o perioadă de 3 ani este necesară și proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea pedepsei, acela de a-l reeduca pe inculpat și de a îl determina pe acesta să își formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

De asemenea, pentru fiecare faptă reținută în sarcina inculpatului, respectiv pentru fiecare pedeapsă principală aplicată prin prezenta în baza art. 65 alin. 1, rap. la art. 66 alin. 1 lit. a și b din C. pen., urmează să aplice ca pedeapsă accesorie interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapsa accesorie urmând a fi executată în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.

C. Pluralitatea de infracțiuni.

Având în vedere că cele două infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre au săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, în baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen., instanța va contopi cele două pedepse principale și va aplica inculpatului N I -A pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, la care adaugă un spor de 6 (șase) luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în raport de criteriile anterior menționate, instanța apreciază, în special față de circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără privarea de libertate a acestuia.

Raportat la condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 91 alin. 1 C. pen., instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 C. pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Instanța apreciază că prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei, nu se impune privare efectivă de libertate, astfel ca va dispune, în baza art. 91 din C. pen. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, stabilit în conformitate cu art. 92 din C. pen., care va curge de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 45 alin. 3 lit. a) C. pen., va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen, timp de 3 (trei) ani, respectiv exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pedeapsă ce se va executa de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen..

În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 3 lit. a) C. pen., va aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa accesorie cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C. pen., respectiv exercitarea următoarelor drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pedeapsa accesorie urmând a fi executată în măsura în care pedeapsa principală devine executabilă.

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune G , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. va impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei comunei B sau a Școlii Gimnaziale nr. 1 B .

Potrivit art. 404 alin. 3 teza finală C. proc. pen., consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care dintre cele două instituții menționate în prezenta hotărâre urmează a se executa obligația și tipul de activitate, precum și îndrumarea inculpatului.

În baza art. 94 alin. 1 și 2 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune G , iar supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. a) și b), alin. 3 și alin. 5 se face de același serviciu de probațiune.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen..

2. Cu privire la inculpatul I I

A. Pedeapsa Principală.

În ceea ce privește situația personală a inculpatului, instanța reține că acesta este în vârstă de 27 de ani, studii 8 clase, necăsătorit și cioban (conform declarației de suspect d.u.p.).

Astfel, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța va proceda la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de:

Astfel, având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, cu trimitere la dispozițiile art. 375 și 396 C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime și având totodată în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite cât și circumstanțele personale ale inculpatului Iscu Ionel, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate acestea în dozarea pedepsei aplicate.

B. Pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară.

Instanța apreciază că prin săvârșirea infracțiunilor deduse judecății inculpatul a dat dovadă de un comportament vădit antisocial.

C. Pluralitatea de infracțiuni.

Având în vedere că cele două infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre au săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, în baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen., instanța va contopi cele două pedepse principale și va aplica inculpatului I I pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, la care adaugă un spor de 6 (șase) luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă cu închisoarea, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune G , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen..

IV. Latura civilă

Sub aspectul laturii civile, instanța reține că persoana vătămată S.C.

M S.R.L., prin reprezentant legal S V , potrivit declarației oferită în cursul urmăririi penale , a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 960 lei, reprezentând contravaloarea porumbului sustras.

Conform art. 1349 alin. 1 și 2 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane; cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1366 alin. 2 Cod civil, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani răspunde de prejudiciul cauzat, în afară de cazul în care dovedește că a fost lipsit de discernământ la data săvârșirii faptei .

Totodată, potrivit art. 1357 din Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.

Astfel, pentru admiterea acțiunii civile instanța trebuie să verifice îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții generale ale răspunderii civile delictuale, respectiv: existența unei fapte ilicite, existența vinovăției, existența unui prejudiciul cert și nereparat, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

Instanța constată că, în cauza de față, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

Raportat la legătura de cauzalitate dintre prejudiciul produs și fapta ilicită, aceasta rezultă din materialitatea faptei, respectiv din împrejurarea că prejudiciul produs părții civile s-a realizat prin păgubirea acesteia ca urmare a acțiunii ilicite astfel cum a fost reținută în sarcina inculpaților, aspect ce rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză, astfel cum a fost anterior prezentat.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen. coroborat cu art. 19 alin. 1 C. proc. pen. și art. 25 alin. 1 C. proc. pen. rap. la art. 1357 alin. 1 C. civ., admite acțiunea formulată de către partea civilă S.C.

M S.R.L., prin reprezentant legal S V , în contradictoriu cu inculpații N I -A și I I și îi obligă pe aceștia, în solidar, la plata către partea civilă a sumei de 960 lei, cu titlu de daune materiale.