Sentinţă penală nr. 232 din 14.12.2022

nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, prev. de disp. art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu aplic. art. 38 alin.1 Cod penal

Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 232/14.12.2022

Prin Rechizitoriul emis la data de 04.04.2022 în dosarul penal nr. 6../P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B , înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. ... .16/2022, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului M D , pentru săvârșirea a trei infracțiuni de nerespectarea hotărârii judecătorești, fapte prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu aplic. art. 38 alin.1 C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei T B sub nr. ...316/2022, la data de 07.04.2022.

Prin încheierea nr. 140 din data de 16.05.2022, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.

P/2021 din data de 04.04.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B privind pe inculpatul M D, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de nerespectarea hotărârii judecătorești, fapte prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, cu aplic. art. 38 alin.1 C. pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

La termenul de judecată din data de 04.10.2022, s-a dispus citirea actului de sesizare și aducerea la cunoștința inculpatului a drepturilor de care beneficiază în cursul procesului penal, inculpatul arătând că recunoaște în totalitate faptele reținute în rechizitoriu, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 374 alin. (4), art. 375, alin. (1) și (2) și art. 396, alin. (10) din C. proc. pen. privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii.

La aceeași dată a fost audiat inculpatul, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la dosar.

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Analizând, în baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:

În cauză, instanța constată că situația de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde adevărului, fiind avute în vedere mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, probe care au fost recunoscute și însușite de către inculpat, precum și declarația dată de inculpat în fața instanței, prin care a recunoscut comiterea faptelor în modalitatea reținută prin actul de sesizare, respectiv:

- la data de 11.05.2021, orele 12:00, aflându-se pe drumul public din proximitatea Şcolii Gimnaziale din com.

B , jud.

G , s-a apropiat la o distanţă mai mică de 100 metri de fosta sa concubină A D I aflată în acest loc, context în care i-a adresat cuvinte şi expresii jignitoare şi a încercat să o lovească cu o sticlă de bere;

- la data de 23.05.2021, orele 19:00, s-a deplasat la domiciliul fostei sale concubine A D I aflat în halta CFR din satul B şi s-a apropiat la o distanţă mai mică de 100 metri de acesta, context în care între cei doi a avut loc o discuţie contradictorie;

- la data de 29.05.2021, în intervalul orar 18:00 - 18:15, s-a deplasat în incinta magazinului I.I.

C O din com.

B , unde se afla şi fosta sa concubină , împrejurare în care, pe fondul unei crize de gelozie, s-a apropiat de aceasta şi a controlat-o în buzunarele articolelor de îmbrăcăminte, cu intenţia de a-i verifica telefonul mobil.

Astfel, la data de 11.05.2021, organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie B , jud.

G s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti- prev. şi ped. de art. 47 alin.1 din Legea nr. 217/2003, reţinându-se că la data de 11.05.2021, orele 12.00, aflându-se pe drumul public din proximitatea Şcolii Gimnaziale din com.

B , jud.

G , numitul M D s-a apropiat de fosta sa concubină aflată în acest loc, context în care i-a adresat cuvinte şi expresii jignitoare, încălcând astfel prevederile ordinului de protecţie emis împotriva sa la data de 10.03.2021 de către Judecătoria T B prin Sentinţa Civilă nr. 269 (conform căruia a fost obligat la păstrarea unei distanţe de 100 metri faţă de A I D timp de 6 luni) – dosar nr. 6....1/P/2021.

La data de 24.05.2021, organele de poliţie din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală nr. 5 R , jud.

G , s-au sesizat din oficiu cu privire la cu privire la săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârii judecătoreşti- prev. şi ped. de art. 47 alin.1 din Legea nr. 217/2003, reţinându-se că la data de 23.05.2021, orele 19.00, numitul M D s-a deplasat la domiciliul fostei sale concubine aflat în halta CFR din satul B , având o discuţie contradictorie cu aceasta, încălcând astfel prevederile ordinului de protecţie emis împotriva sa la data de 10.03.2021 de către Judecătoria T B prin Sentinţa Civilă nr. 269 (conform căruia a fost obligat la păstrarea unei distanţe de 100 metri faţă de A I D timp de 6 luni) – dosar nr. 7...2/P/2021.

La data de 29.05.2021, organele de poliţie din cadrul Postului de Poliţie B s-au sesizat din oficiu cu privire la infracţiunea de nerespectarea hotărârii judecătoreşti- prev. şi ped. de art. 47 alin.1 din Legea nr. 217/2003, reţinându-se că, la aceeaşi dată, în intervalul orar 18.00-18.15, numitul M D s-a deplasat în incinta magazinului I.I.

C O din com.

B , unde se afla şi fosta sa concubină , împrejurare în care, pe fondul unei crize de gelozie, s-a apropiat de aceasta şi a controlat-o în buzunarele articolelor de îmbrăcăminte, cu intenţia de a-i verifica telefonul mobil, încălcând astfel prevederile ordinului de protecţie emis împotriva sa la data de 10.03.2021 de către Judecătoria T B prin Sentinţa Civilă nr. 269 (prin care a fost obligat la păstrarea unei distanţe de 100 metri faţă de A I D timp de 6 luni) – dosar nr. ....4/P/2021.

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria T B din data de 06.07.2021 s-a dispus reunirea celor trei cauze sub nr. unic. 681/P/2021.

Date privind situaţia de fapt

Numita A D -I din com. B , jud. G a avut o relaţie de concubinaj cu inculpatul M D, în urma căreia au rezultat trei copii.

Motivat de faptul că inculpatul M D adoptase atât faţă de ea cât şi faţă de copiii minori ai cuplului un comportament agresiv verbal (accentuat pe fondul consumului de băuturi alcoolice), A D I a formulat o cerere către Judecătoria T B , prin care a solicitat emiterea unui ordin de protecţie împotriva susnumitului.

La data de 10.03.2021, deşi inculpatul prezent la judecarea cauzei a precizat că ,,este împreună cu petenta de 13 ani, lucrează mai mult vara și, întrucât a fost ziua fetei, a băut un pahar dar nu a bătut-o pe petentă, însă recunoaște că i-a adus acesteia niște injurii,, Judecătoria T B , apreciind ca fiind îndeplinite condiţiile legale, a dispus prin sentinţa civilă nr. 269 pronunţată în dosarul nr. /2021 admiterea cererii formulate de către A D I , fiind emis astfel împotriva inculpatului un ordin de protecţie.

Astfel, instanţa de judecată a instituit în sarcina inculpatului M D, pe o durată de 6 luni, următoarele obligaţii:

- evacuarea din locuinţa petentei situată pe raza comunei B , jud. G ;

- păstrarea unei distanţe minime de 100 metri faţă de petenta A D I ;

- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu aceasta.

Totodată, i s-a atras atenţia inculpatului cu privire la faptul că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune conform disp. art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

Deşi a participat efectiv la judecarea cererii privind emiterea ordinului de protecţie şi a luat la cunoştinţă de obligaţiile stabilite în sarcina sa prin sentinţa civilă susmenţionată, inculpatul M D nu s-a conformat acestor obligaţii, încălcându-le cu rea credinţă.

Astfel, deşi cunoştea că împotriva sa fusese emis un ordin de protecţie prin care i se interzicea să se apropie la o distanţă mai mică de 100 metri faţă de A D I , inculpatul a ignorat dispoziţia instanţei de judecată, justificându-şi acţiunile după cum urmează:

- în referire la infracţiunea săvârşită în data de 11.05.2021, inculpatul şi-a motivat prezenţa în imediata apropiere a fostei sale concubine , prin aceea că dorea să-i reproşeze acesteia anumite deficienţe în creşterea şi educarea celor trei copii minori ai fostului cuplu.

- în referire la infracţiunea din data de 23.05.2021, inculpatul a precizat că a intrat în curtea locuinţei numitei A D I pentru a-şi lua unele articole de îmbrăcăminte, negând însă că ar fi întrerupt alimentarea imobilului cu energie electrică şi că ar fi urmărit-o pe fosta sa concubină şi pe martora A M , după ce acestea au părăsit imobilul susmenţionat.

- în referire la infracţiunea din data de 29.05.2021, inculpatul a precizat că a intrat în magazinul I.I. C O din localitatea B pentru a discuta cu A D I , pe care a intenţionat să o îmbrăţişeze.

Instanța constată că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, astfel cum au fost descrise mai sus, la primul termen de judecată acordat în cauză, aceasta fiind soluționată potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Față de aceste considerente, instanța reține, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite cu vinovăție de inculpatul M D.

Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de încălcare a obligațiilor stabilite în sarcina inculpatului prin ordinul de protecţie emis, realizată prin faptul că inculpatul s-a apropiat de persoana vătămată A D I la o distanţă mai mică de 100 m.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă relaţiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei prin nerespectarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate între faptă şi urmarea produsă rezultă din însăşi săvârşirea faptei (ex re).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie în modalitatea prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen. întrucât a avut prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.

Conform art. 38 alin. (1) C. pen., există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele.

Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.

Având în vedere faptul că cele trei infracțiuni au fost comise de aceeași persoană, prin acțiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța constată aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, aceste fapte aflându-se în concurs real.

În concret, cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța urmează a se raporta la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia.

Cu titlu prealabil, din cuprinsul fișei de cazier judiciar depusă la dosar instanța constată că, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, prezumtiv fiind la prima abatere de acest gen, iar la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta de 44 de ani, studii gimnaziale, necăsătorit și fără ocupație.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci dimpotrivă, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după reguli şi criterii precis determinate de lege.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului stabilirii acesteia, aşa încât respectarea lui este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

În ceea ce privește gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, instanța va avea în vedere și valorile sociale cărora li s-a adus atingere prin săvârșirea faptelor, au fost puse în pericol relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei prin nerespectarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti.

Totodată, se reține că în cursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată inculpatul a adoptat o atitudine sinceră colaborând cu organele de anchetă, demonstrând ca înțelege consecințele faptei sale și le regretă.

Instanța are în vedere și faptul că numita A D I nu dorește tragerea la răspunde penală a acestuia.

Din perspectiva limitelor legale de pedeapsă aplicabile, instanța are în vedere incidența art. 396 alin. 10 C. proc. pen., întrucât inculpatul a recurs la procedura reglementată de art. 375 C. proc. pen., recunoscând învinuirea ce i s-a adus.

Astfel, conform art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanța procedează la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile de:

- nerespectarea hotărârii judecătorești, instanța reține că potrivit art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, noile limite speciale aplicabile fiind de 4 luni, respectiv de 3 ani și 4 luni închisoare.

Astfel, având în vedere criteriile generale de individualizare înscrise în codul penal prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (de la 6 luni la 5 ani închisoare), cu trimitere la dispozițiile art. 375 și 396 C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime (în cazul dat, limitele astfel reduse fiind de 4 luni - 3 ani și 4 luni închisoare) și având totodată în vedere gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, cât și circumstanțele personale ale inculpatului M D, astfel cum au fost anterior redate, instanța urmează a valorifica toate acestea în dozarea pedepsei aplicate.

Astfel, se constată existența unui concurs între cauze de atenuare și agravare a pedepsei ce urmează a fi aplicate, fiind astfel incidente dispozițiile art. 79 alin. 3 Cp., conform cărora:

„(1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

(2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă.

(3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).”

Prin urmare, instanța va face aplicabilitatea dispozițiilor art. 79 alin. 3 C. pen., și va da cu prioritate eficiență cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă, conform art. 396 alin. 10 (privind efectele recurgerii la procedura simplificată de judecată ca urmare a recunoașterii învinuirii), urmând ca ulterior să aplice dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen. (referitoare la pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni).

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunțate anterior, instanța urmează a stabili următoarele pedepse cu închisoarea, în privința cărora apreciază că ar putea răspunde în mod eficient dublului scop de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpatului M D:

a. pedeapsa închisorii de 5 (cinci) luni pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești, faptă prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003;

b. pedeapsa închisorii de 4 (patru) luni pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești, faptă prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

c. pedeapsa închisorii de 5 (cinci) luni pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea hotărârii judecătorești, faptă prev. de art. 47 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

Față de considerentele anterior menționate, instanța apreciază ca nefiind oportună aplicarea unor pedepse complementare inculpatului, mai ales în contextul în care față de aceasta urmează a se dispune amânarea aplicării pedepsei (pedepsele complementare astfel aplicate urmând a nu fi executate).

Având în vedere că cele trei infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre au săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, în baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) C. pen., instanța va contopi cele trei pedepse principale și va aplica inculpatului M D pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) luni închisoare, la care adaugă un spor de 3 (trei) luni închisoare, reprezentând o treime din celelalte pedepse cu închisoarea, stabilind față de inculpat pedeapsa rezultantă de 8 (opt) luni închisoare.

Așadar, instanța reține că, în cauză, raportat la criteriile anterior analizate, este evident că aplicarea efectivă a unei pedepse ori condamnarea inculpatului sunt ineficiente în raport cu scopul sancțiunilor de drept penal.

Astfel, pentru a asigura atât fiabilitatea sancțiunii dar și posibilitatea reintegrării inculpatului în societate, instanța va analiza condițiile prevăzute de art. 83 C. pen..

În cauza sunt îndeplinite condițiile pentru a fi incidentă instituția amânării executării pedepsei, prevăzute de art. 83 Cod penal.

Astfel, pedeapsa stabilită este mai mică de 2 ani închisoare - respectiv 8 (opt) luni – inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, iar acesta și-a manifestat explicit acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității (conform declarației autentificate).

De asemenea, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, faptul că a fost trimisă în judecată reprezentând un avertisment suficient, prin raportare la vârsta sa, nivelul de educație și profilul său, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Totodată, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 3 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 C. pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii sale la răspundere penală, ci, dimpotrivă, a avut o atitudine cooperantă, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată.

Astfel, apreciind că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară (având în vederea circumstanțele reale și personale ale inculpatului, posibilitatea efectivă de reintegrare socială a acestuia, conduita avută de aceasta anterior faptei) și constatând că sunt îndeplinite condițiile cumulative ale art. 83 alin. 1 lit. a-d C. pen., instanța va dispune amânarea aplicării pedepsei de 7 (șapte) luni închisoare, pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. 1 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune G , la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. art. 85 alin. 2 și 3 C. pen., va obliga inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 30 de zile în cadrul Primăriei Municipiului G sau în cadrul Bibliotecii Județene G Potrivit art. 404 alin. 3 teza finală C. proc. pen., consilierul de probațiune, pe baza evaluării inițiale, va decide în care dintre cele două instituții menționate în prezenta hotărâre urmează a se executa obligația și tipul de activitate, precum și îndrumarea inculpatului.

În baza art. 86 alin. 1 și 2 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune G , iar supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. a) – c) și alin. 5 se face de același serviciu de probațiune.

În baza art. 404 alin. 3 C. proc. pen. rap. la art. 88 Cod penal atrage atenția inculpatului că nerespectarea obligațiilor stabilite, precum și săvârșirea de noi infracțiuni poate atrage revocarea amânării și pe cale de consecință, executarea pedepsei

În temeiul art. 274 alin. 1 C. proc. pen. obligă inculpatul M D la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român, din care 300 lei în cursul urmăririi penale.