Sentinţă civilă nr. 2530 din 05.06.2024

Data publicare portal 02.04.2026

Admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârât prin întâmpinare.

Respinge acţiunea reclamantei -- în contradictoriu cu pârâtul ---, ca fiind prescrisă.

Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată,ca neîntemeiată.

Respinge cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria --.

Soluţie la dispoziţia părţilor, prin grefa instanţei, astăzi, 05. iunie 2024.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 04.12.2023, cu nr. #####/311/2023, reclamanta ############# LTD în contradictoriu cu pârâtul ####### ### #####, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună obligarea pârâtului să achite reclamantei suma de 1224,40 lei, reprezentând debit principal, suma de 31,96 lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere, dobânda legală penalizatoare de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plăţii, şi taxă de reziliere de 2187,25 lei.

Totodată, a solicitat restituirea cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată.

În motivare, a arătat că la data de 15.03.2011, între ###### ####### SA şi pârât s-a încheiat un contract de furnizare servicii nr. --- completat cu Contract de furnizare servicii ######## din 29.10.2018, completat cu Act Adiţional ######### din 11.10.2014, completat cu contract de furnizare servicii ######## din 03.10.2012, având ca obiect pachetul de Servicii de comunicaţii electronice oferite Clientului de către ###### ####### prin intermediul Reţelei ###### #######, în baza cărora Clientul datorează ###### ####### plata Valorii Abonamentului.

Ca urmare a îndeplinirii propriilor obligaţii, creditoarea a emis facturile fiscale ataşate cererii.

A adăugat că, urmare a îndeplinirii propriilor obligaţii, a emis facturile fiscale.

A menţionat că pârâtul nu a mai achitat facturile emise de furnizor, motiv pentru care, la data de 30.03.2022, s-a încheiat Contractul de cesiune de creanţă între ###### şi reclamanta din prezenta cauza, având ca obiect şi creanţa împotriva pârâtului.

Totodată, au fost efectuate formalităţile de înscriere a Contractului de cesiune de creanţe în Arhiva Electronic de Garanţii ##### Mobiliare, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

A subliniat că debitul pretins de reclamantă este mai mic de 10.000 de lei, iar acţiunea nu este inclusă între cererile care nu pot face obiectul acestei proceduri speciale (art. 1026 alin. 2-3 C.pr.civ.).

A menţionat că sunt incidente prevederile art. 1.270 C.civ. privind forţa obligatorie a contractului valabil încheiat.

De asemenea, conform prevederilor art. 1.350 C.Civ. orice persoana trebuie sa îşi execute obligaţiile pe care le-a contractat; atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte aceasta îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte parţi si este obligată să repare acest prejudiciu, în condiţiile legii.

Totodată, potrivit art. 1.516 alin 1 C.Civ. creditorul are dreptul la îndeplinirea integrala, exacta şi la timp a obligaţiei, în caz contrar putând fi angajată răspunderea contractuală a debitorului.

A susţinut că potrivit regulilor generale în materia probei plaţii, reclamantul trebuie sa facă dovada creanţei sale, după care se prezumă neexecutarea, revenind pârâtului sarcina de a face dovada stingerii creanţei prin plata sau prin orice mod admis de lege.

Reclamanta a învederat că suma de 3443,61 RON este o creanţă certă, conform dispoziţiilor art. 663 alin. (2) Cod procedura civilă, întrucât rezulta fară a putea fi pusa la îndoiala din înscrisurile depuse la dosar (contractul nr. ----- acceptat de paraţi prin semnarea acestuia}.

Totodată, este şi lichidă, potrivit prevederilor art. 663 alin. (3) Cod procedura civilă, întrucât cuantumul acesteia este determinat prin facturile fiscale menţionate mai sus, această sumă reprezentând contravaloarea pachetului de Servicii de comunicaţii electronice oferite Clientului de către ###### ####### prin intermediul Reţelei ###### #######.

A subliniat că respectiva creanţă îndeplineşte si cerinţa exigibilităţii, scadenţa menţionată în contract, fiind depăşită.

În privinţa penalităţilor de întârziere, a menţionat că potrivit art. 5 din Clauze contractuale de bază, părţile au prevăzut obligaţia de a plăti penalităţi de întârziere în valoare de 0,5% pe zi de întârziere.

În ceea ce priveşte taxa de reziliere, a invocat art. 1.9 alin. 3 din termenii şi condiţiile generale, şi art. 1.16 alin. 1 prima teză din termenii şi condiţiile generale şi art. 1.9 alin. 3.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1026 si urm. din Codul de procedura civilă, art. 1566 şi urm. din Codul civil.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 lei conform ordinului de plată de la fila 10.

Pârâtul ####### ### ##### a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii pe cale de exceptie, cererea ca formulata de o persoana fara calitate procesuala activa şi prescrisa, pentru următoarele motive:

În motivare, în fapt, a arătat că intimatul, inca din 19.03.2019 are un alt domiciliu, respectiv cel prevazut mai sus, din orasul Otopeni, motiv pentru care solicită instanţei sa decline competenta de solutionare catre Judecatoria ######, instanta competenta teritorial sa judece cauza.

Intampinarea este depusa in termenul prevazut de citatie de 30 de zile, dat fiind faptul ca stampila postei pe plic este 21.12.2023.

1.) EXCEPTIA lipsei calitatii procesuale active

Reclamanta din prezenta cauza arata ca i s-ar fi cesionat creanta pretinsa de la intimata.

#### depusa la dosarul cauzei o procura generala, prin care reclamanta imputerniceste o societate romana sa o reprezinte in cadrul procedurilor de recuperare a debitelor de la clientii cesionati.

Totodata, la dosarul cauzei se mai afla si un inscris intitulat ”Contract cadru cesiune de creante” nr. --- din 25.03.2022, incheiat intre ###### ####### si ############# Ltd si #####.

Solicită instanţei sa aibă in vedere următoarele aspecte, de natura a dovedi lipsa calitatii procesuale active a reclamantei:

a.) Lit. C.) din preambul, menționează faptul ca „acest contract stabilește termenii si conditiile generale in care cedentul va cesiona iar cesionarul va accepta cesiunea creantelor (...), astfel cum sunt identificate in fiecare contract de cesiune

b.) Art. 2.1 menționează faptul ca ”scopul Contractului-cadru este de a stabili termenii si conditiile generale in care Cedentul, din când in când, va cesiona către Cesionar anumite creanțe, in schimbul unui pret agreat (...) in fiecare Contract de cesiune in parte.

c.) Art. 3.3 menționează faptul ca "in urma acceptarii ofertei de catre Cedent sau in urma negocierii ofertei, Partile vor incheia un contract de cesiune, prin care cedentul va cesiona catre cesionar creanlele cedate (...)

In ciuda unui set impresionant din punct de vedere volumetric, nu a identificat un contract de cesiune care sa vizeze, conform prevederilor art. 1.566, art 1.568 si art. 1.578 din Codul civil, creanta din prezenta cauza ca fiind cedata.

Cu atat mai putin a putut identifica o dovada a comunicarii conforme cesiunii catre intimata, astfel cum prevede art. 1.578 alin. (3) cod procedura civila.

Notificarea a fost transmisa, la o adresa la care intimatul nu mai locuieste de peste 3 ani, a fost de un recuperator de creante, fara a dovedi existenta mandatului si fara a insoti notificare de dovada transferului creantei individualizate.

In atare conditii, considera ca societatea care are calitatea de reclamanta in prezenta cauza nu a dovedit calitatea sa de titulara a pretinsei creantei si prin urmare, nu are calitate procesuala activa in prezenta cauza.

2.) EXCEPTIA intervenirii prescriptiei dreptului la actiune

In ceea ce priveste prescriptia dreptului la actiune, solicită instanţei sa observe următoarele aspecte:

a.) Înscrisul care constituie izvorul pretinsei creante il constituie Contractul seria ###########.03.2011, cu o perioada contractuala de 24 luni.

b.) Toate facturile emise de ###### ####### sunt din finalul anului 2018 si ianuarie 2019.

#### fiind prevederile care reglementează materia prescripției dreptului material la acțiune, respectiv art. 2.503, 2.513 si 2.518 din Cod civil, este evident faptul ca termenul de 3 ani calculat de la data scadentei obligației de plata s-a împlinit in a doua jumătate a anului 2022.

Raportat la data inregistrarii pe rolul instanței a prezentului dosar, termenul de prescripție s-a implinit de aproximativ doi ani!

Pentru toate motivele invocate, solicită instanţei sa respingă cererea de chemare in judecata, pe cale de excepție, ca fiind formulata de o persoana fara calitatea procesuala activa.

In masura in care se va trece peste aceasta exceptie, solicită ca, pe cale de exceptie, sa respingă, tot pe cale de exceptie, cererea de chemare in judecata ca prescrisa.

In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisurile existente la dosarul cauzei si orice alta proba a carei necesitate va rezulta din cercetarea judecatoreasca.

In drept a invocat prevederile art 1.350, art. 1.566, art. 1.568, art. 1.578, art. 2.503, art. 2.513, art. 2.518 Cod civil, art. 40, art. 194, art. 1206 si urm. Cod procedura civila,

Cu cheltuieli de judecata.

În cursul cercetării judecătoreşti, s-a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, între ###### ####### S.A. şi pârâtul ####### ### ##### s-a încheiat contract de furnizare servicii nr. ----- completat cu Contract de furnizare servicii ######## din 29.10.2018, completat cu Act Adiţional ######### din 11.10.2014, completat cu contract de furnizare servicii ######## din 03.10.2012 (f.16-39), prin care ###### ####### S.A. s-a obligat să furnizeze servicii de telefonie mobilă.

În baza contractelor s-au emis facturile de la filele 10-15.

Instanţa reţine că, deşi S.C. ###### ####### S.A. şi-a îndeplinit obligaţia de a furniza debitorului serviciile prevăzute în contract, debitorul nu şi-a onorat obligaţiile contractuale asumate.

La data de 25.03.2022, ###### ####### S.A. a cesionat creanța deţinută împotriva debitorului către ############# ##### LTD.

Cesiunea a fost înregistrată la Arhiva Electronică de Garanţii ##### Mobiliare.

Potrivit art. 1579 C.civ. teza finală cesiunea nu este opozabilă debitorilor decât din momentul comunicării ei.

Conform art. 1578 alin. 1 lit. b) C.civ. „debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care: a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă; b) primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului.

În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii.”

În acord cu dispoziţiile art. 1580 C.civ. atunci când cesiunea se comunică odată cu acţiunea intentată împotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecată dacă plăteşte până la primul termen, afară de cazul în care, la momentul comunicării cesiunii, debitorul se afla deja în întârziere.

Pe cale de consecinţă, instanţa constată că reclamanta are calitate procesuală activă în prezentul litigiu, fiind îndreptăţită să obțină satisfacerea creanței de la debitor.

În drept, procedura aleasă de creditoare este reglementată de dispoziţiile art. ######### Cod proc.civ. Raportat la aceste dispoziții legale, instanța reține că pentru a fi admisibilă o cerere cu valoare redusă trebuie îndeplinite două condiții.

În primul rând, este necesar ca valoarea cererii, fără luarea în considerare a accesoriilor creanței sau a cheltuielilor de judecată, să nu depășească 10.000 lei la data sesizării instanței.

În al doilea rând, este necesar ca cererea să nu se încadreze în materiile execeptate prevăzute la alin. 2 al art. 1026 C.pr.civ (fiscală, vamală sau administrativă, precum şi în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice) şi respectiv alin. 3 al art. 1026 C.pr.civ (starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; moştenire; insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; asigurări sociale; dreptul muncii; închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani; arbitaj; atingeri aduse dreptului de proprietate privată sau altor drepturi care privesc personalitatea).

În cauza dedusă judecății, faţă de valoarea cererii şi natura creanţei, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 1026 C.pr.civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 1270 Cod civil, convenţiile legal încheiate au putere de lege între părţile contractante, părţile fiind ţinute să-şi execute întocmai obligaţiile asumate.

Conform dispozițiilor art. 1516 Cod civil creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, iar atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa şi fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei.

Analizând înscrisurile administrate în cauză cu prioritate asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanţa reţine următoarele:

În drept, conform art. 2517 C.civ., termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 2524 alin. 1 C.pr.civ., dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligaţiilor contractuale de a da sau de a face prescripţia începe să curgă de la data când obligaţia devine exigibilă şi debitorul trebuia astfel s-o execute.

Conform art. 2502 alin. 2 C.civ., în cazul în care un debitor este obligat la prestaţii succesive, dreptul la acţiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaţii se stinge printr-o prescripţie deosebită, chiar dacă debitorul continuă să execute una sau alta dintre prescripţiile datorate.

Potrivit art. 2503 alin. 1 C.civ., odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal, se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii.

Conform art. 2535 C.civ., suspendarea prescripţiei poate fi invocată numai de către partea care a fost împiedicată să facă acte de întrerupere, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.

Cu titlu preliminar, instanţa constată faptul că i-a fost comunicată în mod legal cesiunea de creanţă pârâtului şi că, potrivit art. 1566 alin. 1 C.civ., cesiunea de creanţă este convenţia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanţă împotriva unui terţ, astfel că nu este necesar acordul debitorului pentru încheierea sa valabilă, în lipsă de stipulaţie contrară.

În ceea ce priveşte debitele principale solicitate reprezentate de contravaloarea serviciilor, instanţa reţine faptul că termenul de prescripţie general de 3 ani, aplicabil în cauză cu privire la fiecare debit cuprins pe fiecare factură ataşată, conform dispoziţiilor legale amintite, a început să curgă de la data scadenţei fiecărei facturi şi s-a împlinit la data de 11.12.2021, 11.12.2021, 10.01.2022, 10.01.2022, 10.11.2021, 10.04.2022(data ultimei facturi, 10.04.2019, scadentă în 14 de zile de la emitere).

În plus, instanţa constată faptul că reclamanta nu a dovedit intervenirea vreunui caz de suspendare sau întrerupere a cursului prescripţiei.

În ceea ce priveşte incidenţa unui caz de suspendare a cursului prescripţiei, instanţa reţine conţinutul art. 41 din Decretul nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă - ”Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.” şi a art. 62 din Decretul nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgenţă, ”Prescripţiile, uzucapiunile şi termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. (12), nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.”.

Prin urmare, în perioada 16.03.2020-15.05.2020 (2 luni), a fost suspendat termenul de prescripţie în temeiul celor două decrete anterior citate.

Aşadar, termenul de prescripţie aferent obligaţiei de plată a contravalorii serviciilor şi justei despăgubiri pentru încetarea contractului a început să curgă la data de 10.04.2019, împlinindu-se la data de 10.04.2022, la care se adaugă cele 2 luni în care termenul a fost suspendat în perioada stării de urgenţă.

Din acest motiv, nici introducerea prezentei cereri de chemare în judecată nu întrerupe termenul de prescripţie, deoarece acest termen de prescripţie era deja împlinit la momentul sesizării instanţei 04.12.2023).

În ceea ce priveşte penalităţile facturate şi solicitate, instanţa va face aplicabilitatea art. 2503 alin. 1 C.civ.

Instanţa constată că această soluţie este justificată în condiţiile în care pretenţiile reclamantei sunt compuse în parte din prestaţii periodice pentru care curge câte un termen de prescripţie separat, precum şi prin prisma faptului că în curgerea termenelor de prescripţie nu au intervenit cauze de suspendare sau de întrerupere a acestora (încheierea contractului de cesiune de creanţe neavând o asemenea valenţă juridică).

Pentru aceste motive de fapt şi de drept, având în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost transmisă instanţei la data de 04.12.2023, ulterior împlinirii termenelor de prescripţie pentru pretenţiile solicitate, instanţa va admite excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârât prin întâmpinare şi va respinge cererea reclamantei, ca fiind prescrisă, fără a mai putea fi analizată pe fond.

##### în vedere pierderea procesului de către reclamantă, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanţa va respinge cererea acesteia de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, ca neîntemeiată.

##### în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 452 C.proc.civ. pârâtul nu a depus dovada efectuării cheltuielilor de judecată, instanța va respinge cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.