Judecătoria SLATINA · .

Sentinţă civilă nr. 1953 din 02.06.2025

Instanță: Judecătoria SLATINA
Dosar: .
Obiect: Contraventii, amenzi
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Data publicare portal 02.04.2026

Admite în parte plângerea formulată de petentă.

Anulează în parte procesul-verbal de contravenţie seria --- în ceea ce priveşte măsura confiscării confiscării sumei de 380239 lei.

Înlocuieşte sancţiunea amenzii contravenţionale aplicată prin procesul-verbal de contravenţie seria --- cu sancţiunea „avertismentului”.

Atrage atenţia petentei ca pe viitor să se conformeze dispoziţiilor legale.

Obligă intimata la plata către petentă a sumei de 2.520 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria --.

Pronunţată azi, 02.06.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 05.08.2024 sub nr. #####/311/2024, reclamantul ####### ##### ####### SRL, în contradictoriu cu pârâţii A.N.A.F. şi A.N.A.F.- DIRECŢIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ --##, a solicitat instanţei, în principal, anularea procesului verbal seria -- nr. ##########.07.2024, în subsidiar, anularea în parte a procesului verbal seria --- nr. ##########.07.2024 și exonerarea de sancțiunea amenzii și de sancțiunea confiscării valorii bunurilor, în terțiar, anularea în parte a procesului verbal seria --- nr. ##########.07.2024 și exonerarea de sancțiunea confiscării valorii bunurilor, restituirea tuturor sumelor achitate în contul sancțiunilor aplicate, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, în fapt, reclamantul a arătat că, reprezintă un brand global cu o reputație certă și nepătată cu abateri de la legislația fiscală.

Reclamantul face parte din grupul ----, fiind producător de anvelope, cu unitate de producție în #######, #### #### ######, este unul din cei mai importanți operatori economici locali și unul dintre marii contribuabili din ####### ################# ## ######### ####### ############# ####### # #### ## ############ #######, de la numeroși furnizori, toate încărcate cu materie primă și supusă unor condiții contractuale specifice.

Între transporturile respective, s-a numărat și cel inițiat în 12.07.2024 din ---, ###### și sosit în #######, #### ### ## ##.07.2024.

Acesta a fost efectuat prin intermediul ansamblului rutier format din cap tractor ######### și semiremorca ######### și conținea bunuri reprezentând materie primă - chimicale necesare la fabricarea anvelopelor.

A fost o achiziție intracomunitară efectuată de reclamant de la partenerul lor comercial ---.

Condiția de transport era --- -- - „###### destinație vămuit", conform Packing list (Aviz de însoțire a mărfii) cu referința ######## (Anexat) și implica faptul că vânzătorul își asumă toate taxele și riscurile care intervin până la destinație, anume sediul subscrisei din #######, #### #### (maxim de obligații care-i revin vânzătorului).

Transportul a ajuns în 15.07.2024 la aprox. 22:30 în punctul de trecere a frontierei #### din #### #####.

La momentul respectiv, a survenit un control din partea intimatului, în urma căruia au fost solicitate documentele justificative aferente transportului, fiind prezentate Scrisoare de trăsură (CMR), Packing list (Aviz de însoțire a mărfii) cu referința ######## și Certificat de analize cu referința ######## (Anexate).

În urma verificărilor respective, s-a constatat nedeținerea unui cod UIT, a fost întocmit un Proces verbal de sigilare (Anexat) și s-a dispus continuarea verificărilor la sediul reclamantului.

După ajungerea transportului la destinație, anume la sediul reclamantului din #######, ###, intimatul a continuat verificările dispuse prin procesul verbal menționat anterior, procedură prin care s-a constatat declararea transportului în sistemul eTransport și emiterea în 16.07.2024, ora 11:46 a codului UIT --- și s-a reconfirmat existența documentelor justificative pentru bunurile transportate.

O particularitate a vizat situația facturii fiscale:

Factură fiscală nu a existat la momentul verificărilor intimatului deoarece specificul operațiunii comerciale derulate cu vânzătorul implica emiterea facturii fiscale abia la sfârșitul fiecărei luni calendaristice, în funcție de consumul bunurilor în cadrul activității de producție desfășurată de subscrisa.

Bunurile în cauză devin proprietatea subscrisei doar în momentul consumului lor, care de regulă diferă de momentul livrării lor.

Pentru transparență, se poate verifica extrasul centralizator (Anexat) cu toate operațiunile comerciale derulate în anul 2024 cu acest vânzător.

În acest sens, au fost întocmite Procesul verbal nr. ---/17.07.2024, Procesul verbal de desigilare nr. ###########.07.2024 și Procesul verbal de constatare a contravenției seria --- nr. ##########.07.2024 (Anexate).

Înregistrarea bunurilor în evidența reclamantului a avut loc potrivit prevederilor legale contabile în vigoare de îndată ce a obținut documentele necesare (în 17.07.2024), respectiv la momentul ajungerii transportului la locul de destinație: sediul subscrisei din #######, #### ####### ## ###### ## ##### ####: Existența Notei de recepție a bunurilor și Extrasul din programul de contabilitate (Anexate); Faptul că referința transportului (--) se regăsește în Certificatul de analize a bunurilor, în Packing list (Avizul de însoțire a mărfii) și în Extrasul din programul de contabilitate (Anexate).

În această conjunctură, agentul constatator a apreciat că fapta survenită prezintă un pericol social redus și a aplicat sancțiunea amenzii în cuantumul minim reglementat de legiuitor (20.000 RON), dar a aplicat inclusiv sancțiunea complementară a confiscării contravalorii bunurilor transportate, anume suma de 386.239 RON.

Sub aspectul faptei imputate au fost considerate a fi incidente prevederile art. 9 alin. 3 și art. 13 1 alin. 1 lit. a) din OUG nr. 41/2022, iar sancțiunile au fost aplicate în temeiul prevederilor art. 13 1 alin. 2 din OUG nr. 41/2022.

În Drept procesul verbal de constatare a contravenției DGAF nr. ##########.07.2024 (denumit în continuare „Procesul verbal") se impune a fi anulat deoarece este nelegal și netemeinic, astfel cum va rezulta din argumentele ce succed.

Judecătoria ####### este competentă a soluționa prezenta cauză deoarece art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001 atribuie competență teritorială alternativă, inclusiv judecătoriei în a cărei rază teritorială își are sediul contravenientul, anume #######, #### ################# ## ########## ######### ######## ########################## ########## ######, prin prisma inaplicabilității temeiurilor de drept reținute de agentul constatator, între care se regăsește și art. 9 alin. 3 din OUG nr. 41/2022

Procesul verbal are la bază constatarea intimatei conform căreia ar fi fost încălcate prevederile art. 9 alin. 3 din OUG nr. 41/2022.

Constatarea intimatului este eronată deoarece reclamantul a îndeplinit obligația reglementată de prevederile art. 9 alin. 3 din OUG nr. 41/2022.

A declarat în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transportul de bunuri și apoi, în 16.07.2024 la ora 11:46, a obținut codul UIT 6F2C-6C9T-1L5L-1559.

Transportul a fost declarat în Sistemul RO e-Transport de reclamant de îndată ce a fost posibil, raportat la momentul la care acesta a început și la modul în care acesta s-a desfășurat:

Transportul a fost inițiat de vânzător în ###### în 12.07.2024 - vinerea, după obținerea Certificatului de analiză a bunurilor (Anexat), dar și după încetarea programului de lucru al reclamantului (până luni - 16.07.2024 când acesta era reluat).

Reclamantul nu a avut cunoștință în avans de data la care urma să fie inițiat transportul deoarece nu a fost informat de vânzător.

Această situație excepțională a survenit în condițiile în care vânzătorul și-a neglijat obligația comercială asumată față de reclamant de a-l informa în prealabil.

Transportul a ajuns în punctul de trecere a frontierei în avans față de parcursul anticipat pentru distanța de aprox. 1900 km, anume în 15.07.2024 - duminica, la aprox. 22:30, când reclamantul nu avea program de lucru - pentru a putea lua orice măsuri.

A se reține că Procesul verbal de sigilare din 15.07.2024 a fost încheiat la punctul de trecere a frontierei #### în lipsa oricărui reprezentant al reclamantului.

Transportul a fost declarat în Sistemul RO e-Transport în 16.07.2024 - lunea, la 11:46, anume la începutul primei zi lucrătoare după inițierea transportului și de îndată ce reclamantul a recepționat datele necesare în acest sens de la vânzător.

Așadar, obligația reglementată de prevederile art. 9 alin. 3 din OUG nr. 41/2022 a fost îndeplinită de reclamant și nu mai subzista la momentul întocmirii Procesului verbal contestat.

Există împrejurările necesare pentru atestarea intenției reclamantului de îndeplinirea formalității de declarare a transportului și este cert că aceasta a avut loc în cel mai scurt timp cu putință și, în orice caz, anterior momentului întocmirii Procesului verbal contestat.

Toate celelalte împrejurări ale speței concordă existenței intenției reclamantului de a proceda la declararea transportului în sistemul RO e-Transport și de a utiliza în mod licit bunurile transportate, respectiv infirmă orice premisă de fraudare.

Nu a existat la nici un moment vreo intenție de fraudă sau de ascundere a bunurilor din partea reclamantului, iar intimata nu a constatat existența oricăror probe ori măcar indicii contrare.

Așadar, se remarcă faptul că a fost invalidat temeiul legal apreciate de organul constatator că ar fi fost incident în cauză, care a servit apoi la individualizarea sancțiunilor care ne-au fost aplicate.

Prin prisma vicierii fundamentării în drept a Procesului verbal, survine concluzia că sancțiunile dispuse sunt lipsite de fundamentare legală, respectiv se impun a fi cenzurate.

Anularea Procesului verbal prin prisma incidenței prevederilor exoneratoare ale art. 131 , alin. 2 1 din OUG nr. 41/2022

Intimatul a înțeles să aplice reclamantului o sancțiune complementară reprezentând confiscarea contravalorii bunurilor transportate, anume suma de 380.239 RON, în condițiile în care au existat și au fost prezentate documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile (a se reține Scrisoarea de trăsură (CMR), Packing list (Aviz de însoțire a mărfii) cu referința 80027742, Certificat de analize cu referința ######## # Anexate), respectiv bunurile au fost înregistrate în evidențele reclamantului (a se reține Extrasul din programul de contabilitate cu referința ######## și #### de recepție - Anexate).

Or, prin art. 131 , alin. 21 din OUG nr. 41/2022, legiuitorul a reglementat consecința inaplicabilității sancțiunii confiscării în cazurile în care au existat și au fost prezentate documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, respectiv bunurile au fost înregistrate în contabilitate.

Ipoteza avută în vedere de legiuitor este grevată pe situația reclamantului, deci se impune a fi aplicată în mod corespunzător inclusiv în cauza de față.

Voința legiuitorului a fost clară, iar exprimarea din textul legal este lipsită de orice echivoc: „(...) sancțiunea complementară a confiscării nu se aplică (...)”.

Nu există motive concrete pentru care exceptarea reclamantului de la sancționare nu a fost aplicată ori pentru care nu ar fi fost aplicabilă.

Ca atare, intimatul nu putea desconsidera dreptul reclamantului de a nu ne fi aplicată sancțiunea complementară a confiscării.

Reglementarea în mod expres a exceptării de la aplicarea sancțiunii confiscării survine prin caracterul formal cu care rămâne fapta identificată de organul constatator, în urma analizării particularităților speței.

Existența documentelor justificative și înregistrarea bunurilor în contabilitate demonstrează buna credință a utilizatorului (subscrisei) și absența oricărei intenții de a săvârși o faptă ilicită.

Neprezentarea codului UIT la momentul 15.07.2025 (duminica), ora 22:30 rămâne o simplă neîndeplinire a unei formalități declarative, fără a avea asociată vreo tentativă de săvârșire a unei fapte ilicite (precum: fapte săvârșite cu intenția de a ascunde ori de a nu înregistra în contabilitate bunurile transportate astfel încât să fie împiedicată stabilirea trasabilității acestora ca urmare a neobținerii codului UIT).

Înregistrarea bunurilor în contabilitate a avut loc pe baza documentelor justificative care au însoțit bunurile pe tot parcursul transportului, de îndată ce a fost posibil, adică după ajungerea transportului în #######, #### ### (a se reține Extrasul din programul de contabilitate cu referința ######## și #### de recepție - Anexate).

Astfel, este înfrântă orice prezumție ar fi generat lipsa formală a codului UIT la momentul ajungerii în punctul de trecere a frontierei #### și se impune constatarea inaplicabilității sancțiunii confiscării.

Anularea în parte a Procesului verbal prin prisma individualizării sancțiunilor amenzii și confiscării care au fost aplicate reclamantului.

Argumentele prezentate mai sus demonstrează legalitatea și temeinicia cenzurării Procesului verbal prin prisma individualizării eronate a sancțiunilor aplicate.

Astfel cum a demonstrat, sancțiunile amenzii și confiscării se impun a fi cenzurate, nefiind corelate cu restul elementelor relevante în speță și fiind disproporționate cu gravitatea redusă și cu natura formală a faptei imputate.

La momentul trecerii transportului prin punctul de trecere a frontierei #### (deci la momentul verificărilor din seara zilei de 15.07.2024), bunurile beneficiau de toate documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile.

Mai mult, de îndată ce a fost posibil (în dimineața zilei de 16.07.2024) reclamantul a efectuat atât declararea transportului în sistemul RO e-Transport și a obținut codul UIT.

Or, în mod nelegal, Procesul verbal nu conține nici o mențiune privind faptul obținerii codului UIT în 16.07.2024, deși această împrejurare a fost consemnată în Procesul verbal nr. 1414/17.07.2024 (Anexat).

De asemenea, în 17.07.2024 a avut loc și înregistrarea bunurilor în evidențele reclamantului (a se reține Extrasul din programul de contabilitate cu referința ######## și #### de recepție Anexate).

Reclamantul a precizat că înregistrarea în contabilitate a bunurilor transportate nu putea fi fost efectuată la momentul trecerii transportului prin punctul de trecere a frontierei #### deoarece acestea trebuiau fi efectiv recepționate la sediul social.

Obținerea codului UIT în 16.07.2024 reprezintă o probă suplimentară a faptului că nu a existat la nici un moment vreo intenție de fraudă sau de ascundere a bunurilor din partea reclamantului, iar intimata nu a constatat existența oricăror probe ori măcar indicii contrare.

Așadar, nu subzistă nici un temei practic pentru a menține sancțiunile amenzii și confiscării, în condițiile în care a avut loc declararea transportului în Sistemul e-Transport și a fost obținut codul UIT anterior încheierii Procesului verbal contestat.

Aplicarea amenzii la cuantumul minim reglementat legal a fost realizată deoarece însăși constatările efectuate de agentul constatator au determinat că în speță există un pericol social redus.

Or, în contextul existenței unei simple comunicări imperfecte a vânzătorului cu subscrisa, urmată de înregistrarea corespunzătoare a bunurilor în evidențele contabile, în speță putea fi reținută aplicarea prevederilor art. 7 alin. 2 din OG nr. 2/2001: „2) Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă".

Intimatul putea proceda la aplicarea avertismentului chiar dacă OUG nr. 41/2022 prevedea doar sancțiunile amenzii și confiscării, în considerarea prevederilor art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, citate mai jos: „3) Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune. ”

Reclamantul a precizat că s-a confirmat anterior inclusiv natura formală a faptei, prin consemnarea deținerii și prezentării documentelor justificative ale transportului de bunuri. #### evident că existența unei intenții de comitere a unei fapte ilicite ar fi implicat nedeținerea și neprezentarea documentelor justificative privind bunurile transportate, ceea ce nu a fost cazul.

Or, existența comunicării intimatului cu reclamantul și furnizarea documentelor justificative au fost împrejurările favorabile care au permis calcularea de către intimat a valorii bunurilor transportate.

Cele statuate în precedent reflectă concluzia emisă în mod coerent de intimată asupra existenței unei gravități reduse a faptei.

Totuși, concluzia respectivă este înfrântă de aplicarea inclusiv a sancțiunii confiscării, în condițiile în care potrivit art. 5 alin. 6 din OG nr. 2/2001: „6) Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei.”

În definitiv, a invocat încălcarea dispozițiilor generale ale art. 21 alin. 3 din OG nr. 2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”.

Sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, însă aplicarea sancțiunii amenzii și a confiscării sumei de 380.239 RON este vădit disproporționată față de gradul de pericolul social (redus) constatat de însăși intimat.

Această concluzie este reconfirmată atât de reglementarea posibilității exonerării utilizatorilor prin prisma deținerii documentelor justificative și înregistrarea acestora în contabilitate conform art. 131 alin. 21 din OUG nr. 41/2022, cât și de încadrarea cazului în speța de față în ipoteza reglementată prin prevederile legale respective.

În aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta; ceea ce nu a avut loc.

Reclamantul nu a cunoscut momentul începerii transportului, însă acesta beneficia de toate documentele justificative ale provenienței și destinației bunurilor transportate, iar bunurile au fost înregistrate corespunzător de îndată de a fost posibil.

În aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, anume de survenirea unei erori în comunicare, materializată printr-o inacțiune neintenționată.

În aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de scopul urmărit, or, reclamantul nu urmărea nici un scop ilicit în cursul producerii erorii respective, ci doar obținerea de materie primă pentru desfășurarea obiectului nostru de activitate în aceleași condiții ca și până acum.

În aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de urmarea produsă, ori nu a fost produsă nici o urmare concretă, sau vreun prejudiciu.

Toate bunurile transportate erau planificate să fie înregistrate în contabilitatea sa și au fost înregistrate în contabilitatea sa (a se reține Extrasul din programul de contabilitate cu referința ######## și #### de recepție - Anexate).

În aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de circumstanțele personale ale contravenientului, anume de faptul că reclamantul reprezintă un mare contribuabil din punct de vedere fiscal și face parte dintr-un brand global, având un angajament clar pentru conformitate și desfășurarea activității în condiții de legalitate.

Suplimentar, nu au fapte înscrise în cazier, îndeplineşte condițiile legii pentru obținerea de ajutor de stat, implementează o politică neconflictuală și beneficiază de o bună reputație atât la nivel global, cât și la nivel național.

Concluzie: În lumina celor de mai sus, a demonstrat legalitatea și temeinicia prezentei plângeri contravenționale, impunându-se dispunerea în sensul celor solicitate, anume:

În principal, anularea Procesului verbal seria --- nr. ##########.07.2024;

În subsidiar, anularea în parte a Procesului verbal seria --- nr. ##########.07.2024 și exonerarea reclamantului de sancțiunea amenzii și de sancțiunea confiscării valorii bunurilor;

În terțiar, anularea în parte a Procesului verbal seria -- nr. ######## ##.07.2024 și exonerarea reclamantului de sancțiunea confiscării valorii bunurilor;

Restituirea tuturor sumelor achitate în contul sancțiunilor aplicate;

Obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu orice altă probă a cărei necesitate va reieși din dezbateri.

La data de 30.09.2024 pârâtul #### a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.

În fapt pârâtul a arătat că, prevederile art. 1 5 alin. (1) din H.G. nr. ### # ### # dispun următoarele ”în cadrul Agenției se organizează și funcționează Direcția Generală Antifraudă Fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală. ”

Astfel, în raport de prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală si art. 9 din același act normativ, a solicitat instanţei să dispună comunicarea următoarelor acte procedurale la sediul principal al A.N.A.F. situat în ---, #### ######## ### ## , sector 5.

În vederea reducerii evaziunii si fraudei fiscale din domeniul comercializării bunurilor cu risc fiscal ridicat, cu impact asupra dezvoltării sociale în ansamblu, în special prin creșterea resurselor bugetului general consolidat al statului, cu influență directă asupra finanțării cheltuielilor de interes public și a nivelului investițiilor publice, precum și pentru reducerea decalajului fiscal rezultat din evaziunea și frauda fiscală și a impactului negativ al acestora asupra nivelului încasărilor la bugetul general consolidat al statului, luând în considerare asigurarea unor condiții de concurență și echitate fiscală în rândul tuturor contribuabililor și pentru combaterea creșterii inegalităților, în special prin raportare la contribuabilii de bună-credință, care se conformează regulilor fiscale, întrucât combaterea fraudei în domeniul comerțului de bunuri cu risc fiscal ridicat reprezintă una dintre liniile prioritare de acțiune la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cazuistica demonstrând că prejudiciile cauzate bugetului general al statului sunt semnificative și, în multe cazuri, TVA rămâne nerecuperată, a fost implementat sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e- Transport a fost implementat.

#### legală specifică:

1.OUG nr.## # #### pentru instituirea Sistemului national privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e- Transport si de abrogare a art.

XXVIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;

2.Ordinul #### ######## privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizarii prin Sistemul RO e- Transport;

3.Ordinul #### ######### pentru aprobarea Procedurii de utilizare si funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e- Transport.

În fapt, la data de 17.07.2024 intervalul orar 09:45 - 13:30 o echipă de control din cadrul -- ### s-a deplasat la adresa sediului social al societății ####### ##### ####### SRL, în vederea desigilării mijlocului de transport cap tractor nr. de înmatriculare ######### și semiremorca cu nr. de înmatriculare --- asupra căruia a fost aplicat sigiliul seria #### - -- --- în PTF #### la data de 15.07.2024, ora 22:30 pentru lipsa codului UIT, aspect consemnat în procesul verbal de sigilare nr. ######## #.07.2024 încheiat de către - ###### în prezența martorului ######## ##### ####### CNP #############, având calitatea de conducător auto la societatea ####### ######## ######### SRL.

Potrivit CMR nr. ########## ##.07.2024 aferent achiziției intracomunitare de bunuri - materii prime (chimicale) folosite la fabricarea anvelopelor cu o greutate de 22.000 kg netă, provenite de la furnizorul --, prezentat cu ocazia intrării pe teritoriul național, s-a constatat lipsa codului UIT.

Odată cu deplasarea la sediul social al societății, în vederea desigilării ansamblului auto sigilat a fost prezentat CMR aferent transportului având înscris codul UIT: -- --.

În urma verificărilor efectuate în baza de date #### transportul a fost notificat în sistemul RO-eTansport la data de 16.07.2024, ora 11:46:10 de către beneficiarul ####### ##### ####### SRL.

#### de aspectele prezentate, echipa de control a constatat că reclamantul nu a declarat în sistemul RO eTransport datele prevăzute la art.4, alin. (1) lit. a) din OUG nr. 41 / 2022, cu modificările si completările ulterioare, aferente AIC de bunuri efectuată de la furnizorul --- din ###### în cantitate de 22.000 kg materii prime produse chimice folosite în fabricarea anvelopelor, faptă ce contravine prevederilor art. 8 A 1, lit. b) din OUG nr.41/2022, deoarece obligația înscrierii datelor în sistem revine beneficiarului din #######, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, coroborat cu prevederile art. 9, alin. (3) din OUG nr.41 / 2022, din același act normativ, fiind

Mai mult decât atât, termenul pentru declararea datelor aferente transportului este prevăzut de legiuitor în cuprinsul art. 11 din OUG nr. 41 / 2022, respectiv: (1) Pentru generarea codului UIT, utilizatorii prevăzuți la art. 8 alin. (1 ) și la art. 8 A 1 pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în ####### sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mișcare a vehiculului, după caz.

În vederea determinării contravalorii bunurilor nedeclarate a fost prezentat Invoice nr. ###########.07.2024 emisă de furnizorul --- aferentă cantităților de produse similare materii prime utilizate în decursul lunii iunie 2024, de unde rezultă un preț de achiziție în sumă de 347,50 euro/ 100 kg.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 12 pct.2 din Ordinul nr. ####/1268/2024 pentru aprobarea procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport a fost determinată valoarea bunurilor aferentă AIC-ului ce nu a fost declarat, în cuantum de 380.239 lei, după cum urmează:22.000 kg X 3,475 euro/kg = 76.450 euro; curs BNR euro la data de 12.07.2024, 1 euro = 4,9737 lei; 76.450 euro X 4,9737 lei = 380.239 lei.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria -- nr. ##########.07.2024, la întocmirea sa au fost respectate condițiile de formă prevăzute de art. 17, din OG nr. 2/2001 republicată privind regimul juridic al contravențiilor.

Criticile prezentate în cuprinsul plângerii contravenționale, vizează în principal următoarele:

În opinia reclamantului, constatarea agenților constatatori este eronată, deoarece a fost îndeplinită obligația prevăzută de art. 9, alin.(3) din OUG nr.41/2022, datele referitoare la transportul de bunuri fiind declarat în data de 16.07.2024 la ora 11 :46, fiind obținut codul UIT: 6F2C-6C9T-1L5L-1559.

S-a arătat că transportul a fost declarat conform prevederilor legale de îndată ce a fost posibil, deoarece: Transportul a fost inițiat de vânzătorul din ###### în data de 12.07.2024 - vinerea după obținerea certificatului de analiză a bunurilor, dar și după încetarea programului de lucru al reclamantului, astfel că nu a avut cunoștință în avans de data la care a fost inițiat transportul, deoarece nu a fost informată de vânzător.

Transportul de bunuri a ajuns în punctul de trecere a frontierei în avans față de parcursul anticipat și anume în data de 15.07.2024, duminica la aproximativ ora 22:30, când reclamant nu avea program de lucru pentru a putea lua măsuri.

Transportul a fost declarat în sistemul RO e-Transport în data de 16.07.2024 lunea la ora 1 1:46, anume la începutul primei zi lucrătoare după ințierea transportului și de îndată ce au fost recepționate datele necesare de la vânzător.

Așadar obligația reglementată de art. 9, alin.(3) din OUG nr.## # #### a fost îndeplinită și nu mai subzistă la momentul încheierii procesului verbal contestat.

Toate celelalte împrejurări ale speței concordă existenței intenției subcrisei de a proceda la declararea transportului în sistemul RO e-Transport și de a utiliza în mod licit bunurile transportate, respectiv infirmă orice tentativă de fraudare.

Se mai arată că sancțiunea complementară de confiscare a contravalorii bunurilor transportate în sumă de 380.239 lei în condițiile în care au fost prezentate documente justificative care stau la baza înregistrărilor contabile au fost înregistrate în evidențele subscrisei.

Or, prin art. 1 3 1 alin. (2) 1 din OUG nr.## # #### legiuitorul a reglementat consecința inaplicabilității sancțiunii confiscării în cazurile în care au existat documente justificative care au stat la baza înregistrărilor contabile, respectiv bunurile au fost înregistrate în contabilitate.

Existența documentelor justificative și înregistrarea în contabilitate demonstrează buna credință a utilizatorului și absența oricărei intenții de a săvârși o faptă ilicită.

Neprezentarea codului UIT la data de 15.07.2024 ora 22:30 rămâne o simplă neîndeplinire a unei formalități fără a avea asociată vreo tentativă de săvârșire a unei fapte ilicite.

Argumentele prezentate mai sus demonstrează legalitatea și temeinicia cenzurării procesului verbal prin individualizarea eronată a sancțiunilor, astfel sancțiunile se impun a fi cenzurate, nefiind corelate cu restul elementelor relevante în speță și fiind disproporționate cu gravitatea redusă și cu natura formală a faptei imputate.

De asemenea, în data de 17.07.2024 a avut loc și înregistrarea bunurilor în evidențele subscrisei și trebuie avut în vedere faptul că la momentul trecerii punctului de frontieră #### acest lucru nu era posibil.

Obținerea codului UIT reprezintă o probă suplimentară a faptului că nu a existat niciun moment intenția de fraudă sau de ascundere a bunurilor.

Aplicarea amenzii la cuantumul minim reglementat a fost realizată deoarece însăși constatările efectuate de agentul constatator au determinat că în speță există un pericol social redus.

În contextul unei comunicări imperfecte cu vânzătorul, urmată de înregistrarea în contabilitate a bunurilor putea fi reținută aplicarea prevederilor art. 7, alin.(2) din OG nr. 2/2001.

În definitiv se invocă încălcarea prevederilor art. 21, alin. 3) din OG nr. 2/2001 , întrucât aplicarea sancțiunii principale și a măsurii complementare este vădit disproporționată față de pericolul social, această concluzie este reconfirmată și de reglementarea posibilității exonerării utilizatorilor prin prisma deținerii documentelor justificative și înregistrarea acestora în contabilitate.

La aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, mijloacele de săvârșire și scopul urmărit, ori în cazul de față nu a fost urmărit un scop ilicit, ci doar obținerea de materie primă pentru realizarea obiectului de activitate.

În aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de circumstanțele personale ale contravenientului și anume reclamantul reprezintă un mare contribuabil din punct de vedere fiscal și face parte dintr-un brand global, având un angajament clar pentru conformitate și desfășurarea activității în condiții de legalitate.

#### de motivele invocate prin plângerea contravențională formulată, acestea sunt neîntemeiate și nefondate, având în vedere considerentele ce succed:

#### reclamantul invocă faptul că, punerea în mișcare a transportului a avut loc într-o zi de vineri si la acel moment a existat o comunicare deficitară cu furnizorul, prevederile legale incidente în cauză sunt destul de permisive în ceea ce privește momentul obținerii codului UIT aferent transportului de bunuri, astfel conform art. 1 1 , alin. (1 ) din OUG nr. ## # #### ” Pentru generarea codului UIT, utilizatorii prevăzuți la art. 8, alin.(l ) și la art. 8. ind. 1 pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în ####### sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mișcare a vehiculului, după caz.” ori în această situație, perioada de timp pentru generarea codului UIT este de 6 zile (prezentarea în punctul de trecere a frontierei) cu un program de funcționare a sistemului de generare a codului UIT de 24 ore din 24, iar pentru nerespectare acestei prevederi legale culpa revine reclamantului.

Declararea transportului de bunuri reprezentând un AIC prin obținerea codului UIT 6F2C-6C9T-1L5L-1559 data de 17.07.2024, ora 11:46 reprezintă recunoașterea culpei în ceea ce privește nedeclararea transportului de bunuri în termenul legal reglementat.

Pe de altă parte, prezentarea documentelor de proveniență a bunurilor și implicit înregistrarea bunurilor achiziționate, nu înlătură aplicarea sancțiunii complementare de confiscare a contravalorii bunurilor în accepțiunea art. 131 , alin. (21 ) din OUG nr.41 / 2022, întrucât fapta de natură contravențională a fost constatată în data de 15.07.2024, ora 22:30 în PTF ####, în urma efectuării verificărilor specifice de către inspectorii din cadrul DRAF 6 ###### al cărui rezultat s-a materializat prin încheierea procesului-verbal de sigilare nr. 027925/15.07.2024.

Potrivit art. 5 alin. (3) lit. a) din OG nr. 2/2001 între sancțiunile contravenționale complementare se regăsește și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții, iar art. 1 3 1 alin.(2) din OUG nr. ## # #### statuează că pe lângă sancțiunea amenzii se aplică și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Astfel, norma specială reglementează în mod imperativ că sancțiunea complementară instituită de aceasta se aplică alături de sancțiunea principală.

Pentru identitate de rațiune pot fi reținute considerentele Deciziei nr. #/2021 din 12 aprilie 2021 Înalta ##### de Casație și Justiție - Completul competent sa judece recursul în interesul legii (paragraful 71 ) în care s-a reținut: „Instantele de judecată învestite cu soluționarea plângerilor contravenționale pot înlătura sancțiunile complementare aflate în discuție doar atunci când anulează procesele verbale de constatare sancționare a contravențiilor ori le pot reindividualiza sub aspect temporal, atunci când prin actul de sancționare au fost aplicate în alte limite decât cele prevăzute de lege, ceea ce în esentă, nu constituie o redozare pe criterii de proporționalitate. ci o reașezare a sancțiunii complementare conform principiului legalității. ”

Prevederile art. 249 Cod civil care reglementează principiul general potrivit cu care „ cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească ”, reclamantului îi revenea sarcina probei în dovedirea aspectelor invocate în plângerea pe care a formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției.

Reclamantul, deși a contestat veridicitatea mențiunilor procesului-verbal de contravenție, nu a administrat alte probe concludente decât cele avute în vedere la întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, în baza art. 249 C.pr.civ., în măsură să înlăture prezumția juris tantum de care se bucură acesta, cu atât mai mult cu cât fapta reținută constituie o contravenție cu un real pericol social, atât pentru activitatea economică și financiară, dar mai ales pentru bugetul de stat.

#### de toate aceste aspecte, sancțiunea aplicată îmbină caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, fiind respectate criteriile din cuprinsul prevederilor art. 21, alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 și nu se impune reindividualizarea sancțiuni contravenționale sau cenzurarea măsuri complementare.

Singura ipoteză în care sancțiunea complementară poate fi înlăturată sau cenzurată este aceea în care fapta să fi fost reținută fără temei legal de către agenții constatatori din cadrul --. ### fără un temei legal, nefiind cazul în speță, întrucât dispozițiile art. 13 alin. (2) OUG nr. 41 /2022 o prevede în mod expres, motiv pentru solicitarea reclamantului de reindividualizare este vădit neîntemeiată.

Pentru identitate de rațiune ce se desprinde din semantica reglementării, aceeași este situația și în cazul aplicării obligatorii a sancțiunii complementare prevăzute de art. 13, alin.(2) din OUG nr. 41 /2022.

#### s-ar accepta posibilitatea ca instanța de judecată să efectueze un control de proporționalitate asupra măsurii complementare aplicate, așa cum a solicitat reclamantul, ar conduce la crearea unei lex tertia, întrucât presupune combinarea condițiilor din OUG nr. ## # #### # lege specială cu cele prevăzute în O.G. nr. 2/2001 - lege generală.

#### ar îmbrățișa opinia și motivarea reclamantului pentru a înlătura măsura complementară ar însemna a admite că instanța poate dispune asupra celor deduse judecății cu încălcarea dispozițiilor art. 22 din Codul de procedură civilă privitoare la rolul judecătorului în aflarea adevărului, dispoziții potrivit cărora judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile și trebuie să aplice în mod corect legea, în scopul pronunțării unei hotărâri legale; aceste dispoziții exclud, așadar posibilitatea judecătorului de a „înlătura” sancțiuni a căror aplicare este obligatorie conform legii.

În altă ordine de idei, în cuprinsul -- seria -- nr. ##########.07.2024 a cărei contestație face obiectul prezentului dosar, în teza finală a descrieri împrejurărilor ce servesc la individualizarea contravenției săvârșite, se reține faptul că fapta a fost săvârșită, constatată la data de 1 5.07.2024 si sancționată la data de 17.07.2024.

Obținerea codului UIT aferent transportului, ulterior prezentării în Punctul de trecere a Frontierei #### (la data de 15.07.2024) pe sensul de intrare în țară, nu înlătură caracterul contravențional al faptei săvârșite, deoarece reclamantul nu se regăsește în situațiile reglementate expres și limitativ de dispozițiile art. 11 din OG nr. 2/2001.

Nu este lipsit de importanță nici faptul că, reclamantul nu se află la prima abatere de natură contravențională pentru încălcarea OUG nr. 41/2022 pentru nedeclararea transporturilor de bunuri reprezentând achiziții intracomunitare de bunuri au mai fost întocmite și alte procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor după cum urmează:

-PVCSC seria ---, NR. ####### ###.07.2024 prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului și confiscarea sumei de 147.936 lei;

-PVCSC seria --, NR. ##########.07.2024 prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului și confiscarea sumei de 851 .234 lei;

-PVCSC seria --, NR. ######### #.07.2024 prin care s-a aplicat sancțiunea avertismentului și confiscarea sumei de 5.906 lei;

Cu privire la prezumția de temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat, consideră că procesul verbal de constatare face credință deplină despre actele și faptele la care se referă, nefiind necesară administrarea altor mijloace de probă.

Prin plângerea contravențională nu se face altceva decât să se arate o stare de fapt contrară realității, realitatea celor constatate fiind cuprinsă în procesul verbal de control nr. 1414/17.07.2024, fără a se arăta în mod concret niciun motiv real de nulitate a procesului verbal, care să conducă la anulare procesului verbal de contravenție.

Sancțiunea amenzii este singura de natură a asigura caracterul preventiv-educativ al sancțiunii, faptele contravenționale săvârșite aflându-se în imediata vecinătate a infracțiunii de evaziune fiscală.

Totodată apreciem că înlocuirea amenzii contravenționale nu poate fi luată în calcul, faptele comise în speță prezentând un grad ridicat de pericol social, legiuitorul prin sancțiunile stipulate, urmărind neîndoielnic eradicarea sau cel puțin limitarea sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor legale.

Mai mult, gradul ridicat de pericol social, rezultă chiar din limitele mari ale minimului prevăzut de lege.

În ceea ce privește sancțiunea complementară aplicată a precizat ca aplicarea sancțiunii contravenționale complementare nu este lăsată de legiuitor la aprecierea organului constatator, aceasta aplicându-se în virtutea legii, măsura complementară fiind un accesoriu a sancțiunii principale aplicate (atunci când este expres prevăzută de lege, aceasta urmează o sancțiune principală).

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 41/2022, contravențiile prevăzute la alin. (1 ) lit. a) și b) se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate, gradul de pericol social ridicat al faptelor rezultând tocmai din cuantumul mare al amenzilor stabilite și al sancțiunii complementare instituite.

Așadar, raportat la dispozițiile legate in vigoare la data săvârșirii faptei, respectiv constatării faptei, sancțiunea contravențională complementara a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate era prevăzută la art. 1 3 alin.(2) din OUG nr.41/2022.

Ulterior încheierii actului sancționator, prin O.U.G. nr.43/2024 au fost modificate dispozițiile O.U.G. nr.41 / 2022, prin adăugarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) ind. 1, care prevăd următoarele: ”Prin excepție de la prevederile alin. (2), pentru contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce privește nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2), sancțiunea complementara a confiscării nu se aplica în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum și în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se refera operațiunile respective ";

Potrivit art. 12 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare: (1) #### printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.

(2) #### sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta.

În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai grava, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia. ”

Cu privire la măsura complementară a arătat ca aceasta a fost aplicată ope legis ținând seamă de faptul că aceasta survine în momentul constatării faptei contravenționale și sancționării cu o sancțiune principală.

Astfel că, la stabilirea sancțiunilor contravenționale, s-a ținut cont de principiile legalității, al umanismului, al contravenției ca unic temei al răspunderii contravenționale, al răspunderii personale, al inevitabilității răspunderii, care presupune faptul că sancționarea vinovatului este obligatorie, nu facultativă, al individualizării răspunderii, care presupune că răspunderea contravențională este diferențiată în funcție de gravitatea contravenției, de persoana vinovată, de scopul urmărit, sancțiune ce considerăm noi că a asigurat atât sancționarea corectă a contravenientei cât și realizarea prevenției generale și a prevenției speciale.

Fapta contravențională reținută în sarcina reclamantului a fost constatată direct de inspectori, ipoteză în care prezumția relativă de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contravențional își produce plenar efectele.

Legiuitorul a avut în vedere un scop legitim, respectiv impunerea unei discipline fiscale cu atât mai mult necesară în contextul economic prezent, precum și lupta împotriva fenomenului evaziunii fiscale din ce în ce mai complex și mai amplu.

Analizând modul facil în care operatorii economici pot acționa în cazurile de abatere de la prevederile legale și tocmai pentru a evita repetitivitatea faptei constatate de organele de control, s-a luat măsura impusă de legiuitor respectiv sancțiunea contravențională a amenzii.

În contextul înlăturării de instanța de judecată a sancțiunii aplicate de organul de control, scopul preventiv al acesteia nu ar fi atins, agentul economic putând persevera în conduita contravențională, întrucât există certitudinea că viitoarele sancțiuni aplicate vor fi anulate de instanță.

Gravitatea faptelor constă în primul rând în lipsa unei reacții în vederea respectării obligației instituite expres de lege, precum și continuitatea unei asemenea stări de ilegalitate până la controlul efectuat de inspectorii antifraudă.

Interpretând ”per a contrario” dacă instanțele de judecată ar admite astfel de cereri ca cea dedusă judecății, s-ar crea un precedent prin care societatea sancționată contravențional se prevalează de propria culpă și va fi exonerată de răspundere contravențională, ceea ce ar implica o insecuritate a raporturilor juridice fiscale protejate și sancționate prin acte normative.

În mod eronat, reclamantul a susţinut faptul că dispozițiile art. 13 alin.(2) ind. 1 din O.U.G. nr.43/2024 reprezintă legea contravențională mai favorabilă, fără a avea în vedere săvârșirea faptelor contravenționale sancționate prin cele patru procese verbale de constatare si sancționare a contravențiilor.

Practică judiciară relevantă:

Sentința civilă nr. ##########, pronunțată la data de 12.11.2015, de Judecătoria ####-######, în dosarul nr. ######### # ###5:

„În consecință, față de considerentele reținute, instanța constată că starea de fapt și de drept, astfel cum a fost reținută în cuprinsul procesului nu a fost combătută motiv pentru care, raportat la forța probantă în ceea ce privește existența faptei contravenționale și a împrejurărilor săvârșirii acestora de care se bucură procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, susținută prin probe administrate, lipsa oricărei probe care să dovedească faptul contrar, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei constituie, potrivit art. 1. teza II din OUG 2/2001, contravenție, fiind săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, iar sancțiunea stabilită și aplicată în limitele prevăzute de actul sancționator. l...]

Cât privește gradul de pericol social al faptei, se apreciază că fapta contravențională reținută în sarcina petentei prezintă pericol pentru ordinea publică, rezultat din însăși incriminarea acestora însă la aplicarea unei sancțiuni contravenționale gradul de pericol social se apreciază în concret. (...).

Instanța reține și faptul că, de altfel, petenta nu a indicat în concret și nici nu a dovedit nicio împrejurare care să justifice înlocuirea sancțiunii aplicate.

In ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare la plata cheltuielilor de judecata, intimatul a solicitat respingerea acestei cereri ca neîntemeiată, având in vedere aplicarea corecta de către organele fiscale a legislației fiscale, iar, in subsidiar, aplicabilitatea prevederilor art. 451 alin. 2 C.proc.civ. in sensul diminuării onorariilor solicitate de aceasta raportat la complexitatea cauzei si a activității depusa in cauza.

În concluzie, având in vedere ca din considerentele expuse rezulta faptul ca prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor seria -- nr. ##########.07.2024 s-a formulat o descriere detaliata a faptei contravenționale, procedându-se la o corectă individualizare a acesteia, cu respectarea dispozițiilor legale a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale.

În drept a invocat disp. Codului de procedura civila, art. 205-208, O.G. nr.2/2001 (privind regimul juridic al contravențiilor); OUG nr. 41/2022 coroborat cu prevederile OPANAF nr. ####/4625/2022.

Pârâtul a solicitat proba cu înscrisuri si orice alte mijloace de proba care se vor dovedi utile si pertinente in cauza.

În temeiul art. 411 teza I alin. (2) din Cod proc.civila, a solicitat instanței judecarea cauzei si in lipsă.

La data de 30.01.2025 reclamantul a formulat note scrise prin intermediul cărora a solicitat instanţei să constate că, la data de 07.11.2024 ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G nr. 129/2024, prin care s-au adus modificări la O.U.G nr. 41/2022 a intervenit o lege contravențională mai favorabilă, incidentă în speţă, şi care conduce la admiterea cererii de chemare în judecată formulată.

Potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (1) şi (2) din O.U.G nr. 41/2022 (forma în vigoare la momentul la care se pretinde nelegal că reclamantul ar fi săvârşit fapta contravenţională) se stipula că sancțiunea complementară a confiscării contravalorii mărfurilor nedeclarate se aplica automat, fără existența unor cerințe suplimentare.

Or, la data de 07.11.2024 prin dispozițiile O.U.G nr. 129/2024, prevederile art. 13 din O.U.G nr. 41/2022 au fost abrogate.

Astfel, în cadrul O.U.G nr. 41/2022 s-a introdus art. 131 în cadrul căruia se prevede faptul că nu se mai aplică sancţiunea complementară a confiscării, pe lângă cea principală, decât ulterior datei de 31.03.2025 şi în alte condiții, respectiv în alt cuantum (practic până la data de 31.03.2025 a intervenit o dezincriminare a faptei, iar ulterior o lege contravențională mai favorabilă, ambele cu incidenţă în speţă).

Astfel, prin prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 129/2024 aplicabilitatea dispozițiilor art. 13 ind. 1 din O.U.G nr. 129/2024 a fost suspendată până la data de 31.03.2025: „Aplicarea dispoziţiilor art 13 ind.1 alin. (1) şi alin. (3) din O.U.G nr. 41/2022 pentru instituirea sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport şi de abrogare a art. 21 din O.

U.G nr. 130/2021, precum şi de modificare şi completare a unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 375/2023 cu modificările şi completările ulterioare, pentru săvârşirea faptei prevăzute la art. 13 ind. 1 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă se suspendă până la data de 31 martie 2025.

Conform art. 12 din O.U.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, dacă printr-un ar normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar şi în ipoteza în care aceasta a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.

De asemenea, în conformitate cu art. 12 alin. (2) din O.U.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor în ipoteza în care sancțiunea prevăzută prin noul act normativ este mai ușoară, se va aplica în mod obligatoriu aceasta.

Astfel, din analiza celor două texte de lege (în vigoare anterior, respectiv ulterior săvârșirii pretinsei contravenții), se observă că în mod evident noua legislație prevede un sistem sancționator favorabil reclamantului, întrucât nu se mai impune aplicarea sancțiunii confiscării ipoteza comiterii unei pretinse fapte contravenționale.

Or, ca urmare a aplicării legii contravenționale mai favorabile, incidentă în speţă, este evident că sancţiunea confiscării nu mai poate fi dispusă.

în sensul celor exprimate este şi practica judiciară în umanitate, sens în care a indicat a se vedea cu titlu de exemplu, următoarele hotărâri (ANEXA 1):

Hotărârea nr. ########## pronunţată de Judecătoria ###### la data 20.12.2024;

Hotărârea nr. 710/2024 pronunţată de Tribunalul ######## la data de 11.12.2024;

Hotărârea nr. ######### pronunţată de Judecătoria ##### la data de 03.12.2024;

Hotărârea nr. ######### pronunţată de Judecătoria ##### la data de 05.12.2024;

Hotărârea nr. 9/2025 pronunţată de Judecătoria ######## ######## la data de 13.01.2025.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ##### #### ### ####### din 17.07.2024 petenta ####### ##### ####### SRL. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 20.000 lei, în conformitate cu prevederile art 13 alin 2 OUG 41/2022 și sancțiunea complementară a confiscării contravalorii bunurilor cu risc fiscal nedeclarate în valoare de 380.239 lei pentru fapta prevăzută de art. 13 ind.1, alin 1 lit a OUG 41/2022 şi sancţionată de art 13 ind.1 alin 2 OUG 41/2022.

Ca urmare a controlului efectuat în data de 15.07.2024 de către inspectorii din cadrul -- ######, în PTF #### a fost depistat mijlocul de transport cap tractor nr. de înmatriculare ######### și semiremorca cu nr. de înmatriculare ######### asupra căruia a fost aplicat sigiliul seria #### - -- 027925 în -- #### la data de 15.07.2024, ora 22:30 pentru lipsa codului UIT, aspect consemnat în procesul verbal de sigilare nr. 027925/15.07.2024 încheiat de către D.R.A.F. 6 ###### în prezența martorului ######## ##### #######, având calitatea de conducător auto la societatea ####### ######## ######### SRL.(fila nr. 26)

La data de 17.07.2024, o echipă de control din cadrul ---. ### s-a deplasat la adresa sediului social al societății ####### ##### ####### SRL, în vederea desigilării mijlocului de transport cap tractor nr. de înmatriculare ######### și semiremorca cu nr. de înmatriculare --- asupra căruia a fost aplicat sigiliul seria #### - -- 027925 în PTF #### la data de 15.07.2024.

Potrivit CMR nr. ########## ##.07.2024 aferent achiziției intracomunitare de bunuri - materii prime provenite de la furnizorul --, prezentat cu ocazia intrării pe teritoriul național, s-a constatat lipsa codului UIT.

Echipei de control i-a fost prezentat CMR aferent transportului având înscris codul UIT: ---.

Potrivit verificărilor efectuate în baza de date #### transportul a fost notificat în sistemul RO-eTansport la data de 16.07.2024, ora 11:46:10 de către beneficiarul ####### ##### ####### SRL.

S-a constatat astfel că petenta ####### ##### ####### SRL nu a declarat în sistemul RO eTransport datele prevăzute la art.4, alin. (1) lit. a) din OUG nr. 41 / 2022, cu modificările si completările ulterioare, aferente achiziției intacomunitare de bunuri efectuată de la furnizorul --- din ###### în cantitate de 22.000 kg materii prime produse chimice folosite în fabricarea anvelopelor, faptă ce contravine prevederilor art. 8 A 1, lit. b) din OUG nr.41/2022, aceasta având obligația înscrierii datelor în sistem revine beneficiarului din #######, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, coroborat cu prevederile art. 9, alin. (3) din OUG nr.41 / 2022, din același act normativ.

Conform art. 8 A 1 din OUG nr. 41/2022 obligația declarării revine beneficiarului din ####### respectiv ####### ##### ####### SRL, litera b) art. 8 A 1 .

Conform invoice ###########.07.2024 emisă de furnizorul --- mărfurile reprezintă materii prime produse chimice folosite în fabricarea anvelopelor.

Valoarea facturii este de 380.239 lei.

Instanța constată că petenta a formulat plângere împotriva procesului-verbal în termenul prevăzut de lege, cu respectarea dispozițiilor art. 31 alin. (1) din OG nr. 2/2001.

În temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție și se pronunță și cu privire la sancțiunea aplicată contravenientului.

Procedând, în prealabil, la examinarea legalității procesului verbal instanța reține că potrivit art. 16 alin. 1 din O.G.nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea.

De asemenea, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.

Nulitatea se constată și din oficiu.

Astfel, analizând procesul-verbal prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reţinute de instanţă din oficiu, prevăzute în mod limitativ de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanţa constată că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în cauză, fără a fi identificate cauze de nelegalitate care să afecteze prezumția de legalitate a procesului-verbal.

De asemenea, cu privire la procesul-verbal supus analizei, instanța reține că în cauză nu este incident niciunul din cazurile de nulitate relativă prevăzute art 16 alin 1 OG 2/2001, nefăcându-se dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanţa reţine că instanța reţine că, procesul-verbal întocmit de către agentul constatator pe baza constatărilor personale se bucură de o prezumţie de autenticitate şi veridicitate, iar conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza ######### c.

Franţei, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic c.

Suediei, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni c.

Franţei, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform art. 13 ind 1 alin.1 litera a) din O.U.G. nr.41/2022 - pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport şi de abrogare a art.

XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în forma în vigoare la data întocmirii procesului verbal,,(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2), art. 11 alin. (2) şi (4);”, iar potrivit art 9 alin 2 O.U.G. nr.41/2022 ,, (2) Începând cu data de 1 iulie 2022, utilizatorii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) sunt obligaţi să declare în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, astfel încât să poată fi identificate prin codul UIT. “

Instanţa reţine că potrivit art.8 ind.1 din OUG 41/2022 ,,######### declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) referitoare la transportul internaţional de bunuri revine următorilor utilizatori:

a) destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;

b) beneficiarului din #######, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri;

c) furnizorului din #######, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;

d) depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri.

e) prestatorului de servicii din #######, în cazul unor operaţiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României pentru prestarea de servicii, cât şi pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial;

f) beneficiarului din #######, în cazul unor operaţiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile expediate din ####### pentru prestarea de servicii într-un stat membru al Uniunii Europene, cât şi pentru bunurile rezultate reexpediate în #######;

g) clientului din #######, în cazul unor operaţiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziţia clientului în situaţia în care ####### este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României, cât şi pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către altă persoană impozabilă din ####### sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate în statul membru din care au fost expediate sau transportate iniţial;

h) furnizorului din #######, în cazul unor operaţiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziţia clientului în situaţia în care ####### este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile atât pentru bunurile expediate din #######, cât şi în cazul în care bunurile respective sunt returnate în #######. “

Instanța reține că petenta nu a dovedit faptul că a depus toate diligențele pentru a i se comunica toate datele necesare pentru generarea codului UIT în timp util.

Mai mult, se reține că obligația prevăzută de lege este instituită în sarcina beneficiarului din #######, iar împrejurarea că neînregistrarea survine ca urmare a unei comunicări defectuoase cu partenerul comercial străin nu reprezintă o cauză exoneratoare de răspundere.

De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 41/2022, „Pentru generarea codului UIT, utilizatorii prevăzuți la art. 8 alin. (1) și la art. 8^1 pot declara în Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri, cu maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea în ####### sau la locul de import, respectiv punerea efectivă în mișcare a vehiculului, după caz.”.

În ceea ce privește pedeapsa principală aplicată petentei, instanţa reţine că potrivit art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.

Instanţa reaminteşte faptul că amenda contravenţională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispoziţiile legale în materie.

Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancţiune juridică, inclusiv cea contravenţională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancţiunea amenzii.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii contravenţionale, potrivit art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, sancţiunile contravenţionale principale sunt: avertismentul, amenda contravenţională şi prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, iar potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, sancţiunea contravenţională stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Totodată, legiuitorul a prevăzut şi criteriile de individualizare a sancţiunii la art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, care prevede că sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal, astfel încât sancţiunea aplicată să îşi atingă scopul preventiv-educativ, urmărit de legiuitor.

Instanţa, deşi constată că fapta petentei poate fi considerată ca fiind de gravitate sporită, apreciază că petenta a înţeles pericolul social al faptei sale, în acest sens înregistrând operațiunea în sistemul Ro E-transport la data de 16.06.2025, după constatarea lipsei codului UIT de către agentul constatator, astfel, contrar afirmaţiilor intimate formulate prin întâmpinarea de pusă la dosar, petenta a dat dovadă de conformare faţă de dispoziţiile legale.

Conform art. 7 alin. (1)-(3) din O.G. nr. 2/2001, avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.

Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.

Avertismentul se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune.

Prin urmare, instanta apreciaza că, sanctiunea avertismentului este suficientă pentru ca aceasta să înţeleagă să se conformeze prevederilor legale astfel incat acesta sa nu mai săvârşească asemenea fapte pe viitor.

##### în vedere cele menţionate mai sus, instanţa urmează să înlocuiească sancţiunea amenzii contravenţionale aplicată prin procesul verbal de contravenţie seria DGAF nr. ##########.07.2024 cu sancţiunea „avertisment”.

În ceea ce privește pedeapsa complementară instanța reține că potrivit art 13 ind.1 alin 2 O.U.G. nr.41/2022 în forma în vigoare la data aplicării sancțiunii:,, (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.”

Instanța reține că potrivit prevederilor art.

LXXV din O.U.G. nr. 115/2023 „ (1) Prevederile art.

LXXIV pct. 21 intră în vigoare la data de 1 iulie 2024; (2) La data prevăzută la alin. (1) se abrogă prevederile art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art.

De asemenea, instanța reține că art.

LXXIV pct 21 din O.U.G. nr. 115/2023 prevede că,, Art. 13 ind 1 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

a) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), art. 11 alin. (2) şi (4);

b) declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantităţi diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri;

c) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (11), (13) şi (2), art. 11 alin. (3) şi art. 12;

d) nerespectarea de către conducătorul vehiculului de transport a prevederilor art. 83 şi art. 10 alin. (1);

e) nerespectarea de către operatorul de transport a prevederilor art. 82.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.”

Instanța reţine că potrivit dispozițiilor art. 13 ind.1 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 41/2022, forma în vigoare la data la care a fost sancționată petenta, sancțiunea complementară a confiscării contravalorii mărfurilor nedeclarate se aplica în mod automat, fără nicio altă cerință suplimentară, textul legal instituind o situație de excepție cu privire la aplicarea acestei sancțiuni prevăzută de alin. 2 ind. 1.:

(21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se referă operaţiunile respective.

Prin urmare, petentei nu i-ar mai fi fost aplicată sancțiunea complementară a confiscării contravalorii bunurilor pentru care nu a fost generat codul UIT, în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, potrivit înscrisurilor depuse de petentă (nota de recepție și constatare diferențe de la fila nr. 30) .

La data de 21.11.2024, conform art I pct 6 O.U.G ######## ,, 6.

La articolul 13 ind 1, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate, alin. (5)-(9), cu următorul cuprins: ,,(5) În situaţia în care, în termen de maximum 12 luni de la prima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte a doua contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi cu confiscarea a 15% din contravaloarea bunurilor nedeclarate.

(6) În situaţia în care operatorul economic săvârşeşte a treia contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi cu confiscarea a 50% din contravaloarea bunurilor nedeclarate.

(7) Începând cu săvârşirea celei de-a patra contravenţii din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care operatorul economic a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi cu confiscarea a 100% din contravaloarea bunurilor nedeclarate.

(8) În situaţia în care, într-un termen mai mare de 12 luni de la prima sancţionare a faptei, operatorul economic săvârşeşte a doua contravenţie din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), pentru care a fost sancţionat, contravenţia se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau cu amendă de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice.

Prevederile alin. (5), (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.

9) Prin excepţie de la prevederile alin. (5)-(8), pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), în ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) şi (3), sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile, precum şi în contabilitatea utilizatorilor, după caz, în perioada la care se referă operaţiunile respective.

##### în vedere cele menționate mai sus, instanța reține că prin O.U.G ######## sancţiunea complementară a confiscării se aplică în condiţiile reglementate la alin. 5-9 din actul normativ.

Astfel, modificarea legislativă stabilește un regim sancționator favorabil în concret petentei, întrucât nu se mai impune o aplicare automată a sancțiunii complementare a confiscării contravalorii mărfurilor nedeclarate.

Raportat la prevederile legale anterior menţionate, instanţa apreciază necesară analizarea instituţiei legii contravenţionale mai favorabile prin prisma prevederilor art. 12 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.

Din analiza formei textelor legale, potrivit dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţia României legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, iar dispoziţiile art. 12 alin.2 din O.G. nr.2/2001 stabilesc că dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta.

În cuprinsul Deciziei nr. ###/2014, Curtea Constituţională, cu referire la Decizia nr. ### din 13 martie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007 a menţionat următoarele:” Aplicarea legii noi care nu mai prevede şi nu mai sancţionează contravenţional o anumită faptă trebuie analizată prin raportare la momentul intrării în vigoare a acesteia şi la stadiul derulării cauzei.

Totodată, Curtea a constatat că contravenţia, ca fapt antisocial, trebuie privită atât sub aspectul săvârşirii şi constatării acesteia, cât şi sub aspectul aplicării şi executării sancţiunii şi că, din acest punct de vedere, prin intrarea în vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept contravenţie, sancţiunile contravenţionale nu se mai aplică, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancţiunile nu se mai execută.

Curtea a statuat că efectele legii noi se aplică tuturor sancţiunilor contravenţionale aplicate şi neexecutate până la data intrării sale în vigoare şi că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede şi nu mai sancţionează fapta, doar la situaţia neaplicării sancţiunii echivalează cu deturnarea intenţiei legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancţiunilor aplicate şi neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.

Curtea a conchis că o sancţiune aplicată în baza unei legi pentru o faptă dezincriminată printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început”.

În consecință, reţine că până la soluționarea prezentei cauze, legiuitorul a reglementat că sancţiunea complementară a confiscării se aplică în condițiile stabilite de art 5-9 din O.U.G. nr.41/2022 și că nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile,

##### în vedere cele expuse anterior, instanţa va admite în parte plângerea şi va dispune anularea în parte a procesului-verbal de contravenție DGAF nr. ##########.07.2024, în sensul că va înlătura sancțiunea confiscării sumei de 380239 lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, solicitate de petentă, potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ., „(2) Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

Măsura luată de instanţă nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său”.

Aplicând aceste principii jurisprudenţiale în cauza de faţă, instanţă constată că obiectul cererii este plângere contravenţională, şi s-a achitat un onorariu de avocat, în sumă de 39.205,10 lei, potrivit extrasului de cont din data de 04.10.2024.

Fără a contesta activitatea apărătorului ales al petentului, instanţa apreciază ca excesiv onorariu perceput de avocat în sumă de 39.205,10 lei, având în vedere munca depusă (formularea acţiunii, termenele de judecată – două şi de complexitatea cauzei).

Astfel că un onorariu de avocat în sumă de 2.500 lei este mai mult decât rezonabil, motiv pentru care onorariu va fi redus la suma de 2.500 lei.