Judecătoria SLATINA ·
Hotărâre nr. 1922 din 18.12.2025
Data publicare portal 18.12.2025
Respinge excepţia tardivităţii invocată de către intimată.
Respinge contestaţia la executare, ca neîntemeiată.
Respinge de restituire a taxei de timbru, ca neîntemeiată.
Ia act de solicitarea contestatorilor de acordare a cheltuielilor de judecată, pe cale separată.
Obligă contestatorii la plata către intimat a sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă contestatorii la plata către BEJ … a sumei de 397,46 lei, constând în contravaloarea dosarului de executare nr. ….
Prezenta hotărâre se va comunica din oficiu şi executorului judecătoresc, după rămânerea definitivă.
Cu drept de apel în termen de 15 de zile de la pronunţare, conform art. 62 alin. 3 din Legea nr. 58/1934, care se depune la Judecătoria …., cu privire la somaţia cambială.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria …., cu privire la contestaţia la executare propriu zisă formulată.
Pronunţată azi, 29.05.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 30.10.2024 sub nr. #####/311/2024, reclamantul ########## ######, în nume personal şi pentru ########## în contradictoriu cu pârâta ##### ###### SRL a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună:
- rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr…../15.03.2024 pentru cauza de forţă majoră și exonerarea de răspundere a vânzătorului;
- anularea tuturor actelor de executare în dosarul de executare nr ......;
- anularea biletului la ordin ##### ####### ## #######;
- anularea din baza CIP a reclamantului cu privire la biletului la ordin ##### ####### ## #######;
- suspendarea executării dosarului execuțional nr ......;
- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata aferente soluționării cauzei.
În motivarea cererii reclamanta, a arătat că potrivit art. 62 alin. (2) din Legea nr. 58/1934, competența aparține judecătoriei care a învestit cambia cu formulă executorie, astfel, Judecatoria ####### este competenta material, general si teritorial sa soluționeze prezenta cauza.
În conformitate cu prevederile art. 2. din OUG 44/2008, litera i), persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, astfel, ########## PFA neavând personalitate juridica, nu poate fi persoana pentru care pot fi angajate obligații, având calitate procesuala doar titularul acesteia, respectiv dl ########## ######. ( a se vedea si considerentele Deciziei nr. ##/2016, pronunțată de Înalta ##### de Casație și Justiție in recurs in interesul legii)
Privind suspendarea executării: ##### in vedere OUG ######## pentru modificarea si completarea OUG nr 4/2024: ”Articolul 1.1 Se recunoaște seceta pedologică manifestată pe areale agricole extinse la nivel național ca fiind fenomen meteorologic nefavorabil asimilat unei calamități naturale și considerat caz de forţă majoră și se stabilesc unele măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării atât a efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul agricol octombrie 2023-septembrie 2024, cât și ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Articolul 6.2 (1) Până la data de 1 august 2025, se suspendă executările silite și orice eventuale acte de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor, inclusiv cereri de deschidere a procedurii insolvenței, pentru datoriile scadente în anul 2024, născute din contractele de credit și leasing încheiate cu instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, precum și din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, în cazul fermierilor care deţin procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele-verbale de constatare este de minimum 50% ”
Văzând avizul de existenta a cazului de forță majora eliberat de Camera de Comerț, Industrie si Agricultura ### nr. …/15,102024, comunicat de altfel si intimatei, consideram ca suntem pe deplin îndreptățiți a solicita si a se dispune suspendarea executării, cu atât mai mult cu cat, deși informat de noi cu privire la cazul de forță majora, prevederile legale suscitate dispun suspendarea executărilor silite pana la data de 01.08.2025.
####, faţă de faptul ca este necesar a se soluționa cererea sub aspectul răspunderii reclamantului vânzător asupra clauzelor contractuale si intervenirii cazului de forță majora, executarea biletului la ordin prin blocarea conturilor, începerea executării prin vânzarea bunurilor deținute de reclamant ar face a fi imposibil de revenit asupra situației actuale si s-ar încălca prevederi legale aplicabile încă dinainte de investirea biletului la ordin
PE FOND:
1.Excepția nulității absolute a actelor de executare ca urmare a încălcării prevederilor OUG ######## pentru modificarea si completarea OUG nr 4/2024.
In condițiile in care prin act normativ s-a dispus la data de 09.10.2024 ca se suspendă executările silite și orice eventuale acte de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor, inclusiv pe lanțul valoric (reprezintă toate activitățile care se desfășoară pentru a proiecta, produce, vinde, livra și susține produse sau servicii, în relațiile fermieri distribuitori - producători/furnizori) inclusiv cereri de deschidere a procedurii insolvenței, pentru datoriile scadente în anul 2024, născute din contractele de credit și leasing încheiate cu instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, precum și din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, în cazul fermierilor care dețin procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele-verbale de constatare este de minimum 50%, iar la data de 11.10.2024 creditorul a solicitat executorului judecătoresc punerea in executare a biletului la ordin, consideram faptul ca executarea si toate actele de executare au fost întocmite încălcându-se prevederile suscitate.
2.
In condițiile art. 104 din Legea nr. 58/1934 biletul la ordin cuprinde: „1. denumirea de bilet la ordin exprimată în limba română;2. promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; 3. data scadenței; 4. locul plății; 5. numele/denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 6. data și locul emiterii; 7. semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; 8. numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă.
În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin; 9. codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Biletul la ordin original este biletul la ordin emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă.
Imaginea biletului la ordin original reprezintă copia electronică a biletului la ordin original.''
„Articolul 105: Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiile prevăzute la art. 104 , cu excepția locului plății, a locului emiterii și a datei scadenței, are valoare de bilet la ordin."
Văzând forma depusa de in poza la somația transmisă de executor se poate constata cu ușurință, doar după scris faptul ca „datei scadente", „valoare reprezintă” si „suma” in cifre si litere au fost ulterioare menționate, nu la data emiterii, fiind diferite ca si scris.
Astfel, in temeiul disp. art. 304 Cod procedură civilă, denunţă ca fals înscrisul Bilet la ordin BRDE3AH nr.1049896 depus ca poza în somaţie, atât pentru scriere (urmând a se constata faptul ca scrisul pentru suma si data scadenta sunt diferite ca forma si culoare de pix fata de celelalte mențiuni).
Urmare a denunțării ca fals, înscrisul emana de la intimata considerăm ca posibil autor al falsului poate fi angajatul acesteia care deținea dosarul societății de creditare sau chiar din cadrul departamentului de executare ( pe care intimata îl poate indica), motiv pentru care, in temeiul dispozițiilor art. 307 Cod Procedura civila, solicitam suspendarea cauzei si trimiterea dosarului către parchet in vederea cercetării falsului conform mențiunilor de mai sus.
#### se va trece peste această solicitare, reclamanta a solicitat instanţei să constate că mențiunile „datei scadente", „valoare reprezintă” si „suma” in cifre si litere, ca obligație de plata sunt diferite ca si culoare pix si scris, astfel ca in conformitate cu prevederile art. 105 din Legea 58/1934, lipsa acestora duce la inexistenta valorii de bilet la ordin al acestuia.
Pe lângă nulitățile deja invocate mai sus, in condițiile art. 63 alin 2 „Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.”, astfel:
Cu toate ca la data de 02.10.2024 s-a comunicat situația de forță majora si imposibilitatea de livrare a produsului, din cauze care nu ţin de vânzător, cumpărătoarea a înțeles a declara contractul încetat de drept si a folosi biletul la ordin ##### ####### ## ####### din 15.03.2024, fără a fi adus la cunoștința vânzătorului suma si faptul ca aceasta etapa o dorește a o efectua, vânzătorul primind doar înștiințare de la banca si apoi in data de 07.10.2024 refuzul CIP din partea băncii.
Ulterior, vânzătoarea a comunicat si a solicitat suspendarea punerii în executare a contractului și biletului la ordin, așa cum rezultă din toate adresele atașate, însă cu toate acestea, s-a continuat ilegal executarea.
Faptul că între cele două părți au existat semnate două contracte cu privire la livrarea respectiv achiziția de floarea soarelui, însă datorită forței majore stabilite și confirmate de autorități, doar unul dintre contracte a putut fi onorat, vânzătoarea fiind dispusă să renegocieze contractul nr …./15.03.2024.
Mai mult decât atât, cumpărătoarea nu a transmis către vânzătoare opțiunea pe care o dorește pentru încetarea contractului, nu a comunicat modalitatea de calcul a valorii înscrise în biletul la ordin, ceea ce duce la anularea acestuia, tocmai prin nerespectarea propriilor obligații.
În ceea ce privește încetarea contractului nr ....../15.03.2024, faţă de avizul de existenta a cazului de forță majora eliberat de Camera de Comerț, Industrie si Agricultura ### nr. …./15.102024, urmează a se constata faptul că vânzătoarea este exonerată de răspundere contractuală, așa cum este prevăzut de dispozițiile Codului civil în cazul forței majore.
Pe cale de consecință, reclamanta a solicitat instanţei să reţină că intimata a fost înștiințată și i s-au comunicat toate aceste înscrisuri, a refuzat orice discuții și a pus în situata blocării activității PFA în relația de creditare din partea băncilor a activității sale, tocmai prin înscrierea in CIP.
Ori, așa cum a răspuns și banca, această operațiune nu poate fi anulată decât prin hotărâre judecătoreasca.
Pe cale de consecință, reclamanta a solicitat instanţei admiterea cererii de chemare in judecată așa cum a fost formulată.
În ce priveşte cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. (l) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „ Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", astfel că a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea procesului.
In drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr 58/1934 coroborat cu prevederile Codului de procedura civila in materia executării silite, precum și celelalte acte normative despre care s-a făcut vorbire în prezenta cerere.
In dovedire a fost solicitată proba cu înscrisuri.
La data de 26.11.2024 reclamantul ########## ######, în nume personal şi pentru ########### PFA a depus la dosar precizări referitor la capătul de cerere privind suspendarea executării dosarului execuţional nr. .......
În fapt, s-a arătat că, între părți a fost semnat contractul de vânzare cumpărare nr ....../15.03.2024 privind livrarea de către apelanta reclamanta a cantității de floarea soarelui — recolta 2024, vrac.
Mai mult decât atât, invocate fiind prevederile OUG ######## pentru modificarea si completarea OUG nr 4/2024, trebuie reținut și faptul că legiuitorul s-a raportat la întreg lanțul economic în agricultură:
„Întrucât agricultura din ####### continuă să se confrunte și în anul agricol 2024 cu o lipsă semnificativă de precipitații care a indus fenomenul de secetă pedologică accentuată pe areale agricole extinse la nivel național, în special în #######,, ########, , deoarece seceta pedologică moderată până la extremă din perioada septembrie 2023-august 2024a fost semnalată prin analize și informări lunare realizate de către Administrația Națională de Meteorologie, precum și de ######## de Științe Agricole și Silvice „######## #######-#######", care au emis caracterizări cu privire la efectul negativ asupra plantelor al temperaturilor la sol și în aerridicate peste limita de confort, al precipitațiilor reduse și al rezervei de umiditate în sol reduse, având în vedere că, potrivit analizelor și informărilor lunare realizate de către Administrația Națională de Meteorologie, în toamna și iarna anului 2023 (lunile septembrie-decembrie 2023) a dominat un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit la nivelul întregii țări, chiar deosebit de ridicat în zonele sudice și estice, iar, sub aspect pluviometric, precipitațiile înregistrate au fost reduse cantitativ și chiar absente în aproape toate regiunile, exceptând unele areale agricole reduse din vestul, nordul și centrul țării, unde s-au înregistrat cantități de apă mai însemnate, deoarece manifestarea acestor fenomene a avut efecte negative asupra culturilor agricole înființate în toamna anului 2023, fiind afectate de seceta pedologică și/sau grindina puternică în procente 70%-100% culturile de grâu, orz, orzoaică, ovăz, rapiță, pe suprafețe ce depășesc 320 mii ha, totodată, în primăvara și vara anului 2024 (lunile martie-august 2024), s-a înregistrat o lipsă masivă de precipitații, un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit în aproape toată țară, chiar deosebit de ridicat în zonele de câmpie, iar, din punct de vedere pluviometric, local în nordul, centrul, estul, vestul și sudul țării, căderile de grindină și cantitățile de apă mai însemnate căzute în intervale scurte de timp, asociate cu intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, au afectat parțial culturile agricole prin ruperea ramurilor, scuturarea fructelor, aparat foliar rupt/perforat/sfâșiat, raportat la faptul că aceste fenomene au afectat până la compromitere culturi agricole, astfel:
b) pentru celelalte culturi (culturile din primăvara anului 2024, în special porumb și floarea-soarelui, plante perene, plantații pomicole, plantații viticole etc.): sunt înregistrate peste 220 mii solicitări ale fermierilor pentru constatarea și evaluarea pagubelor, pentru care s-au întocmit procese-verbale pentru o suprafață totală la nivel național de peste 1,987 milioane ha teren agricol, în considerarea faptului că manifestarea fenomenului de secetă pedologică reprezintă calamitate naturală asimilată unui caz de forță majoră și afectează grav atât producția obținută, cât și veniturile producătorilor agricoli din sectorul vegetal, cu implicații în asigurarea hranei populației României din producția internă, creșterea importurilor de produse agricole, lipsa materiilor prime în industria alimentară și, implicit, afectarea întregului lanţ valoric fermieri-distribuitori-producători/furnizori”,
„art. 2 litera f) lanțul valoric reprezintă toate activitățile care se desfășoară pentru a proiecta, produce, vinde livra și susține produse sau servicii, în relațiile fermieri - distribuitori - producători/furnizori.”
Vizând avizul de existenta a cazului de forţă majora eliberat de Camera de Comerţ, Industrie si Agricultura ### nr. 2147/15.102024, comunicat de altfel si intimatei, reclamanţii au considerat ca sunt pe deplin îndreptăţiţi a solicita si a se dispune suspendarea executării, cu atât mai mult cu cat, deși informat de noi cu privire la cazul de forță majora, prevederile legale invocate dispun suspendarea executărilor silite pana la data de 01.08.2025.
####, faţă de faptul ca este necesar a se soluționa cererea sub aspectul răspunderii reclamantului vânzător asupra clauzelor contractuale si intervenirii cazului de forță majora, executarea biletului la ordin prin blocarea conturilor, începerea executării prin vânzarea bunurilor deținute de reclamant ar face a fi imposibil de revenit asupra situației actuale si s-ar încălca prevederi legale aplicabile încă dinainte de investirea biletului la ordin.
De altfel, deja s-a primit din partea băncii notificare privind poprirea pe conturi, ceea ce duce la imposibilitatea desfășurării activității specifice pentru care este autorizat reclamantul.
##### în vedere faptul că în discuție este aplicabilitatea normelor legale impuse de legiuitor prin OUG 118/2024, tocmai prin sprijinul venit în activitatea agricultorilor afectați pentru anul agricol #### # ####, în tot lanțul economic, considerăm că este necesar a se dispune suspendarea executării prin hotărâre judecătorească, de urgenta, în condițiile in care, creditorul deși notificat nu a înțeles a aplica prevederile mai sus citate impuse de legiuitor.
În ce priveşte rezilierea Contractului de vânzare-cumpărare nr. ....../15.03.2024 pentru cauza de forță majoră și exonerarea de răspundere a vânzătorului
Vizând avizul de existenta a cazului de forță majora eliberat de Camera de Comerț, Industrie si Agricultura ### nr. …/15.102024, in ceea ce privește încetarea contractului nr ....../15.03.2024, faţă de avizul de existenta a cazului de forță majora eliberat de Camera de Comerț, Industrie si Agricultura ### nr. …/15.102024, urmează a se constata faptul că vânzătoarea este exonerată de răspundere contractuală, așa cum este prevăzut de dispozițiile Codului civil în cazul forţei majore, ducând la rezilierea acestuia.
Punctele 2,3,4 din acțiune - Anularea tuturor actelor de executare în dosarul de executare nr ......, Anularea biletului la ordin ##### ####### ## #######, Anularea din baza CIP a reclamantului cu privire la biletului la ordin ##### ####### ## #######
l. Excepția nulității absolute a actelor de executare ca urmare a încălcării prevederilor OUG ######## pentru modificarea si completarea OUG nr 4/2024
In condițiile in care prin act normativ s-a dispus la data de 09.10.2024 ca se suspendă executările silite și orice eventuale acte de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor, inclusiv pe lanțul valoric ( reprezintă toate activitățile care se desfășoară pentru a proiecta, produce, vinde, livra și susține produse sau servicii, în relațiile fermieri distribuitori - producători/furnizori) inclusiv cereri de deschidere a procedurii insolvenței, pentru datoriile scadente în anul 2024, născute din contractele de credit și leasing încheiate cu instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, precum și din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală, în cazul fermierilor care dețin procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele-verbale de constatare este de minimum 50%, iar la data de 11.10.2024 creditorul a solicitat executorului judecătoresc punerea in executare a biletului la ordin, consideram faptul ca executarea si toate actele de executare au fost întocmite încălcându-se prevederile suscitate.
2. In condițiile art. 104 din Legea nr. 58/1934 biletul la ordin cuprinde:
„l . denumirea de bilet la ordin exprimată în limba română;2. promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; 3. data scadenței: 4. locul plății; 5. numele/denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 6. data și locul emiterii; 7. semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; 8. numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă.
În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin; 9. codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Biletul la ordin original este biletul la ordin emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă.
Imaginea biletului la ordin original reprezintă copia electronică a biletului la ordin original.''
„Articolul 105: Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiile prevăzute la art. 104 , cu excepția locului plății, a locului emiterii și a datei scadenței, nu are valoarea de bilet la ordin.”
Văzând forma depusa de in poza la somația transmisă de executor se poate constata cu ușurință, doar după scris faptul ca „datei scadente", „valoare reprezintă” si „suma” in cifre si litere au fost ulterioare menționate, nu la data emiterii, fiind diferite ca si scris.
Astfel, in temeiul dispozițiilor art. 304 Cod Procedura civila reclamantul a denunţat ca fals înscrisul bilet la ordin … nr ### #### depus poza in atât pentru scriere (urmând a se constata faptul ca scrisul pentru suma si data scadenta sunt diferite ca forma si culoare de pix faţă de celelalte mențiuni)).
Urmare a denunțării ca fals, înscrisul emana de la intimata considerăm ca posibil autor al falsului poate fi angajatul acesteia care deținea dosarul societății de creditare sau chiar din cadrul departamentului de executare ( pe care intimata îl poate indica), motiv pentru care, in temeiul dispozițiilor art. 307 Cod Procedura civila, solicitam suspendarea cauzei si trimiterea dosarului către parchet in vederea cercetării falsului conform mențiunilor de mai sus.
#### se va trece peste această solicitare, reclamantul a solicitat instanţei să constate ca mențiunile „datei scadente", „valoare reprezintă” si „suma” in cifre si litere, ca obligație de plata sunt diferite ca si culoare pix si scris, astfel ca in conformitate cu prevederile art. 105 din Legea 58/1934, lipsa acestora duce la inexistenta valorii de bilet la ordin al acestuia.
Pe lângă nulitățile deja invocate mai sus, in condițiile art. 63 alin 2 , „Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.”, astfel:
Cu toate ca la data de 02.10.2024 s-a comunicat situația de forţă majora si imposibilitatea de livrare a produsului, din cauze care nu ţin de vânzător, cumpărătoarea a înțeles a declara contractul încetat de drept si a folosi biletul la ordin ##### ####### ## ####### din 15.03.2024, fără a fi adus la cunoștința vânzătorului suma si faptul ca aceasta etapa o dorește a o efectua, vânzătorul primind doar înștiințare de la banca si apoi in data de 07.10.2024 ręfuzul CIP din partea băncii.
Ulterior, vânzătoarea a comunicat si a solicitat suspendarea punerii în executare a contractului și biletului la ordin, așa cum rezultă din toate adresele atașate, însă cu toate acestea, s-a continuat ilegal executarea.
Faptul că între cele două părţi au existat semnate două contracte cu privire la livrarea respectiv achiziția de floarea soarelui, însă datorită forței majore stabilite și confirmate de autorități, doar unul dintre contracte a putut fi onorat, vânzătoarea fiind dispusă să renegocieze contractul nr ....../15.03.2024.
Mai mult decât atât, cumpărătoarea nu a transmis către vânzătoare opțiunea pe care o dorește pentru încetarea contractului, nu a comunicat modalitatea de calcul a valorii înscrise în biletul la ordin, ceea ce duce la anularea acestuia, tocmai prin nerespectarea propriilor obligații.
Pe cale de consecință, reclamantul a solicitat instanţei să reţină că intimata a fost înștiințată și i s-au comunicat toate aceste înscrisuri, a refuzat orice discuții și a pus în situația blocării activității PFA în relația de creditare din partea băncilor a activității sale, tocmai prin înscrierea in CIP.
Ori, așa cum a răspuns și banca, această operațiune nu poate fi anulată decât prin hotărâre judecătoreasca.
Referitor la temeiurile de drept a precizat ca acestea se află atât in cuprinsul cererii de chemare in judecata dar si in cuprinsul acestor note.
La termenul de judecată din data de 11.12.2024 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat instanţei să respingă ca fiind tardiv formulată contestația la executare; să respingă cererea privind „rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr. ....../15.03.2024, pentru cauza de forță majoră", în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată; să respingă cererea privind anularea actelor de executare în dosarul de executare nr. ......, ca fiind neîntemeiată; să respingă cererea privind anularea biletului la ordin ##### ####### ### #######, ca neîntemeiată; să admită excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite din dosarul ...... a ### ######## #### ######, privind executarea silită a Biletului la Ordin seria …., nr. …; în subsidiar, să respingă ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării biletului la ordin ##### ####### ### #######; să anuleze cererea privind "anularea din baza CIP a reclamantului cu privire la biletul la ordin ##### ####### ### #######" și, în subsidiar, să o respingă ca fiind inadmisibilă.
În fapt, pârâta a arătat că, între părți s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare nr. ....../15.03.2024, privind livrarea de către reclamant a unei cantități de floarea soarelui, prin care pârâta, …, s-a obligat să cumpere și reclamantul s-a obligat să vândă o cantitate de 300 tone de floarea soarelui „sustenabilă, recolta 2024, în vrac, …., ORIGINE #######".
Perioada de livrare a fost prevăzută între 15.08.2024-01.10.2024, părțile urmând a agrea un program de livrări de comun acord.
În derularea relațiilor comerciale dintre părți, la data de 15 martie 2024 reclamantul ########## F. ###### PFA a emis Biletul la ordin ce face obiectul prezentei cereri de chemare in judecată.
Acest bilet la ordin a fost înmânat semnat de către reclamant, în alb, pentru garantarea tuturor obligațiilor contractuale, conform art. 13 din contract.
Avalistul, ########## ######, a avalizat biletul la ordin în vederea garantării executării tuturor obligațiilor asumate de Reclamant prin contractului ....../15.03.2024.
Conform art. 13 din contract: ”La introducerea în bancă, Cumpărătorul va completa biletul astfel: a) rubrica "#### de plată” va fi completată cu orice valoare a mărfii nelivrată în perioada contractuală, orice daune-interese cauzate prin neexecutarea contractului și orice costuri sau prejudicii la care Cumpărătorul este îndreptățit conform contractului, b) rubrica "Stipulat la” va fi completată cu mențiunea "FĂRĂ PROTEST", c) rubrica "DATA SCADENTEI" va fi completată în funcție de data obligațiilor scadente din contract pentru care se introduce biletul.”
Pârâta a completat rubrica „#### de plată" pe biletul la ordin conform acestor prevederi contractuale, cu suma 194.400 lei, înștiințând în prealabil debitoarea, despre faptul că va face aplicare prevederilor art. 5.2 din contract.
Valoarea completată in biletul la ordin a fost calculată, conform prevederilor art. 5.2 din contract, pentru cantitatea de marfă din contract nelivrată la termenele și în condițiile stabilite, în perioada contractuală, 15.08.2024-01.10.2024, pentru un preț calculat ca ”diferența dintre prețul documentat de un broker acreditat #####, aferent cumpărării de la un terț și cel convenit prin prezentul Contract".
Astfel prețul, documentat de un broker acreditat, a fost de 2.200 lei/tonă, rezultând o diferență de preț de 664 lei, față de prețul convenit în contract de 1536 lei/tonă.
Raportând acest preț la cantitatea nelivrată de floarea soarelui rezultă întocmai suma cu care a fost completat biletul la ordin, în strictă concordanță cu prevederile contractuale, respectiv cu înțelegerea părților.
Data scadenței biletului la ordin, 02.10.2024, era ziua următoare, după încheierea perioadei contractuale în care debitorul ar fi putut să își execute obligațiile.
Trebuie menționat și faptul că prețul acestui produs era în creștere, astfel încât o întârziere din partea cumpărătorului în achiziționarea cantității lipsă, ar fi semnificat un preț mai mare plătit și deci o despăgubire mai mare ce ar fi fost suportată de vânzător.
Rezultă că creanța constatată prin biletul la ordin ##### ####### ### #######, ce a fost pusă în executare în acest dosar de executare silită este: Certă existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu; ####### - cuantumul ei este determinat în titlul executoriu; Exigibilă - obligația debitoarei este scadentă conform Titlului Executoriu.
Biletul la ordin introdus la plată a fost respins de bancă pentru lipsă totală de disponibil în cont, astfel încât creditorul a apelat la executare silită a acestui titlu executoriu.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite
A)Excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite privind executarea silită a biletului la ordin
În dreptul cambial, aplicabil inclusiv biletului la ordin ca titlu de credit, obligațiile care se nasc din cambie au o existență juridică de sine stătătoare, fiecare semnătură pusă pe titlu creează un raport juridic distinct cu regim propriu, așa încât viciile sau lipsurile unui raport juridic nu afectează valabilitatea celorlalte raporturi juridice.
În materie cambială nu poate fi discutat în general raportul juridic fundamental avut în vedere cu ocazia emiterii titlului de credit.
Nu se poate suspenda executarea unui bilet Ia ordin perfect valabil, conform normelor de procedura civila, fiind obligatorie parcurgerea procedurii prescrisă de Legea specială nr.58/1934.
Potrivit art. 104 și următoarele din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, acesta reprezintă un titlu executoriu de credit pentru care îi sunt aplicabile dispozițiile acestei legi speciale.
În capitolul VII intitulat "Regresul în caz de neacceptare sau neplată", la art. 62 și urm., sunt prevăzute căile procedurale (acțiunile) care se pot exercita în cadrul executării, respectiv opoziția Ia executare, instanța putând dispune suspendarea executării titlurilor în anumite condiții prevăzute restrictiv de legea specială și numai conform procedurii prevăzute de aceasta.
Ca atare, cât timp în legea specială sunt prevăzute mijloace procedurale de suspendare a executării, nu se pot aplica dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea executării.
În consecință, reclamantul nu poate solicita procedura suspendării executării silite decât în condițiile art. 62, alin. 4 din Legea 58/1934.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 62, alin. (4) din Legea 58/1934, „instanța poate suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaste semnătura sa sau pe cea a reprezentanților legali ori a împuterniciților săi sau nu recunoaște procura".
Or, prin cererea formulată, Reclamantul nu contestă semnătura aplicată pe instrumentul de plată ce reprezintă titlul pus în executare, astfel încât cererea este în mod evident inadmisibilă.
Reclamantul invocă faptul că titlul nu ar avea valoare de bilet la ordin, pentru că rubricile „data scadenței", „valoare reprezintă” și „suma” au fost completate ulterior, nu la data emiterii, fiind o altă scriere, aspecte sub care denunță înscrisul ca fals. #### nu contestă semnătura aplicată pentru debitor și pentru avalist.
#### nu ar putea contesta semnătura, având în vedere că reclamantul este cel care a semnat și înmânat biletul la ordin către subscrisa, pentru garantarea obligațiilor sale, fiind încheiat și un proces-verbal de predare primire cu respectiva ocazie.
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 58/1934, persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiunea cambială, nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul ce a dobândit cambia a lucrat ## știință în paguba debitorului.
Nu poate fi vorba despre un astfel de caz, subscrisa a dobândit biletul la ordin în temeiul contractului de vânzare-cumpărare, fiind predat de reclamant, prin proces-verbal de predare primire, odată cu semnarea contractului, fiind emis pentru garantarea tuturor Obligațiilor contractuale.
Biletul la ordin a fost completat conform înțelegerii părților, prin aplicarea prevederilor art. 13 din contract, în care se prevede expres faptul că „cumpărătorul va completa biletul astfel: a) rubrica „#### de plată" va fi completată cu orice valoare a mărfii nelivrată în perioada contractuală, orice daune-interese cauzate prin neexecutarea contractului și orice costuri sau prejudicii Ia care Cumpărătorul este Îndreptățit conform contractului".
#### ar fi putut solicita și alte daune-interese, cumpărătorul a completat doar cu suma reprezentând valoarea mărfii nelivrate în perioada contractuală, după ce l-a notificat pe debitor, prin e-mail, despre intenția sa.
Valoarea a fost calculată conform prevederilor art. 5.2. din Contract, conform cărora „Cumpărătorul are dreptul să solicite Vânzătorului și să obțină diferență dintre prețul documentat de un broker acreditat #####, aferent cumpărării de la un terț și cel convenit prin prezentul contract."
B)Excepția tardivității contestației la executare
În conformitate cu dispozițiile art. 62, alin.
I, din Legea nr. 58/1934, pe deplin aplicabile în speța de față, astfel cum am arătat deja, debitorul neputând opta între dispozițiile codului de procedură civilă și cele ale legii speciale, termenul de exercitare al contestației la executare este de 5 zile de Ia comunicarea somației, inclusiv modalitatea de calcul al termenului fiind diferită de cea reglementată prin dispozițiile codului de procedură civilă, dispozițiile art. 96 din legea specială fiind aplicabile, astfel cum prevăd în mod expres dispozițiile art. 106 din același act normativ.
Astfel, la calculul termenului de 5 zile mai sus menționat, nu va fi avută în vedere doar ziua în care acestea începe să curgă, nu și cea în care se împlinește.
Or, reclamanții nu au respectat termenul de 5 zile instituit prin prevederea legală mai sus amintită, astfel încât se impune a fi respinsă ca fiind tardiv formulată contestația dumnealor Ia executare.
C) Nu sunt aplicabile prevederile OUG #### #### de modificare a Legii 4/2024, raporturilor juridice rezultate între părți
Aceste prevederi sunt invocate pentru justificarea suspendării executării silite, dar și pentru a argumente nulitatea actelor de executare.
Vă rugăm să observați că, în realitate, nu sunt aplicabile prevederile OUG ######## de modificare a Legii 4/2024, raporturilor juridice rezultate între părți ca urmare a semnării contractului de vânzare-cumpărare ....../15.03.2024.
Reclamantul invocă ca și motiv de suspendare a executării silite începute în baza biletul la ordin dispozițiile OUG ######## privind modificarea OUG 4/2024, despre care considerăm ca nu sunt aplicabile, în raport de relația concretă dintre părți de vânzător și respectiv de simplu cumpărător al produselor agricole, astfel cum vom explica în continuare.
Dispozițiile din OUG 4/2024 invocate de reclamantă în susținerea cererii de suspendare sunt următoarele:
„Art. 62 (1) Până la data de 1 august 2025, se suspendă executările silite și orice eventuale acte de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor, inclusiv cereri de deschidere a procedurii insolvenței, pentru datoriile scadente în anul 2024, născute din contractele de credit și leasing încheiate cu instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, precum și din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole folosite la înființarea și producția agricolă vegetală în cazul fermierilor care dețin procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor Ia culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele-verbale de constatare este de minimum 50%."
Din analiza acestui text de lege, rezultă că ele nu sunt sub nicio formă aplicabile raporturilor contractuale desfășurate între contestatoare și subscrisa.
Acestea nu sunt incluse în sfera de aplicare a acestui act normativ, fiind raporturi asumate liber si neavând în mod evident nicio legătură cu „înființarea și producția agricolă vegetală"
Astfel, trebuie observat că Ordonanța se referă în mod expres și limitativ la: distribuitorul, producătorul/furnizorul de resurse materiale agricole folosite la înființarea si producția agricolă vegetală.
Inclusiv în preambulul OUG 4/2024, legiuitorul a prevăzut în mod expres că actul normativ se referă Ia creditorii instituții financiare, sau furnizori, nefiind sub nicio formă afectate contractele în care debitorii sunt vânzători furnizori („imposibilitatea îndeplinirii la termenele stabilite, de către producătorii agricoli, a obligațiilor contractuale asumate, prin neachitarea la termenele scadente a datoriilor către furnizorii creditori, a leasingurilor, salariilor, creditelor").
Or, pârâta nu este furnizorul reclamantului, nefiind sub nicio formă implicată în procesul de înființare a recoltelor sau producția agricolă vegetală.
Dimpotrivă, subscrisa s-a obligat să cumpere produse ale reclamantului, iar reclamantul s-a obligat sa le vândă respectivele produse, reclamantul fiind furnizorul pârâtei.
#### pe care reclamantul e ținută să o plătească subscrisei este o penalitate datorată de aceasta în strictă conformitate cu dispozițiile contractuale deoarece nu și-a îndeplinit obligația de a ne furniza bunurile contractate — bunuri de gen pe care le putea procura oricum în mod facil de la orice alt furnizor cunoscând foarte bine faptul că și-a asumat obligația de a ni le preda sub sancțiunea plății de penalități.
Astfel, pârâta nefiind furnizor al Reclamantului și nefiind sub nicio formă implicată în înființarea recoltelor de către reclamantă, sau în înființarea vreunei culturi, textele de lege invocate de acestea nu sunt sub nicio formă aplicabile.
Pe de altă parte, pârâta a solicitat instanţei să constate că apărările cu privire la incidența dispozițiilor OUG 4/2024 nu pot privi sub nicio formă Avalistul, doar reclamantul având calitatea de fermier.
Avalistul este un terț față de raporturile juridice dintre Reclamant și pârâtă.
"Avalul este o garanție personală prin care o persoană, denumită avalist, adică acela care dă avalul, garantează obligația unuia dintre obligații cambiali, direcți sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată suma menționată pe titlu sau pentru o parte din ea” (pct. 187 alin. (I) Norme-cadru 6/1994). ###### de garanție personală este astfel clarificată: avem o persoană (avalistul) care garantează obligația asumată de altă persoană (avalizatul) în favoarea creditorului cambial (de regulă, deținătorul titlului).
Aceste argumente privind faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile OUG ######## sunt valabile și în ceea ce privește cererea de nulitate a actelor de executare.
D)Nu sunt îndeplinite condițiile pentru suspendarea executării silite.
Dincolo de aceste aspecte vă rugăm să aveți în vedere că suspendarea executării silite reprezintă o chestiune incidentă, o măsură vremelnică și excepțională, care are rolul de a preîntâmpina producerea unor grave prejudicii, ce ar putea fi determinate de continuarea executării.
Or, în cauza de față instanța trebuie sa rețină ca reclamantul nu a indicat în mod concret niciun motiv de natură să atragă suspendarea executării silite, în lipsa unor motive clare susținute de probe certe în acest sens, doar susținerile reclamantului nu sunt de natură să reprezinte temeiuri suficiente pentru a suspenda executarea silită, neavând un caracter urgent și de natură a preîntâmpina producerea unor grave prejudicii.
Pe de altă parte, vă rugăm să țineți cont că suspendarea reprezintă o restrângere a drepturilor creditorului în executarea cursivă și imediată a titlului executoriu, îngăduită doar în condiții restrictive de legiuitor.
Prin urmare, în analiza a cererii de suspendare, instanța trebuie să aibă în vedere asigurarea unui echilibru real între cele două tipuri de interese anterior expuse.
In consecință, pârâta a solicitat instanţei să constate că în prezenta cauza, reclamantul nu a invocat nicio situație de natură a justifica întreruperea cursului normal al executării silite a biletelor la ordin și nici nu a produs probe în acest sens.
PE FONDUL CAUZEI
A) Excepția inadmisibilității apărărilor privind fondul raporturilor dintre părți în lipsa formulării opoziției cambiale și ca urmare a incompatibilității cererilor formulate cu procedura contestației la executare
Potrivit legii debitorul care a primit somația este în drept să facă opoziție la executare, în termen de 5 zile de la primirea somației, conform art. 62 din lege.
Pe calea opoziției pot fi invocate excepțiile cambiale, care pot antama inclusiv chestiuni legate de raporturile fundamentale dintre părți, pe calea contestației la executare pot fi invocate doar motive de nelegalitate proprii actelor atacate.
Împotriva actelor de executare, debitorul va putea formula o contestație la executare în condițiile dreptului comun.
În cadrul contestației Ia executare vor putea fi invocate doar motive ce țin de legalitatea actelor individuale de executare efectuate după comunicarea somației cambiale (e.g. absența somației de executare, nulitatea actelor de executare, perimarea executării etc.), fără ca debitorul să poată invoca și motive ce țin de fondul dreptului cuprins în titlul executoriu.
Rezultă că motivele invocate pentru anularea actelor de executare .sunt inadmisibile, conform art. 713 alin. (2) C.proc.civ., întrucât ele au natura unor excepții personale, ce vizează raporturile fundamentale dintre părți, iar calea specifică pentru valorificarea lor este opoziția la somația cambială.
Reclamantul invocă încetarea contractului, dar și nulitatea actelor de executare silită, față de existența unui aviz de forță majoră emis de Camera de comerț, Industrie și Agricultura ### nr. …/15.10.2024.
Caracterul autonom al raportului de drept cambial înseamnă că obligația de natură cambială a trăgătorului este valabilă indiferent de starea obligației cauzale, în temeiul căreia a fost emis biletul la ordin.
Raportat la apărările invocate în prezenta cauză, este evident că în realitate reclamanta nu face altceva decât să invoce o excepție personală referitoare la raportul fundamental care a dat naștere biletului la ordin, excepție care nu poate fi analizată în cadrul unei acțiuni de drept comun, ci doar în cadrul contestației la executare speciale (opoziție) reglementată de Legea 58/1934.
De aceea, argumentele prezentate referitoare la raportul de drept material, privind aplicarea OUG ######## și a existenței unui caz de forță majoră, invocate de contestatoarea nu pot fi primite, nefiind vorba despre o utilizare „abuzivă” a biletelor la ordin.
Pârâta a solicitat instanţei să aibă în vedere argumentele similare prezentate practica judiciară: ”Domeniul contestației la executare de drept comun se limitează numai la actele de executare ulterioare somației cambiale, astfel că aspectele invocate în cadrul acestei contestații trebuie să vizeze valabilitatea actelor de executare individuale.
Se observă că viciile de formă ale titlului cambial, excepțiile bazate pe raporturile personale dintre posesorul cambiei/biletului la ordin și debitor, dar și cele procedurale legate de absenta condițiilor pentru accederea Ia executarea cambială pot fi invocate numai pe calea contestației speciale (fosta opoziție), cu toate consecințele procedurale ce decurg de aici.
În concret, se observă că în prezenta cauză, s-a formulat o contestație la executare de drept comun reglementată de art. 712 şi urm.
C. proc. civ. însă au fost invocat motive ce ar putea fi analizate doar calea contestaţiei la executare speciale reglementate de Legea nr. 58/1934 (respectiv, excepția de neexecutare a contractului de subantrepriză încheiat între părți, inexistența datoriei debitorilor, întrucât contractul nu e finalizat din culpa exclusivă a intimatei creditoare).
Se apreciază însă că nu le este permis debitorilor să invoce astfel de apărări în cadrul contestației la executare de drept comun, față de prevederile art. 713 alin. 2 C.pr.civ. și împrejurarea că legea prevede în legătură cu biletul la ordin pus în executare, o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Se mai reține că biletul la ordin este un titlu de credit formal, care încorporează o obligație abstractă, autonomă, iar cauza obligației este un element extern, care nu are nicio influență asupra titlului comercial.
Raporturile juridice dintre părți, care preexistă biletului la ordin, justifică emiterea acestuia, însă odată emis, biletul la ordin constituie titlu de sine stătător.
Toate operațiunile privind biletele la ordin fac abstracție de raporturile fundamentale și sunt supuse unor reguli speciale, diferite de regulile care reglementează raporturile fundamentale.
Modificarea raporturilor fundamentale dintre părți prin invocarea neexecutării obligațiilor de către una dintre părți, nu influențează drepturile și obligațiile izvorâte din biletul la ordin, care au caracter autonom, independent de cele izvorâte din contractul părților.
Se mai notează că potrivit art. 104 din Legea nr. 58/1934 biletul la ordin cuprinde promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată.
Prin urmare, potrivit prevederilor Legii nr. 58/1934, biletul la ordin conferă certitudine dreptului de creanță al intimatei împotriva celor doi contestatori, în sensul că acest drept nu suferă nicio influență din partea raportului juridic originar.
Debitorii s-au obligat să achite o sumă de bani determinată nu în virtutea raportului juridic originar, ci exclusiv în virtutea semnării titlului.
Prin emiterea biletului Ia ordin și efectuarea unor eventuale plăți, se execută obligații din raporturi juridice preexistente, însă posesorul legitim a/ titlului își exercită dreptul și emitentul titlului execută obligația în temeiul titlului, și anume în temeiul biletului Ia ordin, care conferă drepturi autonome, iar nu în baza raportului juridic care ocazionat emiterea titlului.
Așadar, creanța invocată de către intimată împotriva contestatorilor are caracter cert, acest caracter reieșind chiar din biletul Ia ordin pus în executare.
De asemenea, creanța este și exigibilă, contrar susținerilor contestatorilor, biletul la ordin fiind scadent la momentul sesizării executorului judecătoresc (obligația de plată a sumei menționate în cuprinsul acestuia fiind exigibilă începând cu data de 22.02.2016, potrivit mențiunilor din cuprinsul titlului).
În speță, invocarea inexistenței obligației de plată pentru care s-a emis biletul Ia ordin, deci a stingerii raporturilor fundamentale, nu are relevanță sub aspectul eficienței juridice a biletului la ordin supus executării silite, deoarece astfel de apărări, în materia specială a executării cambiale, pot fi făcute doar prin contestația Ia executare reglementată de art. 62 rap. la art. 106 din Legea nr. 58/1934 și doar în condițiile speciale reglementate de acest text legal. " (Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă, Decizia civilă nr. ######### din 14.11.2019).
Pe de altă parte, pârâta a solicitat instanţei să observe că invocarea dispozițiilor OUG ######## si în ceea ce privește nulitatea actelor de executare silită, nu subzistă la o analiză a textelor de lege invocate.
Aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile raporturilor contractuale desfășurate între reclamant și subscrisa, pentru că nu sunt incluse în sfera de aplicare a acestui act normativ, fiind raporturi asumate liber si neavând în mod evident nicio legătură cu „înființarea și producția agricolă vegetală”.
Motivul de nulitate a actelor de procedura nu subzista, pentru că legiuitorul a prevăzut în mod expres că actul normativ se referă la creditorii instituții financiare, sau furnizori, nefiind sub nicio formă afectate contractele în care debitorii sunt vânzători — furnizori.
Oricum, asemenea apărări de fond nu sunt admisibile nici în cadrul unei contestații la executare de drept comun, întemeiată pe dispozițiile codului de procedură civilă, chiar și atunci când titlul executoriu nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, debitorul neputând investi instanța de executare cu o cerere având ca obiect rezilierea contractului, o asemenea cerere nefiind compatibilă cu specificul contestației la executare, astfel încât apreciem cererea ca fiind oricum inadmisibilă și din această perspectivă.
De altfel, în acest caz instanța de executare nici nu este competentă material, cererea de reziliere a contractului fiind de competența tribunalului, raportat la valoarea acestuia, semnificativ mai mare de 200.000 lei.
Astfel, conform dispozițiilor contractuale, prețul per tonă de floarea soarelui este de 346 USD, iar cantitatea de 300 tone, astfel încât valoarea contractului a cărui reziliere se solicită este în mod evident mult mai mare de 200.000 lei, aspect ce atrage competența tribunalului.
Oricum, asemenea apărări nu au absolut nicio relevanță asupra modului de soluționare a contestației la executare, rezilierea neavând absolut nicio înrâurire asupra prestațiilor deja scadente între părți.
B) Cu privire la nulitatea biletului la ordin si denunțarea ca fals
Reclamantul încearcă să demonstreze faptul că titlul executoriu nu are valoare de bilet la ordin.
Conform definiției cuprinse in art. 104 din Legea 58/1934: Biletul a ordin cuprinde:1. denumirea de bilet la ordin exprimată în limba română; 2.promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată; 3.data scadenței; 4.locul plății; 5. numele/denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 6.data și locul emiterii; 7.semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente; 8. numele emitentului, respectiv numele și prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă.
În cazul în care numele emitentului depășește spațiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele și prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spațiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin; 9. codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Invocând faptul ca rubricile "data scadenței", ”Valoare reprezintă", și ”suma în cifre și în litere” ar fi fost completate cu un alt scris și alte caractere și denunță ca fals înscrisul, dar aceste afirmații dovedesc o necunoaștere a modului în care circulă aceste instrumente de plată.
În prezenta cauză, dobândirea biletului la ordin s-a făcut cu bună credință, în baza raporturilor comerciale dintre părți, în strictă conformitate cu înțelegerea părților, Astfel, așa cum am arătat mai sus, în secțiunea privitoare la situația de fapt, odată cu predarea acestui bilet la ordin în alb, s-a semnat Procesul-verbal de predare primire a biletelor la ordin, din 15.03.2024, in care s-a menționat, în mod expres, că s-a procedat la predarea-primirea instrumentului de plată, fiind identificat expres cu serie și număr BRDE3AH 1049896.
#### biletul la ordin a fost pus la dispoziția cumpărătorului de vânzător, semnat în alb, modalitatea de completare fiind stabilită prin contract, în art. 13.
Se prevede in mod expres faptul că „vânzătorul va pune la dispoziția cumpărătorului un Bilet Ia ordin pentru garantarea tuturor obligațiilor contractuale, avalizat de reprezentantul său legal.
Biletul la ordin va fi lăsat necompletat cu excepția rubricii "avalist".
La introducerea în bancă, Cumpărătorul va completa biletul astfel: rubrica „suma de plată va fi completată cu orice valoare a mărfii la care Cumpărătorul este îndreptățit conform contractului.. c) rubrica " data scadenței" va fi completat în funcție de data obligațiilor scadente din contract pentru care se introduce biletul.
Biletul la ordin în alb este acela căruia îi lipsesc una sau mai multe din condițiile lui esențiale, dar care cuprinde în mod obligatoriu semnătura emitentului, dată în formă cambială, aspecte ce rezultă din art. 12 din Legea 58/1934.
Pentru ca obligația cambială să se nască, este suficient ca documentul să cuprindă semnătura emitentului, dată în formă cambială.
Biletul la ordin este emis de la început și în mod voluntar fără să cuprindă toate mențiunile cerute de legea cambială, dar cu autorizarea dată de emitent beneficiarului de a-I completa conform înțelegerii intervenite între ei.
Titlul cambial în alb este emis în mod voit cu lipsa indicării unuia sau a tuturor elementelor esențiale cerute de lege, afară de semnătura emitentului, dată în formă cambială, dobândind eficacitate deplină prin completarea titlului cambial, făcută fără intervenția emitentului, fie de primitorul originar, fie de unul subsecvent (giratar), conform, în principiu, înțelegerii dintre emitent și primitor.
Emitentul conferă în mod intenționat beneficiarului un drept de completare a biletului la ordin emis în alb.
Exercitarea de către beneficiar a acestui drept se face potrivit convenției emitentului cu beneficiarul, denumită în practică clauză, acord, contract de completare, pact cambial (”clauză", conform pct. 72 alin. 2 din ##### nr. 6/1994, și ”înțelegere", conform pct. 323 din ##### nr. 6/1994).
Astfel, din clauza cuprinsă în art. 13 din contractul dintre părți, rezultă intenția emitentului de a emite biletul Ia ordin în alb, deci un bilet la ordin valabil, și nu nul, fiind acordat un drept de completare ce a fost exercitat potrivit înțelegerii emitentului cu beneficiarul.
În practica judecătorească s-a decis că: ”art. g din Legea nr. 58/1934 admite emiterea în mod valabil a unui titlu cambial în alb, avându-se Ia bază prezumția legală că persoana care transmite un titlu cambial necompletat cu mențiunile esențiale cerute pentru existența și valabilitatea acestuia a dat mandat posesorului titlului cambial pentru completarea ulterioară a condițiunilor esențiale ale titlului cambial, acest mandat legal al posesorului titlului cambial continuând a avea ființă și subzistând până la data completării titlului cu condițiunile esențiale". (Cas.
III, Dec. nr. 1153/1937)
#### des întâlnită și în practica bancară utilizarea biletului la ordin în alb, împrumutatul, încheind contractul de credit cu banca creditoare, garantează executarea contractului de credit, respectiv restituirea sumei împrumutate și a dobânzii aferente acesteia, precum și plata eventualelor penalități de întârziere. ##### poate lăsa necompletată în biletul la ordin emis în alb și data scadenței, aceasta urmând a fi completată de banca beneficiară potrivit înțelegerii părților și prevederilor legale.
Singura limitare privește completarea biletului la ordin în alb, care trebuie făcută în termen de 3 ani de la data reală a emiterii, conform art. 12 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. ZB din ##### nr. 6/1994 emisă de ##### Națională a României.
Legea nr. 58/1934 nu cere ca titlul cambial să fie scris în întregime de emitent și nici nu cere ca cerințele de formă impuse titlului să existe din momentul emiterii titlului cambial, forma trebuind să fie perfectă în momentul valorificării titlului, conform pct. 323 din ##### nr. 6/1994, adică al plății, completarea fiind o condiție esențială nu pentru nașterea obligațiunii, ci pentru valorificarea ei.
Dreptul de completare aparține posesorului biletului Ia ordin, acest drept fiind transmis odată cu remiterea titlului.
Prin completarea titlului cu mențiunile lăsate în alb, biletul Ia ordin devine perfect și produce efectele specifice titlului de credit, conținutul biletului Ia ordin fiind cel care rezultă din înscris, emitentul fiind obligat față de posesorul titlului chiar dacă dreptul de completare nu s-a exercitat potrivit înțelegerii.
Potrivit dispozițiilor legale, nerespectarea înțelegerii intervenite nu ar putea fi opusă posesorului decât în cazul în care acesta a dobândit titlul cu rea-credință sau a săvârșit o greșeală gravă în dobândirea sa.
Pârâta a solicitat instanţei să constate că biletul la ordin a fost completat în mod corect, conform înțelegerii părților, legilor speciale aplicabile și cutumei între comercianți, fiind utilizată pe scară largă această modalitate de garantare a îndeplinirii obligațiilor contractuale.
C) Cu privire la încetarea contractului prin „rezilierea” lui și invocarea unei cauze de forța majoră
Cu privire la ”rezilierea contractului" vă rugăm să observați că deși se formulează acest capăt de cerere, nu este adus niciun argument în susținerea lui, nu este indicată care ar fi culpa pârâtei, care ar fi obligația contractuală esențială încălcată de subscrisa aptă să justifice rezilierea.
În plus, nu este indicat niciun temei de drept pentru aceasta cerere, iar taxa judiciară de timbru datorată nu a fost achitată de reclamant.
Pârâta a solicitat instanţei să constate că modalitatea de aplicare a forței majore este prevăzută în contract, la art. 8.2, fiind arătate opțiunile, aflate la alegerea cumpărătorului, pe care le au părțile în cazul în care neexecutarea va fi determinată de un caz de forță majoră: "În cazul în care neexecutarea (chiar și inerentă) va fi determinată de un caz de forță majoră, definit conform Codului civil, Părțile vor avea disponibile una dintre următoarele opțiuni, la alegerea Cumpărătorului: i) predarea către vânzător a unui Produs din altă recoltă, cu respectarea tuturor condițiilor din contract ii) renegocierea Contractului de către ##### sau iii) Încetarea Contractului, cu acoperirea de către Vânzător a tuturor prejudiciilor produse Cumpărătorului.
În cazul în care Cumpărătorul nu și-a manifestat opțiunea cu privire Ia niciuna dintre variantele prevăzute la punctele i)-iii) și Produsul nu a fost livrat în condițiile prevăzute de art. 3.2 din Contract, se va considera că Cumpărătorul a încetat Contractul în temeiul art. 10. "
Astfel, conform înțelegerii părților, în orice caz nu este exclusă răspunderea pentru daunele interese cauzate de neexecutarea contractului, devenind pe deplin aplicabil art. 13 privind garanțiile emise.
În plus, trebuie observat și faptul că în cauză obiectul contractului de vânzare cumpărare este reprezentat de bunuri de gen, ce puteau fi cu ușurință înlocuite prin cumpărarea cantității datorate de pe piața liberă, caz în care reclamantul nu ar mai fi fost în culpă și nu ar mai fi fost obligat să plătească diferența de preț, pe care a plătit-o cumpărătorul pârât.
Conform cu art. 1634 alin. 6 C.civ „dacă obligația are ca obiect bunuri de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuită de executare."
"Pierderea lucrului nu liberează pe debitor decât atunci când obligația are ca obiect un corp cert și individual determinat, nu și atunci când obiectul Obligației constă în bunuri de gen, deoarece bunurile de gen pot fi înlocuite de altele de aceeași natură.
Pentru ca o obligație având ca obiect un lucru de gen să nu poată fi executată, ar fi necesar să dispară toate lucrurile de aceeași natură " (D.
Alexandresco, Principiile, vol.
III, p. 380).
Din alt punct de vedere, aduce în atenție și următorul aspect, privind modalitatea în care alți fermieri din aceeași zonă geografică cu reclamantul, cu care avea contracte similare au încheiat acte adiționale prin care și-au asumat nelivrarea cantității contractate si au plătit despăgubirile din contract.
Astfel deși erau în aceeași situație din punct de vedere climatic au înțeles să plătească despăgubirea reprezentată de diferența de preț.
C) Cu privire la anularea din baza CIP a reclamantului, cu privire la biletul la ordin
Pârâta a solicitat instanţei să observe că acest capăt de cerere este total nemotivat în fapt și în drept si să dispună anularea lui, conform prevederilor art. 196 C.proc.civ.
In caz contrar, pârâta a solicitat instanţei să respingă ca fiind inadmisibilă și această cerere care se judecă în contradictoriu cu alte părți și care, de asemenea, nu este de competența instanței de executare.
În raport de cele arătate anterior, pârâta a solicitat instanţei să respingă ca fiind tardivă contestația la executare, iar în subsidiar, ca fiind vădit neîntemeiată, respingând ca inadmisibile cererile de suspendare a executării și petitele incompatibile cu specificul contestației la executare.
În probațiune, pârâta a solicitat proba cu înscrisuri:
În drept, cererea pârâtei s-a întemeiat pe textele de lege indicate în cuprinsul acesteia.
În şedinţa de judecată din data de 14.05.2025, instanţa a disjuns capetele de cerere privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare şi anularea biletului la ordin şi anularea din baza CIP, fiind formate dosarele nr. ####/311/2025 şi ####/311/2025.
În şedinţa de judecată din data de 14.05.2025, instanţa a unit cu fondul cauzei excepţia tardivităţii.
Analizând contestaţia de faţă, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, instanţa reţine următoarele:
În fapt, în dosarul execuţional nr. ...... al SPEJ LEX ######, se execută silit titlul executoriu reprezentat de biletul la ordin ##### #######, emis la data de 15.03.2024, în ####### şi scadent la data de 02.10.2024, în Bucureşti, pentru suma de 194.400 lei, de ########## , pentru beneficiarul ##### ###### SRL, avalizat de ########## ###### (f. 109).
Contestatorii a invocat următorul motiv pentru contestaţia la executare, respectiv anularea actelor de executare ca urmare a încălcării prevederilor OUG ######## pentru modificarea si completarea OUG nr 4/2024.
În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii contestaţiei la executare, instanţa reţine faptul că în dosarul execuţional nr. ...... al SPEJ LEX ######, s-a emis o somaţie la data de 25.10.2024 (f. 121), care a fost comunicată debitorilor la data de 28.10.2024 (f. 125-126), iar contestaţia la executare a fost depusă în data de 30.10.2024 (f. 5).
Intimata susţine că termenul pentru contestaţia la executare împotriva somaţiei cambiale trebuie să fie formulată în termen de 5 zile de la comunicare somaţiei, iar acest termen nu ar fi fost respectat de către contestatori.
Analizând aceste susţineri, instanţa reţine că potrivit art. 61, raportat la art. 106 din Legea 58/1934, biletul la ordin are valoare de titlu executoriu.
Conform art. 713 alin. (2) C.proc.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desfiinţarea lui, inclusiv o acţiune de drept comun.
În speță, executarea silită împotriva contestatorilor a fost demarată în baza unui titlu executoriu reprezentat de un bilet la ordin, situație în care devin aplicabile prevederile Legii nr. 58/1934.
Instanţa constată că biletul la ordin este, potrivit Legii nr. 58/1934, un titlu comercial de valoare care se caracterizează prin aceea că dreptul şi obligaţia corelativă născute din titlu sunt independente faţă de actul juridic din care decurge, respectiv raportul juridic fundamental care în cauza de faţă este reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi.
Consecinţa este că posesorul titlului îşi exercită dreptul în temeiul titlului, iar nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului, acesta dobândind un drept nou, iar nu derivat din cel al transmiţătorului.
Prin avalul menţionat pe biletul la ordin, contestatorul a garantat obligaţia asumată de emitent, avalul având, de asemenea, un caracter autonom fiind guvernat de regulile cambiale.
Art. 35 din Legea nr.58/1934 prevede că ,,avalistul se obligă în acelaşi mod ca cel pentru care a garantat”.
Astfel, rezultă că posesorul biletului la ordin are dreptul de a urmări pe oricare dintre debitorii cambiali fără a ţine seama de ordinea în care s-au obligat.
Reţinând că avalul este actul juridic prin care avalistul se obligă să garanteze obligaţia asumată de debitorul cambial, creditorului îi este recunoscut dreptul de opţiune în a alege mai multe forme de executare ori realizare a creanţei, simultan sau succesiv, iar dacă dreptul este exercitat cu bună credinţă nu poate fi paralizat de o altă procedura de recuperare eventual demarată simultan ori concomitent.
Izvorul creanţei datorate de debitorul principal este contractul de vânzare-cumpărare, iar izvorul creanţei datorate de avalist este biletul la ordin, titlu executoriu diferit şi autonom faţă de primul.
În cazul unei executări silite pornite în temeiul unui titlu executoriu bilet la ordin, debitorul poate formula apărări pe calea contestaţiei la executare speciale (opoziţie la executare) care poate să vizeze însăşi valabilitatea biletului la ordin ca act juridic sau pe calea contestaţiei la executare în cazul biletelor la ordin care vizează aspecte ce ţin de valabilitatea actelor de executare .
Opoziţia la executarea unui bilet la ordin, conform art. 63 din Legea nr.58/1934, este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial (inexistenta obligaţiei cambiale, nulitatea cambiei pentru lipsa menţiunilor esenţiale, semnătură viciată, stingerea obligaţiei cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială) sau a unor excepţii personale de nulitate care se referă la raportul juridic fundamental între posesor şi emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin.
Potrivit practicii în materie, în măsura în care nu se contestă fondul titlului executoriu (bilet la ordin sau cambie) ci actele de executare, atunci procedura de urmat este contestaţia la executare când sunt vizate doar aspecte ale executării silite.
Conform art. 632 C.proc.civ.:” Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare .”
Conform art. 662 C.proc.civ.: ” ####### este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. (3) ####### este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. (4) ####### este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată”.
Potrivit art. 713 al. 2 C.proc.civ. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desfiinţarea lui.
Conform art. 62 al. 1 din Legea 58/1934 :
„Art. 62 - În termen de 5 zile de la comunicarea somaţiei, debitorul poate formula contestaţie la executare.
Contestaţia se va introduce la instanţa de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.
Instanţa poate suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaşte semnătura sa sau pe cea a reprezentanţilor legali ori a împuterniciţilor săi sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare .”
Potrivit art. 106 din acelaşi act normativ, dispoziţiile art. 57-65 din acesta sunt aplicabile şi biletului la ordin.
Prin urmare, instanţa constată că Legea nr. 58/1934 reglementează o contestaţie la executare specială pentru situaţia în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu constând într-un bilet la ordin.
Conform art.104 din acelaşi act normativ, biletul la ordin trebuie să conţină următoarele menţiuni:
1. denumirea de bilet la ordin exprimată în limba română;
2. promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
3. data scadenţei;
4. locul plăţii;
5. numele/denumirea aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
6. data şi locul emiterii;
7. semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente;
8. numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă.
În cazul în care numele emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;
9. codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
Prin urmare, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de un bilet la ordin, legea specială reglementează anumite condiţii în care se poate face contestaţie la executare şi în care se poate dispune suspendarea executării silite, astfel că fiind vorba despre o lege specială, aceste dispoziţii se aplică cu prioritate faţă de dispoziţiile din codul de procedură civilă care reglementează acelaşi domeniu.
Cu alte cuvinte, dacă titlul executoriu pus în executare silită este un bilet la ordin, contestaţia la executare se poate face doar în termenul de 5 zile de la comunicarea somaţiei prevăzut de legea specială şi nu în termenele reglementate de codul de procedură civilă.
Instanţa ţine cont şi de dispoziţiile art. 63 din acelaşi act normativ conform cărora, în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19”.
Instanţa subliniază că, deşi prin Legea nr. 76/2012 s-a schimbat denumirea căii speciale prin care debitorul confruntat cu executarea unui titlu cambial poate invoca excepțiile cambiale, din „opoziție la executare” în „contestație la executare”, nu trebuie făcută confuzie între cele două căi procesuale.
Cu toate că a operat această modificare terminologică legea nu a adus modificări sub aspectul domeniului de aplicare și condițiilor de exercitare a fostei „opoziții la executare”.
Aşa cum s-a arătat şi în doctrină şi practica judiciară în legătură cu ,,opoziţia la executare”, aceasta are ca obiect constatarea invalidității titlului cambial din punct de vedere formal sau a inexistenței raportului cambial, pe calea excepțiilor cambiale pe care debitorul le poate invoca conform legii.
În mod constant s-a făcut deosebire între opoziția la executare și contestația la executare și s-a apreciat că existența celei dintâi nu exclude formularea celei de-a doua, motivele fiind diferite.
Această cale specială prevăzută de art. 62 din Legea 58/1934 este organizată împotriva pretenţiilor înfăţişate de creditor prin somaţiunea cambială, iar nu împotriva executării silite, care, prin ipoteză, începe după comunicarea somaţiei.
Astfel, instanţa reţine că domeniul contestației la executare de drept comun se limitează la actele de executare.
Viciile de formă ale titlului cambial, excepțiile bazate pe raporturile personale dintre posesorul cambiei și debitor, dar și cele procedurale legate de absența condițiilor pentru accederea la executarea cambială, pot fi invocate numai pe calea contestației speciale prevăzute de art. 62 din Legea 58/1934 (fosta opoziție la executare).
Instanţa reţine că au fost disjunse capetele de cerere ce priveau anularea biletului la ordin şi anuşarea din baza CIP şi implicit analiza motivelor ce privesc cuprinsul biletului la ordin, modalitatea de calcul a debitului.
În ceea ce priveşte modalitatea de calcul al termenului special de 5 zile, instanţa apreciază că acesta este un termen procedural de decădere supus calculului conform art. 181 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ., care stipulează că termenele în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.
Cu alte cuvinte, pe calea contestaţiei la executare prevăzute de art. 62 din Legea 58/1934, se pot invoca excepţii privind lipsa unor elemente ale biletului la ordin, inclusiv prescripţia executării.
În prezenta cauză s-a formulat contestaţia la executare în termen de 5 zile, astfel că termenul impus de art. 62 din Legea 58/1934 a fost respectat, motiv pentru care ca se va respinge excepţia tardivităţii contestaţiei la executare privind somaţia cambială.
Totuşi, cu privire la somaţia cambială nu a fost formulat niciun motiv distinct.
Pe fondul cauzei:
Contestaţia la executare propriu zisă este formulată în termen cu privire la motivul încălcării prevederilor OUG ######## pentru modificarea si completarea OUG nr 4/2024, astfel că aceasta va fi analizată.
În cadrul contestaţiei formulate de debitori, aceştia au invocat dispoziţiile art. 62 al. 1 din OUG 4/2024 astfel cum a fost modificată şi completată de OUG 118/2024.
Creditoarea a apreciat că acestea nu sunt incluse în sfera de aplicare a acestui act normativ, fiind raporturi asumate liber si neavând în mod evident nicio legătură cu „înființarea și producția agricolă vegetală"
OUG 4/2024 a fost modificată şi completată prin OUG 118/09.10.2024, publicată în MO la 11.10.2024.
Prin OUG ######## a fost introdus art. 62 care prevede „(1) Până la data de 1 august 2025, se suspendă executările silite şi orice eventuale acte de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanţelor, inclusiv cereri de deschidere a procedurii insolvenţei, pentru datoriile scadente în anul 2024, născute din contractele de credit şi leasing încheiate cu instituţii de credit sau cu instituţii financiare nebancare, precum şi din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală, în cazul fermierilor care deţin procese-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru anul 2024 stabilite de comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, din care rezultă că media gradului de calamitare a culturilor agricole înscrise în procesele-verbale de constatare este de minimum 50%.”
În expunerea de motive a OUG ######## s-a reţinut că „deoarece este imperios necesară adoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ prin care se propune modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2024, cu completările ulterioare, prin care se suspendă la cerere, pentru o perioadă de timp până la 1 august 2025, atât rambursarea datoriilor curente şi restante, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituţii de credit sau cu instituţii financiare nebancare, cu scadenţa în anul 2024, cât şi obligaţiile de plată ale debitorilor către creditorii distribuitori - producători/furnizori de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală, privind datoriile curente şi restante care fac obiectul contractelor de vânzare-cumpărare de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală, reprezentând contravaloarea bunurilor, majorări, penalităţi, daune-interese, cu scadenţa în anul 2024, pentru debitorii care fac dovada afectării din cauza manifestării fenomenului de secetă pedologică în anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024”.
Instanţa constată că OUG ######## se referă la situaţia agenţilor economici care au încheiat contracte de vânzare-cumpărare pentru achiziţionarea de materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală şi care au fost afectaţi de seceta pedologică în anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024, neputând astfel că achite contravaloarea produselor care le-au fost livrate în baza acestor contracte de vânzare-cumpărare a căror scadenţă a fost în anul 2024.
Instanţa situaţia debitoarei nu se regăseşte în dispoziţiile OUG 118/2024, respectiv nu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pentru achiziţionarea de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală.
Astfel, contestatorul avea calitatea de vânzător, iar intimata de cumpărător cu privire la o cantitate de 300 tone, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de legea indicată anterior, respectiv nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale agricole folosite la înfiinţarea şi producţia agricolă vegetală.
În consecinţă, acest motiv de nulitate este neîntemeiat, iar motivele de privesc cuprinsul biletului la ordin vor fi analizate în cadrul dosarului nr. ####/311/2025 având ca obiect anulare bilet la ordin.
Cu cheltuielile efectuate de executorul judecătoresc pentru fotocopierea actelor din dosarul de executare, instanţa va obliga intimata către ### ######## #### ###### la plata sumei de 397,46 lei, constând în contravaloarea dosarului de executare nr. ...... (f. 102).
În acest sens, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 717 alin. 2 C.pr.civ., cât şi faptul că acestea au natura unor cheltuieli de judecată.
Referitor la cererea de restituire taxei judiciare de timbru, instanţa constată că potrivit art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013, „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: f). când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă”.
Astfel, faţă de soluţia de respingere a contestaţiei la executare, instanţa va respinge cererea contestatorilor de restituire a taxei de timbru, ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de contestatori, în temeiul art. 453 C.proc.civ., va lua act de solicitarea acestora de acordare a cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Totodată, va obliga contestatorii la plata către intimat a sumei de 5.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat redus (f. 284-294).
În ceea ce privește acordarea onorariului de avocat, instanța va reduce contravaloarea acestuia de la 37.730,87 lei la 5.000 lei, având în vedere complexitatea cauzei – obiect contestaţie la executare, soluționarea cauzei la două termene de judecată, formularea întâmpinării în cauză, în temeiul art. 451 alin. 2 C.proc.civ.
Prezenta hotărâre se va comunica din oficiu şi executorului judecătoresc, după rămânerea definitivă.