Sentinţă civilă nr. 2639 din 21.07.2025

Data publicare portal 18.12.2025

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, invocată de intimată prin întâmpinare.

Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia la executare împotriva încheierii de încuviinţare a executării nr. …/18.09.2024 a Judecătoriei …. în dosarul nr. …., precum şi împotriva executării silite înseşi demarată de intimată în cadrul dosarului execuţional nr. …. al SCPEJ …..

Obligă contestatorii să achite în solidar SCPEJ ……. suma de 959,14 lei (TVA inclus), cu titlul de contravaloare a remiterii dosarului execuţional nr. .......

Un exemplar al prezentei se remite SCPEJ .......

Cu apel în 15 zile de la pronunţare privind soluţia în contestaţia la executare specială, conform art. 62 pct. 3 din Legea nr. 58/1934, şi cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare privind soluţia din contestaţia la executare generală, conform C.pr.civ., care se depune la sediul Judecătoriei …….

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 21.07.2025.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei ####### la data de 04.10.2024, sub nr. #####/311/2024, contestatorul ##### ######, ##### ######## #####, #####-######## ########, #####-######## #####-######, toți cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al reprezentantului convențional Cabinetul de Avocat #### ##### din #######, ###, a formulat contestație împotriva încheierii nr. #### din 18.09.2024, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr #####/311/2024, prin care a fost încuviințată executarea silită, precum și împotriva executării silite efectuate de S.C.P.E.J. ####### în dosarul de executare nr. .......

S-a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în contradictoriu cu creditoarea #### ##### ########## S.A., cu sediul în ############ #####.

S-a considerat că executarea silită este complet nelegală și absolut netemeinică.

În ceea ce privește încheierea de încuviințare a executări silite, aceasta încalcă dispozițiile exprese și imperative ale art. 666 alin. 5 pct. 7 C. proc. civ., potrivit cărora „instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă (...) există alte impedimente prevăzute de lege”.

Or, în speță, la data încuviințării executării silite, era împlinit termenul de prescripție prevăzut de lege, astfel cum vom dezvolta în continuare.

Or, împlinirea termenului de prescripție este un impediment prevăzut de lege care împiedică efectuarea executării silite.

Au înţeles să invoce prescripția dreptului de a cere executarea silită a biletelor la ordin.

Astfel, biletele la ordin aveau toate scadența în data de 06.11.2012, iar potrivit dispozițiilor art. 106 raportat la art. 94 din Legea 58/1934, asupra cambiei și biletului la ordin, (respectiv, pct. 454-458 și 510 din Normele Cadru BNR nr. 6/08.03.1994, cu modificările si completările ulterioare), rezultă că termenul de prescripție este împlinit pentru persoanele fizice care au avalizat biletele la ordin încă din data de 06.11.2013.

În ceea ce privește Legea 58/1934, contestatorii au arătat că, în speță, este aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, forma în vigoare ulterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 163/2009, dar anterioară modificărilor din 2013 şi 2022.

De asemenea, conform dispozițiilor art. 6 din Decretul nr. 167/1958, ”dreptul de a cere executarea silita în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani (...)”.

Or, în speță, acest termen este mult depășit, pentru că scadența tuturor biletelor la ordin care fac obiectul prezentei contestații este data de 06.11.2012.

Astfel, termenul maxim până la care putea fi cerută executarea silită este 06.11.2015 iar executarea silită a fost cerută în data de 10.09.2024.

În dovedire, înscrisuri, și cu orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din studiul întâmpinării sau din dezbateri.

În drept, dispozițiile art. 712 și urm. C. proc. civ. nou și pe normele legale invocate în cuprinsul acesteia.

Având în vedere cele arătate mai sus, a solicitat admiterea contestației, și să se dispună anularea Încheierii nr. #### din 18.09.2024, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr #####/311/2024, prin care a fost încuviințată executarea silită, precum și executarea silită efectuată de S.C.P.E.J. ####### în dosarul de executare nr. .......

S-a solicitat ca judecarea cauzei să se facă chiar și în lipsă.

Au fost anexate înscrisuri f. 7-25, împuternicire avocaţială avocat #### #####, în original, fila 26.

La data de 11.11.2024 intimata #### ##### ########## SA, prin reprezentant legal, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulată de contestator.

Ca o chestiune prealabilă, având în vedere fuziunea prin absorbție intervenită între ##### ######## ########., în calitate de societate absorbantă, pe de o parte, și ##### ########## S.A., cu sediul în ### ##### ### #, #######, înregistrată în Registrul Comerțului sub nr. ###########, având ### #######, în calitate de ”societate absorbită”, pe de altă parte, în urma finalizării căreia subscrisa a preluat toate drepturile și obligațiile #####.-ANEXA 1-, urmată de modificarea denumirii din ##### ######## în #### ##### ##########.-ANEXA 2-, a cerut să se dispună: actualizarea citativului, în sensul menționării intimatei- #### ##### ########## S.A. ca având calitatea procesuală în cauza de față; comunicarea tuturor actelor de procedura să fie făcuta pe numele #### ##### .

Pe cale de excepţie, au invocat excepția de netimbrare a contestației la executare formulată de către contestator.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru-acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Prevederile art. 10 din OUG 80/2013 stabilesc că în cazul contestației la executare silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit.

Având în vedere că, așa cum prevede art. 33 alin- 1 din OUG 80/2013 ”taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege” și art. 197 Cod procedură civilă "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii” și, că din înscrisurile comunicate împreuna cu contestația la executare nu rezultă că reclamantul a timbrat cererea de chemare în judecată, vă solicităm ca în situația în care contestatorul nu achită taxa judiciară de timbru datorată și stabilită în conformitate cu prevederile legale mai sus menționate să admiteți excepția de netimbrare invocată și să anulați acțiunea formulată de către contestator.

Apoi, au invocat excepția tardivității contestației la executare, pentru următoarele considerente:

Contestația la executare formulată de reclamanți întemeiată pe prescripția creanței poate fi analizată decât prin raportare și prin prisma dispozițiilor speciale ale Legii nr. 58/1934.

În dosarul nr. ......, executarea silită se realizează în temeiul titlurilor executorii reprezentate de bilete la ordin, iar somațiile de plată au fost emise în temeiul dispozițiilor Legii nr. 58/1934.

Potrivit prevederilor art. 62 din Legea nr. 58/1934. debitorul poate formula contestație la executare în termen de 5 zile de la comunicarea somației.

Contestatorii au invocat„ de asemenea, în cuprinsul contestației formulate, să se aibă în vedere, la analizarea prescripției, dispozițiile art. 94 și 106 din Legea nr. 58/1934 și ale Normelor-cadru BNR nr. 6/1994.

Astfel, Legea nr. 58/1934 stabilește o procedură specială, particularizând contestația la executare în ceea ce privește termenul. Rezultă că legea specială stabilește un termen special al contestației la executare de 5 zile.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 04.10.2024.

Somațiile emise în dosarul execuțional nr. ...... au fost comunicate debitorilor la data de 27.09.2024 așa cum rezultă din procesele-verbale de înmânare.

#### de aceste considerente, au solicitat să se constate că această contestație la executare este tardivă, fiind formulată peste termenul de 5 zile prevăzut de art. 62 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, sens în care a solicitat onoratei instanțe de judecată respingerea contestației la executare ca fiind tardiv formulată.

Pe fondul cauzei, a precizat că solicită respingerea contestației la executare promovată de către contestatori este nefondată.

Susținerile contestatorilor că ar fi intervenit prescripția dreptului Băncii de a obține executarea silită sunt neîntemeiate, pentru motivele pe care le vom expune în continuare:

Executarea silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. ...... se realizează în temeiul titlurilor executorii reprezentate de Bilete la ordin avalizate de contestatori.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin:

- art. 94 alin (l) din Legea nr. 58/1934: ”Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu în termen de 3 ani, calculați de la data scadenței.”

-art. 106 alin. (1) lit. i) „Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, următoarele dispoziții relative la cambie: i) dispozițiile art. 94 referitoare la prescripție.”

Dreptul intimatei de a obține executarea silită împotriva debitorilor contestatori în temeiul titlurilor executorii nu este prescris.

Executarea silită împotriva debitorilor a fost inițiată în temeiul titlurilor executorii reprezentate de Biletele la ordin, la data de 11.02.2013, prin formularea și înregistrarea cererilor de executare silită în dosarele:

- nr. 184/2013-debitor ##### ######-dosar înregistrat pe rolul ### ###### ########-ANEXA 3;

-nr. 189/2013-debitor #####-######## ########- dosar înregistrat pe rolul ### ###### ######## -ANEXA 4;

-nr. 190/2013-debitor ##### ########-#####- dosar înregistrat pe rolul ### ###### ########- ANEXA 5;

-nr. 191/2013-debitor ##### ######## ##### ######- ANEXA cereri de executare silită care au întrerupt termenul de prescripție în conformitate cu prevederile art. 709 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă.

În dosarele de executare nr. …. au fost îndeplinite acte de executare care au întrerupt termenul de prescripție.

La data de 11.12.2018 a fost emise procesele-verbale de insolvabilitate-ANEXA 7 ANEXA 8 ANEXA 9- în dosarele execuționale nr ####### #, prin care s-a dispus de către executorul judecătoresc încetarea executării silite în aceste dosare de executare, pentru motivul că executarea nu poate fi efectuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ale debitorilor.

La data de 09.02.2022, a fost, de asemenea emis procesul verbal în dosarul execuțional nr. ######### ANEXA 10, prin care s-a dispus încetarea executării silite pentru motiv de insolvabilitate a debitorului.

Intimata a precizat că, față de dispozițiile art. 708 Cod proc. civ., rezultă că a intervenit suspendarea termenul de prescripție în temeiul art. 708 alin.(l) pct. 3 Cod proc. civ., întrucât executarea silită împotriva debitorilor nu a putut fi continuată din cauza lipsei bunurilor urmăribile sau care nu au putut fi valorificate, suspendare care se aplică de la data la care s-a constatat lipsa bunurilor urmăribile.

Ulterior, înăuntrul termenului de prescripție, ##### a cerut reluarea executării silite împotriva debitorilor în temeiul acelorași titluri executorii prin Cererea de executare silită- ANEXA 11- înregistrată la data de 26.02.2020 în dosarul execuțional nr. … al ### ######## #### ######, cerere care a întrerupt, de asemenea termenul de prescripție şi această executare silită a încetat la data de 29.08.2022- ANEXA 12-, pentru același motiv, respectiv din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a acestora.

De asemenea, în raport cu constatarea din dosarul de executare nr. …. că executarea silită nu poate fi efectuată din lipsa bunurilor urmăribile în patrimoniul debitorilor sau a imposibilității de valorificare, suspendarea cursului prescripției se menține.

Prin cererea de executare silită înregistrată la data de 10.09.2024, ANEXA 13, ##### a cerut reluarea executării silite în dosarul de executare nr.

CDP ######### al SCPEJ #######, dosar în care sunt efectuate acte de executare conform prevederilor legale în materie.

Intimata a solicitat instanței să se constate că dreptul ei de a obține executarea silită împotriva debitorilor nu este prescris.

În principal, prin raportare la prevederile art. 703 alin. (1) pct. 2 Cod proc. civ. coroborat cu prevederile art. 708 alin. (1) pct. 3 și alin. (2) Cod proc. civ., cursul prescripției este suspendat cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate.

În subsidiar, termenul de prescripție a fost întrerupt în conformitate cu prevederile art. 709 alin. (1) pct. 2, 4, și alin. (2) Cod proc. civ., respectiv prin cererile de executare silită formulate de subscrisa și actele de executare silită îndeplinite în dosarele execuționale, inclusiv încheierile de încetare a executării silite emise de executorii judecătorești și popririle pe conturile bancare înființate de către aceștia.

Potrivit prevederilor art. 709 alin (1 ) Cod proc. civ „Cursul prescripție se întrerupe: 2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; 3. pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori; 4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare; 5. pe data depunerii cererii de reluare a executării.

(2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.”

Pe cale de consecință, s-a solicitat să respingă contestația la executare formulată de contestatoare ca fiind neîntemeiată.

În drept, au invocat dispoziţiile art. 205 şi urm. Cod proc. civ., OUG nr 80/2013, Legea nr. 58/1934, art. 703, 708 şi 709 Cod proc. civ., precum și pe celelalte dispoziții legale invocate în întâmpinarea formulată.

În probațiune, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri: Anexele 1- 11 pe care le-au anexat la prezenta întâmpinare, precum şi orice altă probă care se va dovedi utilă soluționării prezentei cauze.

S-a solicitat obligarea contestatorilor la plata către intimata a cheltuielilor de judecată ce vor fi efectuate de intimată pentru soluționarea prezentei cauze, în temeiul art. 453 Cod proc.civ.

S-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă în temeiul prevederilor art. 223 alin. 3 coroborat cu art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod proc civ.

Au fost anexate înscrisuri filele 35-95 din dosar.

Prin rezoluţia din data de 19.11.2024 instanţa a fixat termen de judecată la data de 12.05.2025, în şedinţă publică şi a pus în vedere contestatorilor să achite în solidar taxa judiciară de timbru în cuantum de 1000 de lei, conform art. 10 ind. 2 din OUG nr. 80/2013, în numerar, prin virament sau în sistem on line şi să transmită instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru în original sau în copie certificată.

La data de 09.05.2025 #### ###### ###### ### -#####, executor judecătoresc în cadrul SCPEJ #######, ca urmare a solicitării instanței de judecată privind înaintarea dosarului execuțional ......, a înaintat dosarul execuţional, în copie certificată cu originalul, f. 105-200 din vol.

I dosar, f. 2-200 vol.

II din dosar, f. 2-112 vol.

III dosar.

La termenul de judecată din data de 12.05.2025 contestatorii au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1000 de lei, în original, f. 113.

Prin încheierea din data de 12.05.2025, Judecătoria ####### a respins ca neîntemeiată excepţia netimbrării contestaţiei la executare, invocată de intimat prin întâmpinare şi a unit cu fondul excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, invocată de către intimat prin întâmpinare.

Pentru a oferi posibilitatea studierii dosarului execuţional a acordat termen la data de 30.06.2025, dată la care, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţii interesate să depună concluzii scrise a amânat pronunţarea în mod succesiv la data de 07.07.2025, 21.07.2025.

În timpul cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind ca fiind admisibile potrivit legii şi putând conduce la soluţionarea procesului.

Relativ la excepţia excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, invocată de intimată prin întâmpinare, instanţa reţine că aceasta este neîntemeioată, în contextul în care contestaţia la executare specială a fost depusă la poştă în data de 03.10.2024 (fila 27 dosar, vol. 1), iar actele de executare silită contestate în proces au fost comunicate contestatorilor la data de 27.09.2024 (filele 24-27 dosar, vol. 2), situaţie în care, raportat la art. 62 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, aceasta este formulată în termen de 5 zile de la comunicare, prin aplicarea modalităţii de calcul a termenului pe zile conform art. 181 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., în acest sens neavând relevanţă data înregistrării cererii pe rolul Judecătoriei ####### (04.10.2024), ci data depunerii plicului la poştă, conform art. 183 alin. 1 C.pr.civ, care menţionează că depunerea cererii prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotită a fi făcut în termen.

Analizând pe fond cererea, instanţa reţine că la data de 10.09.2024 (fila 108 dosar, vol. 1) a fost depusă cererea de executare silită împotriva contestatorilor în raport de titlurile executorii reprezentate de biletul la Ordin …. emis la data de 23.09.2010 de catre ###### #### SRL, in favoarea creditorului ##### ########## S.A. (actuala #### ##### ########## S.A.), in suma de 99.610,94 ####, avalizat de ##### M. ###### scadent la data de 06.11.2012 (denumit in cele de urmeaza "Biletul la Ordin nr. …."), biletul la Ordin …. emis la data de 23.09.2010 de catre ###### #### SRL, in favoarea creditorului ##### ########## S.A. (actuala #### ##### ########## S.A.), In suma de 99.610,94 ####, avalizat de ##### G.S. ########- scadent la data de 06.11.2012 (denumit in cele de urmeaza "Biletul la Ordin nr. …..), biletul la Ordin …. nr. …. emis la data de 23.09.2010 de catre ###### #### SRL, in favoarea creditorului ##### ########## S.A. (actuala #### ##### ########## S.A.), în suma de 99.610,94 ####, avalizat de ##### ######## M. ######## scadent la data de 06.11.2012 (denumit in cele de urmeaza "Biletul la Ordin nr. …."), biletul la Ordin …. nr. ...... emis la data de 23.09.2010 de catre ###### #### SRL, in favoarea creditorului ##### ########## S.A. (actuala #### ##### ########## S.A.), in suma de 99.610,94 ####, avalizat de ##### ##### - ###### scadent la data de 06.11.2012 (denumit in cele de urmeaza "Biletul la Ordin nr. ......").

Prin încheierea nr. ####/18.09.2024 a Judecătoriei ####### în dosarul nr. #####/311/2024 (fila 19 dosar, vol. 2) a fost încuviinţată executarea silită a titlurilor executorii indicate anterior prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului creditorului #### ##### ########## SA- rezultat din titlul executoriu, respectiv suma de 87.475,38 euro şi suma de 32.690,67 lei, precum şi a cheltuielilor de executare.

Anterior, împotriva contestatorilor au fost demarate alte două executări silite care au format obiectul dosarelor execuţionale nr. …. şi nr. …, ambele pe rolul ### ######## #### ######, acestea încetând pentru lipsa bunurilor conform art. 703 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ. la data de 29.08.2022 (fila 155, vol. 2) şi la 29.03.2024 (fila 154, vol. 2).

Cheltuielile de executare silită au fost stabilite la 26.09.2024 (fila 21, vol. 2) prin încheierea executorului judecătoresc la suma de 12388,6 lei.

Contestatorii au invocat împlinirea termenului de prescripţie a executării silite prin raportare la art. 106 şi 9 din Legea nr. 58/1934 şi pct. 454-458 şi 510 din Normele BNR nr. 6/1994, având în vedere că avalizarea biletelor la ordin a fost realizată la data de 06.11.2013, deşi scadenţa acestora era la 06.11.2012, motiv pentru care termenul maxim de executare era 06.11.2015, în condiţiile în care cererea de executare silită a fost depusă la 10.09.2024.

Pentru aceste motive au solicitat şi anularea încheierii de încuviinţare a executării silite în aplicarea art. 666 alin. 5 pct. 7 C.pr.civ., în considerarea faptului că a fost încuviinţată executarea silită a titlurilor executorii după împlinirea termenului de prescripţie a executării silite, cu aplicarea art. 6 din Decretul nr. 167/1958, aplicabil în speţă întrucât termenul de început a prescripţiei s-a situat anterior întrării în vigoare a noului Cod civil, conform art. 3 din Legea nr. 71/2011.

Cu titlu preliminar, instanţa reţine că în speţa de faţă contestatorii au formulat opoziţie la somaţia cambială, actualmente denumită contestaţie la executare.

Astfel, biletele la ordin sunt titluri de credit frecvent utilizate în practica comercială (dintre profesionişti în concepţia noului Cod civil) prin care emitentul se obligă să plătească la scadenţă beneficiarului sau la ordinul acestuia, într-un anumit loc, o sumă de bani, principalul lor avantaj de ordin practic fiind acela că procură creditorului unei sume de bani un titlu executoriu, având un caracter acauzal şi formalist, care permite demararea deîndată a procedurii executării silite pentru recuperarea sumelor de bani datorate şi neachitate la scadenţă.

Una din problemele frecvent apărute în practica judiciară este aceea a căilor de contestare a biletelor la ordin de către debitori, fie că această contestare vizează titlul executoriu în sine sau doar modalităţile şi formele punerii sale în executare silită.

Contestaţia la executare de drept comun este o procedură jurisdicţională contencioasă, din etapa executării silite, prin care se atacă legalitatea actelor de executare silită întreprinse de executorul judecătoresc.

C.pr.civ. permite însă ca pe această cale să fie atacate nu doar acte de executare ci şi, pe fond, titluri executorii care nu sunt emise de instanţele judecătoreşti (ipoteză care ar include şi cambiile şi biletele la ordin, care sunt până la urmă doar nişte înscrisuri sub semnătură privată speciale cărora legea le conferă caracterul de titluri executorii), dar cu condiţia ca în privinţa acestor titluri legea să nu prevadă o altă procedură de contestare pe fond (iar în cazul cambiilor şi biletelor la ordin se prevede procedura opoziţiei la executare).

Pentru a spori şi mai mult confuzia legislativă, art. 62 şi următoarele din Legea nr. 58/1934 instituie procedura opoziţiei la executare, fără a o defini în vreun fel şi precizându-i doar câteva caracteristici specifice, care par a contura o procedură specială atipică dreptului procesual civil contemporan, o remininiscenţă a procedurii civile antebelice, de dinaintea republicării Codului de procedură civilă din 1945.

Astfel, în epoca adoptării Legii nr. 58/1934, Codul de procedură civilă prevedea opoziţiunea ca o cale de atac ordinară, de retractare, care se putea introduce într-un termen fixat de lege (în funcţie de rangul instanţei care a pronunţat hotărârea - judecătorie de plasă sau tribunal judeţean şi în funcţie de existenţa căii de atac a apelului) de la comunicarea hotărârii de primă instanţă dată în lipsa părţii, prin această cale de atac putându-se declanşa o nouă judecată în fond dacă s-au arătat motivele ce au împiedicat partea să se prezinte sau necunoaşterea existenţei procesului.

Acelaşi Cod de procedură civilă antebelic mai prevedea opoziţiunea şi în materie de executare silită, ca o alternativă la contestaţia la executare sau ca o cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor definitive puse în executare silită.

Din acest melanj de reglementări din epoci diferite, ţinând cont de reglementarea specială din Legea nr. 58/1934 şi de prevederile de drept comun din art. 712 şi urm.

C.pr.civ., instanta poate contura chipul distinct al opoziţiei la executarea cambiilor şi biletelor la ordin ca o procedură de contestare originală prin care pot fi atacate pe fond aceste titluri executorii sau poate fi contestată executarea silită însăşi a unor astfel de titluri executorii, procedura de judecată completându-se cu prevederile de drept comun privind contestaţia la executare acolo unde legea specială nu reglementează.

În măsura în care nu se contestă fondul titlului executoriu (bilet la ordin sau cambie) şi nici întreaga executare silită a unui astfel de titlu executoriu, ci doar anumite acte de executare, atunci procedura de urmat este contestaţia la executare când sunt vizate doar aspecte ale executării silite.

În cazul dedus judecăţii, instanţa reţine că se invocă apărări de fond împotriva titlului executoriu reprezentat de biletele la ordin puse în executare silită de creditoarea-intimată, astfel încât analiza instanţei de judecată urmează a fi canalizată pe opoziţia la somaţia cambială.

După trecerea în revistă a aspectelor legate de cele două proceduri de contestare în privinţa biletelor la ordin, instanţa reţine că atât procedura contestaţiei la executare, cât şi procedura opoziţiei pot fi utilizate în cazul în care titlul executoriu este un bilet la ordin, dar obiectul acestor proceduri este unul diferit: opoziţia la executare poate să vizeze însuşi valabilitatea biletului la ordin, ca act juridic de drept material sau, ca un corolar, executarea silită în ansamblu a unui astfel de titlu executoriu, iar contestaţia la executare în cazul biletelor la ordin trebuie să se limiteze strict la aspecte ţinând de valabilitatea actelor de executare individuale, tinzând la anularea acestor acte de procedură, nu la anularea biletului la ordin în sine.

Contestaţia la executare prevăzută de art. 713 alin. 2 C.pr.civ., care vizează aspecte de fond ale titlurilor executorii ce nu sunt emise de instanţe judecătoreşti, nu poate fi utilizată în cazul biletelor la ordin, întrucât există o procedură specială pentru atacarea acestor acte, procedura opoziţiei reglementată de art. 62-63 din Legea nr. 58/1934.

Opoziţia la executarea unui bilet la ordin, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor excepţii personale de nulitate care se referă la raportul juridic fundamental între posesor şi emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin (sau cambia).

Excepţiile obiective se referă la inexistenţa obligaţiei cambiale (nulitatea cambiei pentru lipsa menţiunilor esenţiale, semnătură viciată, falsitatea semnăturilor cambiale stingerea obligaţiei cambiale sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială), iar excepţiile personale, care trebuie să se întemeieze obligatoriu pe o probă scrisă conform art. 63 alin. 2 din Legea nr. 58/1934, se întemeiează pe dreptul comun şi vizează nulitatea raportului juridic fundamental în baza căruia a fost emis biletul la ordin (sau cambia).

Drept urmare, aspectele ce țin de stingerea raportului juridic cambial și ineficacitatea biletului la ordin pot fi invocate cu succes pe calea opoziției la executare, formulată în termen de către contestatori.

Pe calea acestei proceduri speciale se pot invoca viciile de formă, excepții bazate pe raporturile personale dintre posesorul biletului la ordin și debitor, precum și cele procedurale legate de accederea la executare biletului la ordin, pe calea contestației la executare de drept comun putându-se invoca motive de nelegalitate referitoare la actele de executare ulterioare somației privind biletul la ordin.

În acest sens sunt dispozițiile art. 63 din Legea nr. 58/1934, care dispun că în procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu poate opune posesorului decât excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiilor art. 2 și ale art. 19, în condițiile legii.

Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

#### adevărat că dispozițiile art. 62 din Legea nr. 358/1934 folosesc sintagma “contestație la executare”, sintagma ce de altfel a înlocuit noțiunea de “opoziție la executare” şi s-ar putea susţine că Legea nr.58/1934 se completează cu dispozițiile Codului de Procedura Civila, cu atât mai mult cu cât potrivit alin. 3 se arată că aceasta se va judeca potrivit Codului de Procedura Civila, însă aceasta opinie ar fi eronată, având în vedere că se impune acordarea de eficienţă principiului specialia generalibus derogant, date fiind dispozițiile art. 63 din Legea nr.58/1934.

Astfel că legiuitorul a omis să modifice şi conținutul art.63 odată cu modificarea adusă art. 62 şi a înțeles să păstreze noțiunea de “opoziție la somația de executare”.

Aceasta din urmă opoziție nu este altceva decât fosta opoziție la executare sau, mai nou o contestație le executare.

În pofida faptului ca art. 62 din Legea nr.58/1934 folosește aceasta denumire, în esență, nu exista identitate între ceea legiuitorul a înțeles să statueze prin prisma acestei legi speciale şi dispozițiile generale prevăzute de art. 712 şi urm.

C.pr.civ., iar motivul lipsei de identitate este indicat de dispozițiile art. 63 din Legea nr. 58/1934, care restrâng şi limitează posibilitățile contestatorului doar la a opune posesorului, excepții de nulitate a titlului, neavând dreptul de a solicita pe calea procedurală specială, anularea actelor de executare, care, prin excelenţă poate să facă obiectul contestației la executare prevăzută de dreptul comun.

Așadar, în acord cu prevederile art.712 şi urm.

C.pr.civ., contestația la executare propriu zisă este acea contestație la executare îndreptată împotriva acelor de executare prin care se urmărește desființarea actelor întreprinse cu nesocotirea LEGII, iar prin fosta opoziție la executare, actuala contestație la executare reglementată de art. 62 din Legea nr. 58/1934, debitorul poate pune în discuție valabilitatea titlului, reclamând nulitatea sa.

Or, prin raportare la dispozițiile LEGII nr. 58/1934 și la clasificarea instituită prin #####-cadru nr. 6/1994, poate fi limpede observat că motivele de contestație invocate de contestatori reprezintă excepții referitoare la raportul fundamental care a determinat emiterea Biletului la ordin, iar calea procedurală pentru valorificarea acestora este reprezentată de opoziția cambială întemeiată pe dispozițiile art. 62 din legea nr. 58/1934.

Așadar, reținând că prescripția dreptului de a cere executarea silită este un motiv ce poate fi valorificat doar pe calea opoziției cambiale, iar nu și în procedura contestației la executare reglementată de Codul de procedură civilă, instanța va reține că a fost învestită cu o contestație la executare (fosta opoziție cambială) întemeiată pe prevederile art. 62 din legea nr. 58/1934, contestație ce putea fi introdusă cu respectarea termenului imperativ de decădere de 5 zile de la data comunicării somației cambiale către debitor.

În acest sens, în practica judiciară s-a arătat că domeniul contestației la executare de drept comun se limitează numai la actele de executare ulterioare somației cambiale, astfel că aspectele invocate în cadrul acestei contestații trebuie să vizeze valabilitatea actelor de executare individuale.

Se observă că viciile de formă ale titlului cambial, excepțiile bazate pe raporturile personale dintre posesorul cambiei/biletului la ordin și debitor, dar și cele procedurale legate de absența condițiilor pentru accederea la executarea cambială pot fi invocate numai pe calea contestației speciale (fosta opoziție), cu toate consecințele procedurale ce decurg de aici.

Prin prezenta acţiune contestatorii au înţeles să formuleze contestaţie la executare, opunând creditoarei, potrivit art. 63 alin. (1) din legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, „excepțiile de nulitate a titlului, potrivit dispozițiilor art. 2 și ale art. 19, în condițiile LEGII, excepţii personale care trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.”, şi anume excepții privitoare la condițiile de exercitare a acțiunii sau execuției cambiale sub forma prescripției acțiunii sau executării cambiale.

Analizând cu prioritate excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, potrivit art. 248 alin.(1) C.pr.civ., instanţa reţine că biletele la ordin din speţă au fost emise toate la 23.09.2010 şi aveau scadenţa toate la 06.11.2012.

Potrivit art. 58 din Legea nr. 58/1934 posesorul cambiei este decăzut din drepturile sale împotriva giranţilor, a trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi, cu excepţia acceptantului, dacă nu s-au respectat termenele fixate pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplată, sau pentru prezentarea la plată în cazul clauzei fără cheltuieli .

În cazul în care nu respectă termenele pentru îndeplinirea formalităţilor arătate de art. 58 din Legea nr. 58/1934, posesorul cambiei decade din dreptul de a mai exercita acţiunile de regres, împotriva giranţilor, trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi de regres.

Decăderea apare ca o sancţiune pentru posesorul cambiei care nu a fost diligent.

Potrivit LEGII, pentru valorificarea drepturilor cambiale, posesorul cambiei poate folosi pe lângă acţiunile cambiale şi calea executării nemijlocite a cambiei.

Conform art. 106 din legea nr. 58/1934, „sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind: prescripţiunea (art. 94);

Articolul 94 prevede că „orice acţiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiţi de la data scadenţei.

Acţiunile posesorului împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenţei în caz de stipulaţiune, fără cheltuieli.”

Potrivit art. 52 paragraful 1 din același act normativ, trăgătorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt obligaţi solidar faţă de posesor, în caz de neplată.

Instanța a constatat că termenul de prescripție de 3 ani se aplică prin asemănare și pentru avalist. Acesta din urmă garantează pentru trăgător plata sumei înscrisă pe bilet și se obligă în același mod ca cel pentru care a garantat.

Aşadar, a observat că termenul de prescripţie se calculează de la data scadenţei biletelor la ordin, dată care în speţă este marcată ca fiind 06.11.2012.

În atare condiții, termenul de prescripție a început să curgă la data de 07.11.2012.

În cauză s-a constatat că a mai fost o altă executare silită încetată în 29.08.2022 şi alta la 29.03.2024, formându-se dosarele nr. …. ambele ale Biroului Executorului Judecătoresc ######## #### ######, care a condus la întreruperea termenului şi începerea unui nou termen de prescripţie conform art. 709 alin. 1 pct. 4 Cod de procedură civilă, executări silite încetate în data de 29.08.2022 şi 29.03.2024, potrivit încheierilor emise de executorul judecătoresc amintit anterior.

Cum în dosarele de executare indicate anterior au fost efectuate acte de executare silită şi faţă de cele reţinute mai sus, în sensul că debitorul este decăzut din dreptul de a invoca prescripţia prin raportare la dosarul de executare anterior, termenul de prescripţie de 3 ani a fost întrerupt ultima dată în 29.03.2024, momentul efectuării ultimului act de executare în dosarul anterior, potrivit art. 709 Cod procedură civilă care se va împlini la data de 29.03.2027.

Astfel, formularea cererii de executare silită la data de 10.09.2024 în urma căreia s-a format dosarul nr. ...... care face obiectul litigiului de faţă apare ca fiind efectuată înăuntrul termenului de prescripţie de 3 ani.

Instanța apreciază că încheierea de încetare a executării silite în dosarul nr. ….și nnnnnnn ca urmare a constatării imposibilităţii de executare pentru lipsă bunuri urmăribile este aptă în sine a întrerupe cursul termenului de prescripţie.

Potrivit art. 709 alin. 1 pct. 4 din Codul de procedură civilă, cursul prescripţiei se întrerupe pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare. ####, nu orice act al executorului judecătoresc este un act de executare, susceptibil a întrerupe cursul prescripţiei.

Instanța a reţinut că actele de executare sunt doar acelea prin care se indisponibilizează ori se valorifică bunuri ale debitorului şi pentru care executorul judecătoresc are obligaţia emiterii încheierii prevăzute de art. 679 din Codul de procedură civilă.

Or, în speţă, natura încheierii de încetare a executării silite emise de executorul judecătoresc este de a avea aptitudinea, prin simpla sa întocmire, de întrerupe cursul executării silite chiar dacă vine să certifice tocmai imposibilitatea continuării executării silite, în condiţiile în care formularea cererii de executare silită în urma căreia s-a format dosarul nr. ….. (fila 154, vol. 2) nu a fost făcută după mai mult de 3 ani de la data încetări executării silite din dosarul nr. …. (fila 155, vol. 2).

Având în vedere cele arătate anterior, instanța a constatat că acțiunea creditorului nu este prescrisă.

Față de aspectele anterior reţinute, instanţa a avut în vedere faptul că în conformitate cu prevederile art. 707 alin. (2) C.pr.civ., prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie, sens în care, pentru aceste motive, instanţa a respins excepţia prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită.

Coroborând cele anterior expuse, se va respinge, ca neîntemeiată, contestaţia la executare împotriva încheierii de încuviinţare a executării nr. …./18.09.2024 a Judecătoriei ####### în dosarul nr. #####/311/2024, precum şi împotriva executării silite înseşi demarată de intimată în cadrul dosarului execuţional nr. ...... al SCPEJ #######.

Conform art. 717/2 C.pr.civ., se vor obliga contestatorii să achite în solidar SCPEJ ####### suma de 959,14 lei (TVA inclus), cu titlul de contravaloare a remiterii dosarului execuţional nr. .......