Sentinţă civilă nr. 2709 din 23.09.2025

Data publicare portal 18.12.2025

Respinge cererea formulată de reclamanta … în contradictoriu cu pârâtul …, având ca obiect „ordonanţă preşedinţială”, ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 lei.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, care se depune la Judecătoria ….. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 23.09.2025.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei ####### în data de 17.09.2025 sub nr. #####/311/2025, reclamanta ###### (fostă #####) ####### în contradictoriu cu pârâtul ##### #######, a solicitat instanţei ca pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună:

- suplinirea acordului tatălui în vederea transferului minorului ##### ####### CNP #############, in anul şcolar ######### la unitatea şcolară …. situata în #### .

- suplinirea acordului tatălui în vederea înscrierii minorului la clubul sportiv #### … din #############, până la soluţionarea acţiunii de fond - acţiune in constatare.

În motivarea cererii, reclamanta a apreciat că Judecătoria ####### este competentă teritorial şi material să soluţioneze cauza, faţă de reşedinţa minorului (…), în temeiul art. 114 C.pr.civ. şi art. 94 C.pr.civ.

În fapt, prin sentinţa civilă nr. ####/10.07.2025 pronunţată de Judecătoria ####### în dosar nr. #####/s-a dispus desfacerea căsătoriei dintre reclamantă şi pârât, s-a stabilit locuinţa minorului ##### ####### la locuinţa mamei, exercitarea autorităţii părinteşti în comun şi un program de legături personale la care reclamanta a achiesat şi a încurajat minorul.

La acest moment relaţiile dintre părţi încă sunt tensionale, pârâtul fiind sub imperiul unui ordin de protecţie urmare a manifestărilor agresive şi violente săvârşite în mod repetat.

Aceste manifestări se desfăşoară în continuare şi în faţa copilului, aspecte ce au determinat distanţarea tată-fiu.

A învederat că a încurajat permanent relaţia dintre copil si tatăl său, astfel cum reiese şi din ultimul raport de întrevedere, sfătuindu-1 mereu pe minor să păstreze o relaţie armonioasă cu tatăl său.

Din păcate, tatăl pârât este cel care alimentează aceste trăiri ale minorului, cea mai recenta "discuţie” pornind de la refuzul pârâtului de a-şi da acordul pentru ca minorul sa joace handbal la un club specializat, profesionist.

Copilul face sport de performanţă, este pasionat de handbal şi îşi concentrează eforturile pentru antrenamente intense. #### acreditat de federaţia ######, la CS ######## #######.

Recent, acesta a purtat o discuţie cu reprezentanţi ai clubului sportiv ####, din #### #########, acolo unde doreşte sa se antreneze, fiind primii în acel colectiv.

Bineînţeles, atât mama reclamantă cât şi minorul l-au anunţat pe tatăl pârât despre această ofertă şi posibilitatea de a se antrena într-un club mult mai mare, care îi poate oferi copilului şanse reale pentru handbalul profesionist, pârâtul refuzând sistematic să îşi exprime acordul pentru a putea fi înscris la clubul ####.

Subsecvent, minorul fiind elev, acesta va fi înscris la Liceul cu Program Sportiv din ####.

Clubul sportiv le-a comunicat că toţi sportivii sunt cazaţi în …, există supraveghere permanenta, zi şi noapte, fiindu-i oferite două mese pe zi din partea clubului, echipamente plus deplasări suportate.

Aparte de aceste beneficii financiare, cel mai important aspect este reprezentat de dorinţa clubului de a-1 antrena pe minor, cât şi dorinţa minorului de a fi înscris într-un club de o asemenea valoare, care îi oferă şanse reale în vederea practicării acestui sport la nivel de performanţă.

Nu în ultimul rând, este dorinţa minorului, acesta fiind pasionat de handbal.

Tatăl nu şi-a exprimat acordul, din contra ameninţând reprezentanţii clubului şi transmiţând mesaje inoportune în vederea împiedicării acestui transfer.

Mai mult, tatăl a revocat o procura antrenorului, astfel ca minorul nu a putut participa la o competiţie importantă desfăşurată în afara ţării.

Bineînţeles că toate aceste aspecte au dezamăgit profund minorul, dar au şi împiedicat formalităţile de transfer la club şi înscriere la scoală din .......

În prezent, pârâtul îşi menţine aceeaşi poziţie de a-şi da consimţământul la formalităţile de înscriere la clubul sportive şi la liceul sportiv din …..

În drept, reglementând prin dispoziţiile art. 997 şi urm.

Cod procedură civilă, procedura sumară a ordonanţei preşedinţiale, legiuitorul a stabilit condiţiile de admisibilitate ce trebuie întrunite cumulativ pentru a justifica recurgerea la această cale rapidă.

Astfel, stabilind că „(1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Referitor la condiţia constând în caracterul provizoriu al măsurii, a solicitat instanţei să reţină că termenul provizoriu are o dublă semnificaţie: pe de o parte, se referă la conţinutul reversibil al măsurilor luate, în condiţiile în care, pe calea ordonanţei preşedinţiale, nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt, iar, pe de altă parte, se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.

În cauză, această cerinţă este îndeplinită, deoarece, pe de o parte, măsura nu este una ireversibilă în condiţiile în care poate fi modificată, având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti în această materie se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, putând fi modificate ori de câte ori împrejurările ce au stat la baza luării hotărârii s-au schimbat, astfel cum prevede art. 403Cod civil, iar, pe de altă parte, măsura nu se dispune în mod definitiv, ci numai până la soluţionarea definitivă a dosarului

În privinţa cerinţei urgenţei, potrivit art. 997 alin. 1 C .pr.civ., aceasta trebuie raportată la scopul luării măsurii şi anume: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Urgenţa luării măsurilor se apreciază în concret atât prin raportare la conţinutul subiectiv şi obiectiv al situaţiei juridice generatoare, cât şi prin raportare la data judecării cererii.

În cauză, şi această condiţie este întrunită, măsura fiind menită să asigure realizarea principiului interesului superior al copilului în sensul ca acesta să fie înscrise la o instituţie de învăţământ care să corespunda nevoilor copilului, în condiţiile antrenării la un club sportiv din #### #########.

Privitor la condiţia referitoare la neprejudecarea fondului, a solicitat instanţei să reţină că măsura concretă de suplinire a acordului tatălui pentru înscrierea copiilor la o altă instituţie de învăţământ, nu tinde la stabilirea unei situaţii definitive între părţi.

Prevederea legală exclude din domeniul de aplicare al procedurii ordonanţei preşedinţiale cererile de luare a unor măsuri care presupun realizarea definitivă a fondului dreptului.

Interdicţia de a fi dispuse măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt, condiţie negativă de admisibilitate, nu se regăseşte în cauza de faţă, întrucât prin cererea sa reclamanta nu solicită măsuri care, odată luate, nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

În ceea ce priveşte condiţia aparenţei dreptului, a apreciat că în cauză, aparenţa de drept este în favoarea reclamantei , în condiţiile analizei situaţiei de fapt.

Starea de fapt a unui proces se împleteşte cu cea de drept, iar judecătorul, atunci când ordonă chiar o măsură provizorie, trebuie să verifice dacă măsura este justă şi conformă cu dreptul. #### în interesul superior al copilului ca el să fie înscris la o unitate de învăţământ din oraşul unde funcţionează clubul sportive de la care arc o oferta de transfer, club care oferă condiţii superioare de antrenament.

Totodată, potrivit art.487Cod civil, părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului.

Prin urmare, aparenţa rezultă din reglementările legale cu privire la relaţiile dintre părinţi şi copii.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, în care se stipulează că „reglementările adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului".

In alineatul 3 al aceluiaşi articol se prevede că „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionare de instanţele judecătoreşti".

Prin analiza fondului prin raportare la dispoziţiile normative incidente se constată că, potrivit art. 486 C. civ. „ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

De asemenea, potrivit art. 36 alin. (8) din Legea nr. 272/2004 in cazul existenţei unor neînţelegeri între părinţi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, instanţa judecătorească, după ascultarea ambilor părinţi hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

####### prezentei acţiuni impune a se avea în vedere principiul interesului superior al copilului edictat dc art. 263 C. civ., care prevede în alin. (1) că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului

Acest principiu este dezvoltat în Legea nr. 272/2004 care prevede în art. 2 alin. (2), că interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie.

Art. 2 alin. (6) menţionează elemente care trebuie avute în vedere pentru determinarea interesului superior al copilului: nevoile de dezvoltare fizica, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate; istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor; capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; menţinerea relaţiilor personale cu persoanele faţă de care copilul a dezvoltai relaţii de ataşament.

În speţa concretă, întârzierea acordului pârâtului conduce nu numai la imposibilitatea înscrierii minorului la cursurile de învăţământ, ci şi la păgubirea dreptului la educaţie al acesteia.

De asemenea, întârzierea generală de absenţa acordului pârâtului nu face decât să pericliteze viitorul minorului in domeniul sportiv prin privarea acesteia de accesul la un sistem superior de antrenament si posibilitate de dezvoltare.

Față de toate aceste aspecte, a solicitat admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, ascultarea minorului, emitere adrese.

A solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În drept, a invocat dispoz. art. 996 şi urm. Cod pr. civilă, precum şi textele legale invocate în cadrul prezentei.

În data de 23.09.2025 pârâtul ##### #######, în temeiul art. 998 alin. (1) Cod procedură civilă, a formulat întâmpinare solicitând instanţei respingerea cererii de ordonanță președințială într-o primă teză ca inadmisibilă, iar în teză subsidiară ca neîntemeiată, cu consecința obligării reclamantei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă.

În motivare, cu titlu prealabil, a invocat inadmisibilitatea cererii de ordonanță președințială, întrucât, din punctul său de vedere, nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 Cod procedură civilă, după cum va arăta punctual în cele ce urmează.

În primul rând, a observat că reclamanta nu dovedește cu niciun mijloc de probă caracterul urgent al măsurii ce solicită a fi dispusă de instanță, neexistând vreo pagubă iminentă ce ar putea fi evitată cu privire viitorul sportiv al copilului, așa cum se afirmă, clubul sportiv #### nefiind singurul club unde minorul poate practica handbal de performanță, cu atât mai mult cu cât acesta a jucat handbal în #######, în perioada anterioară mutării familiei în ###### ######, după cum însăși reclamanta recunoaște, băiatul fiind acreditat la ######## #######.

După mutarea părţilor în ###### ######, tatăl a dus copilul la ####### pentru a se antrena la Universitatea #######, sprijinindu-l pe minor în demersul său sportiv.

De altfel, chiar i-a propus, dacă dorește, să vina la un club sportiv în …, putând să locuiască cu tatăl în imobilul comun unde domiciliată în prezent, dar i-a spus că își dorește să locuiască la ######.

Prin urmare, simpla dorință a băiatului de a se antrena la un club sportiv din … nu poate constitui un argument pentru a demonstra caracterul urgent al măsurii, minorul putând să se antreneze la un club din ####### (mult mai aproape de domiciliul pe care îl are stabilit conform sentinței civile nr. ####/10.07.2025 pronunțată de Judecătoria #######) și să se înscrie la un colegiu cu profil sportiv acolo, șansele lui de a face performanță, dacă asta își dorește, nefiind afectate sub nicio formă.

Urgența care se invocă trebuie să fie determinată, concretă și efectivă și nu una abstractă.

Pentru a se reține ca fiind îndeplinită cerința urgenței este necesar să se probeze, în limitele procedurii speciale la care s-a apelat, că s-au schimbat împrejurările de fapt existente la momentul stabilirii locuinței copilului și, din cauza acestei schimbări, până la soluționarea fondului litigios (care în prezenta speță nu există), ar fi prejudiciate în mod grav drepturile minorului.

Ori, reclamanta nu poate dovedi caracterul urgent al cererii, neputând proba că și-a schimbat domiciliul în ########## #########, aceasta domiciliind în comuna ###### și având locul de muncă la #######, nefiind astfel necesară obținerea rapidă a unei hotărâri judecătorești prin care să se statueze dreptul de înscriere a minorului la o altă școală, transferul se poate realiza, pentru motive întemeiate pe perioada vacanțelor școlare.

Astfel, transferul minorului de la o unitate de învățământ de renume din ##########„….” … situată în #### #########, este o măsură indisolubil legată de stabilirea locuinței în fapt a minorului în această localitate, implicând prin natura sa schimbarea locuinței minorului pe toată perioada desfășurării cursurilor școlare și a activității sportive.

În plus, caracterul urgent al măsurii ce se solicită a fi dispusă de instanță trebuie corelată cu principiul interesului superior al minorului, respectiv instanța trebuie să analizeze dacă această măsură este într-adevăr în beneficiul minorului sau dimpotrivă îi poate prejudicia parcursul școlar, dat fiind faptul că în prezent este în clasa a VIII-a.

De asemenea, a considerat că nu este îndeplinită nici condiția vremelniciei pentru ca această măsură să poată fi dispusă pe calea ordonanței președințiale, ci eventual pe calea unei acțiuni de drept comun.

Susținerea că această măsură este reversibilă nu are niciun fundament, „reversibilitatea măsurii” putând avea loc doar dacă minorul se decide să se întoarcă acasă sau mama sa, unde are domiciliul stabilit se decide că nu este de acord cu mutarea acestuia la ….

Pe cale de consecință, a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, impunându-se respingerea cererii ca inadmisibilă.

Pe fondul cererii, a învederat următoarele aspecte:

În fapt, de la data pronunțării sentinței prin care a fost desfăcută căsătoria dintre pârât și reclamantă, fiul a refuzat să vină la domiciliul său, conform programului de vizită, iar contrar susținerilor reclamantei, aceasta nu l-a încurajat pe minor să păstreze o legătură apropiată cu tatăl, ci dimpotrivă s-a prevalat de existența ordinului de protecție obținut extrem de ușor împotriva sa pentru a-l îndepărta pe minor de tată, deși până la despărțirea în fapt, relația sa cu minorul era una foarte apropiată, tatăl fiind cel care se ocupa de activitățile lui, inclusiv l-a însoțit la antrenamentele de handbal, când locuiau la ####### și ulterior la #######.

Reclamanta nu a încurajat minorul să păstreze legături cu tatăl, așa cum ar fi fost normal, mai mult, deși exercită autoritatea părintească în comun, fără acordul său, în perioada 21 iulie 2025-08.08.2025, aceasta l-a dus pe minor în ########## fiind nevoit să afle de la minor acest aspect, atunci când deja se afla în ########## #########.

#### putea să îl notifice prin mijloace legale referitor la activitatea sportivă a copilului (în speță, prin executor judecătoresc pentru a fi respectat ordinul de protecție), reclamanta nu a făcut acest lucru și a luat decizii unilateral în ceea ce privește minorul.

În calitate de tată și exercitând autoritatea părintească în comun, nu a fost consultat în niciun fel de către reclamantă.

Din cauza refuzului minorului de a păstra legătura cu tatăl, refuz alimentat de felul în care reclamanta îi vorbește minorului despre el, a fost nevoit să inițieze un dosar de executare silită și chiar a solicitat ### și ###### din cadrul Primăriei comunei ###### să monitorizeze pe o perioadă de 6 luni programul de legături personale.

Astfel, din data de 17 mai 2025 și până în prezent, copilul a refuzat în mod constant să se mai întâlnească cu tatăl, motivând același argumente invocate de către mamă în cadrul dosarului de divorț (certurile cu mama acestuia, neînțelegeri).

Mai mult decât atât, minorul i-a spus că va petrece timp cu el, doar dacă îşi dă acordul pentru ca acesta să se mute la …, lucru cu care nu este de acord pentru că o astfel de mutare ar fi de natură să-i afecteze situația școlară, în condițiile în care deja are probleme cu absențele și situația școlară, reclamanta neavând suficientă autoritate pentru a-l monitoriza în timpul școlii.

Or, având în vedere că la …. ar locui singur, într-un oraș mare și plin de tentații, fără nicio supraveghere din parte niciunuia dintre părinți, a considerat că viitorul lui școlar ar fi afectat, lucru pe care eu nu poate să-l permită cu atât mai mult cu cât minorul urmează să susțină examenele naționale, accederea la un colegiu bun depinzând de rezultatul la aceste examene.

Pe de altă parte, minorul este oricum afectat de despărțirea părinţilor, rezultatele lui școlare schimbându-se semnificativ în rău, față de rezultatele pe care le avea la școala din #######.

Pe lângă aceste aspecte, a învederat că înscrierea minorului la Liceul … și cazarea acestuia la un cămin aflat la 200 de m de unitatea școlară implică schimbarea domiciliului minorului în contradicție cu sentința civilă nr. ####/10.07.2025 care a stabilit locuința minorului la locuința mamei, adică în ###### ###, or din punctul său de vedere nu se poate stabili șederea minorului pe raza municipiului …., în condițiile în care niciunul dintre părinți nu locuiește acolo, minorul fiind practic nesupravegheat.

Totodată, potrivit prevederilor art. 137 din Ordinul nr. ######### privind aprobarea Regulamentului-cadru din 2024 de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar:„Beneficiarii primari ai educației au dreptul să se transfere de la o unitate de învățământ la alta, de la o formațiune de studiu la alta, de la un profil la altul și de la o filieră la alta, în condițiile stabilite de prevederile legii și ale prezentului regulament și ale Regulamentului de organizare și funcționare a unității de învățământ la care se face transferul.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, cererea de transfer trebuie însoțită obligatoriu de următoarele documente:

l. copiile actului de identitate al elevului (certificat de naștere/carte de identitate) și ale părinților (carte de identitate);

2. dovada de domiciliu sau de reședință;

3. În cazul părinților divorțai, copia sentinței de divorț, pentru a justifica autoritatea părintească și domiciliul părinților..

Așadar, transferul minorului de la o unitate de învățământ de renume din ########## ################ ### „….” …. situată în #### #########, este o măsură indisolubil legată de stabilirea locuinței în fapt a minorului în această localitate, implicând prin natura sa schimbarea locuinței minorului pe toată perioada desfășurării cursurilor școlare și a activității sportive.

În plus, mutarea acestuia Ia ......, ar genera fără putință de tăgadă alienarea parentală, programul său de legături personale cu copilul fiind grav afectat.

Practic, ar fi nevoit să parcurgă o distanță de 551 km din ########## .

În ceea ce privește susținerile că ar fi transmis mesaje inoportune, a arătat că doar a comunicat unei doamne antrenoare faptul că exercită autoritatea părintească în comun cu mama minorului și că nu a fost anunțat despre prezența copilului la acel club de handbal din …..

Potrivit art. 497, alin.(1) Cod civil, dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului împreună cu părintele la care locuiește nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.

Conform alin.(2) al aceluiași articol, în caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți.

Acest text are ca premisă situația în care copilul locuiește numai cu unul dintre părinți, cum este și cazul în speță, în situația divorțului urmat de stabilire a locuinței copilului la unul dintre părinți.

Într-o astfel de situație în care minorul locuiește cu unul dintre părinți, fie că autoritatea părintească se exercită în comun de aceștia, fie că se exercită doar de către cel cui care locuiește, iar celălalt are dreptul doar la relații personale, legiuitorul a ales să impună ca și condiție acordul celuilalt părinte.

Soluția este justificată de necesitatea ca relațiile copilului cu celălalt părinte la care nu locuiește în mod statornic să nu fie afectate în mod esențial prin mutarea la mare distanță.

Legea impune condiția acordului prealabil, astfel că ,în cazul în care părintele la acre locuiește copilul încalcă cerința acordului prealabil, instanța trebuie să decidă dacă interesul superior al copilului este respectat, punându-se în discuție schimbarea domiciliului copilului, în funcție de circumstanțe, dacă mutarea se face cu rea -credință, pentru a împiedica relațiile personale cu celălalt părinte.

De asemenea, schimbarea unității de învățământ și implicit a locuinței și domiciliului copilului ar afecta programul de monitorizare a legăturilor personale dintre minor și subsemnatul, legături personale care sunt inexistente la acest moment.

#### în prezența reprezentanților Serviciului ###### , reclamanta insistă ca minorul să respecte programul de legături personale, prin toate acțiunile sale îi induce minorului ideea că dacă nu dorește să aibă legături cu tatăl pârât, este în regulă, fără să realizeze că minorul are nevoie de autoritatea unui tată în viața lui.

Minorul este afectat psiho-emoțional de divorțul părţilor și i-a comunicat în trecut că va încerca să nu mai locuiască cu niciunul dintre părinți.

Acest șoc i-a afectat, după cum a menționat mai sus activitatea școlară, el fiind transferat în anul școlar ######### de la Școala Gimnazială „###### #########” ####### la Colegiul Național „### #########, din #######.

Acest lucru îl dovedeşte cu situația școlară de la cele două unități de învățământ din care rezultă că în perioada în care a stat numai cu mama sa (noiembrie-2024 - iunie -2025), a acumulat un număr mare de absențe.

În plus, acesta abia s-a acomodat cu noul mediu școlar și mama îi induce în minte ideea transferului în …. pentru a practica handbal de performanță, fără a ține cont de faptul că minorul este în clasa a VIII a și că în acest an are nevoie de un mediu stabil și de susținere pentru examenele naționale.

Totodată, reclamanta nu face dovada unei oferte de transfer de la clubul din …., nu face nici dovada că minorul mai este legitimat la această dată la clubul sportiv de handbal din ####### și nici nu justifică sintagma „sport de performanță” (legitimația prezentată fiind din anul 2023).

În considerarea tuturor argumentelor expuse, a apreciat evident că măsura ce se solicită a fi dispusă nu este în interesul minorului, așa cum prevăd dispozițiile art. 263 Cod Civil și ale art. 2 alin. (4) coroborat cu art. 2 alin. (6) din Legea nr. 272/2004.

Conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 272/2004, (4) „Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești."

Potrivit art. 2 alin (6 ) din aceeași lege ”În determinarea interesului superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie;

b) opinia copilului, în funcție de vârsta si gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copilului, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.

În plus, a învederat și dispozițiile art. 503 alin. (1) Cod Civil care prevede că „(1) Părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească.”

Având în vedere situația de fapt expusă și argumentele legale invocate, a considerat că se impune respingerea cererii cu consecința obligării reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În dovedirea celor afirmate a solicitat admiterea probei cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantei.

În drept, a invocat dispozițiile art. 997 și urm. și art. art. 453, art. 263 Cod Civil, art. 2 alin. (4) și (6) Legea 272/2004, art. 497, art. 503 Cod Civil.

Analizând cererea dedusă judecăţii prin raportare la susţinerile părţilor şi la probatoriul administrat reţine următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 16.09.2025 sub nr. #####/reclamanta ###### (fostă #####) #######, a chemat în judecată pe pârâtul ##### #######, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună pe cale de ordonanță preşedinţială:

- suplinirea acordului tatălui în vederea transferului minorului ##### #######, în anul şcolar ######### la unitatea şcolară Liceul cu program sportiv „…” …. situată în #### #########, ,

- suplinirea acordului tatălui în vederea înscrierii minorului la clubul sportiv #### din #### #########, până la soluţionarea acţiunii de fond – acţiune în constatare.

Astfel cum rezulta din certificatul de naştere ataşat în copie la fila 9 din dosarul cauzei reclamanta şi pârâtul sunt părinţii minorului ##### #######, născut la ##########.

Prin Sentinţa civilă nr. ####/10.07.2025, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/311/2024, s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului de către ambii părinţi, s-a stabilit domiciliul minorului la mamă, cu obligarea pârâtului, faţă de minor, la pensie de întreţinere şi s-a stabilit programul legăturilor personale dintre tată şi minor.

În drept, se retine ca instituția ordonanței președințiale, reglementată în art. 997 – 1002 Cod procedură civilă, reprezintă un mijloc procedural rapid și lipsit de formalism pentru luarea unor măsuri provizorii în anumite cazuri ce reclamă urgență.

Potrivit art. 997 Cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din textul citat rezultă că, pentru încuviințarea unei cereri de ordonanţă președințială este necesară întrunirea cumulativă a trei condiţii, şi anume: urgenţa - impusă de păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente, înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul unei executări, vremelnicia - măsurile luate pe această cale având un caracter provizoriu, nedefinitiv precum şi neprejudecarea fondului.

Aparenţa dreptului implică analiza sumară a raporturilor dintre părţi pentru a vedea dacă dreptul părinţilor, care au calitatea de reclamant, respectiv pârât, formulat în condiţiile specifice ale ordonanţei preşedinţiale, este preferabil.

În acest context, aparența de drept are o conotație specifică, respectiv în cazul litigiilor privitoare la minori aceasta are în vedere interesul superior al copilului care este determinant și prevalează în raport cu orice alte circumstanțe atunci când se ia orice decizie privitoare la copil, rațiunea fiind justificată de situația specială în care se află copilul: dependență, grad de maturitate, statut juridic, posibilitate redusă de a-și apăra ori face cunoscute propriile interese în raport cu adulții.

Astfel, în analiza aparenţei dreptului pretins, instanţa va avea în vedere împrejurările care justifică stabilirea interesului superior al minorului, fără a cerceta asupra fondului dreptului, iar în cauză condiţia este îndeplinită în favoarea reclamantei, având în vedere dreptul copiilor la o dezvoltare armonioasă şi faptul că aceasta se implică în creşterea minorului.

În privinţa cerinţei urgenţei, instanţa are în vedere prevederile art. 6 lit. j) din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform principiului celerităţii în luarea oricărei decizii cu privire la copil.

Cu privire la caracterul vremelnic, instanţa reţine că, prin natura lor, măsurile solicitate de reclamantă nu sunt limitate în timp, şi în cazul admiterii cererii de chemare în judecată, acestea s-ar transforma într-unele definitive, având în vedere situaţia de fapt descrisă de reclamantă și probele administrate.

Mai mult decât atât, admiterea cererii de chemare în judecată ar avea drept consecinţă schimbarea locuinţei minorului, deşi prin prin Sentinţa civilă nr. ####/10.07.2025, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. #####/s-a stabilit ca aceasta să fie la domiciliul mamei din #### ######, ## #### #####, instanţa apreciază că nici condiţia neprejudecării fondului nu este îndeplinită în speţă, reclamanta tinzând la tranşarea definitivă a situaţiei privind transferul minorului la unitatea de învăţământ din #### ######### ## #######, şi nu la obţinerea unei soluţii provizorii, pe baza unei simple aparenţe de drept.

Analizând temeinicia cererii de emitere a ordonanței preşedinţiale, instanţa constată următoarele:

În concordanţă cu prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

În măsura în care exista neînțelegeri între părinţi, care afectează în mod direct şi minorul, iar instanţa judecătorească este chemată să se pronunţe cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti, este necesar sa fie considerat în primul rând interesul superior la copilului, astfel încât măsura dispusă să asigure bunăstarea materiala şi spirituală a copilului.

Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalității, ceea ce înseamnă că nu se poate reţine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective, instanţa urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.

La data de 19.09.2025, instanţa a procedat la audierea minorului ##### #######, care a arătat că practică handbalul din clasa a II-a, în prezent fiind elev în clasa a VIII-a.

Minorul a menţionat că în prezent este înscris la echipa de handbal din #######, în trecut practicând handbalul şi în cadrul echipei din #######.

A precizat că a fost propus de actualul antrenor clubului din … şi consideră că este o oportunitate pentru el să evolueze la clubul respectiv, întrucât echipa este una bună.

A menţionat că şi-a petrecut două săptămâni la ......, unde a stat la cămin.

Instanţa constată că reclamanta nu a depus înscrisuri din care să rezulte oferta/propunerea Clubului Sportiv #### cu privire la înscrierea minorului ##### #######, precum şi condiţiile în care acesta ar urma să îşi desfăşoare activitatea sportivă şi şcolară.

Interesul superior al copilului impune în mod indubitabil verificarea condițiilor în care acesta urmează să trăiască și să se dezvolte, cât timp locuirea în condiții eventual necorespunzătoare ar putea afecta în mod grav dezvoltarea fizică și psihică a minorului, chiar și în ipoteza unei perioade limitate în timp, or, în speţă, nu se cunosc condițiile în care minorul ar urma să locuiască.

Instanţa va avea în vedere situaţia şcolară a minorului ##### ####### (filele 91-92), respectiv numărul mare de absenţe nemotivate, în contextul în care acesta urmează să susţină evaluarea naţională, fiind în clasa a VIII-a.

Instanţa nu este convinsă la acest moment că ar fi în interesul superior al minorului ca acesta să se relocheze în #### #########, întrucât schimbarea drastică a mediului social şi şcolar, asociată cu distanţarea faţă de părinţi, ar fi de natură să conducă la destabilizarea sa, în condiţiile în care minorul este deja afectat de despărţirea părinţilor, aşa cum reiese din declaraţiile părţilor, precum şi din mesajele text purtate între pârâtul ##### ####### şi minor.

Mai mult decât atât, din mesajele text purtate între minor şi pârât, rezultă că cel din urmă şi-a exprimat disponibilitatea de a-l sprijini pe minorul ##### ####### în vederea înscrierii în cadrul unor cluburi de handbal din #### #########.

Neîndeplinirea condiţiilor privind neprejudecarea fondului şi caracterul vremelnic al măsurilor dispuse pe calea ordonanţei preşedinţiale tind să conducă la respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată şi nu ca inadmisibilă.

Față de considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, în temeiul art. 999 C.p.c., instanţa va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

De asemenea, constatând culpa procesuală a reclamantei în derularea litigiului de faţă, în temeiul art. 453 C.p.c., instanţa o va obliga pe aceasta la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu de avocat.