Sentinţă civilă nr. 1034 din 24.03.2025

Data publicare portal 18.12.2025

Admite excepţia lipsei calităţi procesuale pasive a pârâtului …, invocată din oficiu.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul …, în contradictoriu cu pârâtul …, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ……… în contradictoriu cu pârâta ….

Obligă pârâta …. să plătească reclamantului suma de 653,69 lei reprezentând debit şi dobânda aferentă debitului pe anul 2022, 2023.

Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei …, la plata majorărilor de întârziere, ca neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria …., judeţul ….

Pronunţată azi, 24.03.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 06.06.2024, sub nr. ####/, reclamantul ......####### - prin ###### în contradictoriu cu pârâţii ...... ####### prin reprezentanții săi legali şi ###### ##########, in calitate de proprietar al imobilului situat in #######, ####, #####, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună obligarea, in solidar, a pârâților la plata debitului reprezentând cota de contribuție pentru lucrările de reabilitare termica, la imobilul aparținând paratului ###### ##########, in cuantum de 708,581ei reprezentând debit și dobânda aferenta anilor 2022, 2023, precum și majorări de întârziere calculate pana la data de 16.02.2024, majorări ce vor fi recalculate la data plății efective, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata făcute cu acest proces.

În motivarea cererii a arătat că în fapt, intre ......#######, in calitate de mandatar si ...... #######, in calitate de mandant s-a încheiat contractul de mandat nr. …/22.06.2010, in conformitate cu prevederile art. 10 din OUG nr 18/2009, prin care asociația de proprietari a mandatat coordonatorului local sa stabilească si sa efectueze in numele si pentru mandant, masurile si acțiunile ce se impun in condițiile si cu respectarea prevederilor OUG nr . 18/2009.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Proprietarilor nr. …/09.05.2010 a #######, din care face parte si paratul ###### ##########, s-a hotărât înscrierea ####### in programul local privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe, in condițiile OUG nr. 18/2009.

Prin aceeași Hotărâre, a fost împuternicit președintele asociației, sa semneze in numele si pentru Asociația de Proprietari contractul de mandat si actul adițional si sa solicite in scris acestuia, înscrierea in Programul local.

In tabelul anexa hotărârii este înscris si imobilul proprietatea paratului ###### .

Aceasta hotărâre a fost afișată, după cum rezulta din cuprinsul ei, la avizierul asociației de proprietari cu scopul înștiințării tuturor membrilor asociației de proprietari, iar instituției reclamantei nu i s-a comunicat faptul ca aceasta hotărâre ar fi fost contestata de vreun membru al asociației.

Urmare a acestei hotărâri si a solicitării făcută de către președintele asociației, împuternicit prin hotărârea mai sus menționată de înscriere a …. din care face parte si ###### ## ######## ##......, s-a încheiat contractul de mandat nr. …/22.06.2010, in conformitate cu prevederile art. din OUG 18/2009, intre ......####### (coordonator local) in calitate de mandatar si ......, in calitate de mandant, prin care asociația de proprietari a mandatat coordonatorului local sa stabilească si sa efectueze in numele si pentru mandant, masurile si acțiunile ce se impun in condițiile si cu respectarea prevederilor OUG nr. 18/2009.

Conform prevederilor art. 21 din contractul de mandat nr…./22.06.2010 Hotărârea Adunării Generale a Proprietarilor si lista proprietarilor din ###### ## ########, anexa la hotărârea mai sus menționată, unde figurează înscris si imobilul proprietatea paratului ###### ##########, fac parte integranta din contractul de mandat.

In îndeplinirea prevederilor art.

II alin.3 din OUG nr. 18/2009 si ale prevederilor art. 4 pct. b din contractul de mandat, s-a încheiat actul adițional la contractul de mandat al cărui obiect îl constituie exprimarea acordului mandantului pentru executarea lucrărilor de intervenție la ###### ## ########. in care se afla si imobilul, proprietatea paratului ###### ##########.

Potrivit acestui act adițional mandantul, respectiv ......, prin președinte, si-a exprimat acordul privind valoarea lucrărilor de intervenție si a aprobat constituirea sumei necesare cofinanțării cotei corespunzătoare cotei părți prevăzută de OUG nr. 18/2009.

Conform art. 5 din Actul Adițional încheiat la contractul de mandat, mandantul îl mandatează pe mandatar sa contacteze executarea lucrărilor de intervenție la ###### ## ######## ### la valoarea prevăzută la art.3 alin. I din actul adițional.

Prin procesul-verbal de recepție nr…./07.10.2011 se atesta faptul ca lucrarea de reabilitare termica a blocului nr……, s-a executat.

Prin HCL nr. 220/04.08.2009. s-a aprobat achitarea de la bugetul local a 15% din valoarea lucrărilor de intervenție corespunzătoare asociațiilor de proprietari/proprietari pentru imobilele incluse in programul privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuit. in baza solicitărilor depuse si cu respectarea masurilor impuse in sarcina asociațiilor de proprietari /proprietarilor.

Potrivit art. 2 din HCL mai sus menționat, sumele achitate potrivit art. I la care se va aplica dobânda de referință a BNR, vor ti recuperate într-o perioada de maxim 10 ani de la asociațiile de proprietari/proprietari.

Prin HCL nr.215/2010, a fost modificat art.2 din HCL nr. 220/2009, stabilindu-se modalitatea de plata a contravalorii cotei de contribuție aferenta asociațiilor de proprietari/proprietarilor ce fac parte din programul privind creșterea performantei energetice a blocurilor de locuințe si modalitatea de recuperare a acestora.

Prin HCL nr.301/2010 s-a modificat art.2 si art.3 din HCLnr. 220/2009, stabilindu-se pe lângă modalitatea de plata a contravalorii cotei de contribuție aferenta asociațiilor de proprietari/proprietari și faptul ca neplata la termen a tuturor obligațiilor de plata atrage perceperea de majorări de întârziere.

Având in vedere cele arătate mai sus, rezulta ca instituția reclamantului si-a îndeplinit obligațiile prevăzute in contractul de mandat nr. 8273/22.06.2010 si in actul adițional încheiat la contractul de mandat.

Pârâţii erau obligați sa efectueze plata lucrărilor de intervenție executate in cotele si in condițiile prevăzute de OUG nr. 18/2009 si a Hotărârilor Consiliului Local, mai sus menționate, pe baza deconturilor lunare de plata a lucrărilor executate. potrivit art.4A, lit.e si art. 4B, lit.e din contract si art. 6 din actul adițional.

Din cele prezentate anterior rezulta ca ...... si numitul ###### ##########, nu si-au îndeplinit de buna voie obligațiile constând in achitarea cotei părți ce revenea asociației de proprietari/proprietarilor, figurând eu un debit restant fata de instituția reclamantului, pentru anii 2022,2023, in baza contractului nr. …/22.06.2010 in suma totala de 708.58 lei.

Atât ......, cat si paratul ###### ########## aveau cunoștință de debitul restant fata de instituția reclamantului, cunoscând de asemenea cuantumul acestui debit.

Prin adresele nr. …./19.02.2024, nr…../22.08.2023, ...... a fost înștiințată care este cuantumul obligațiilor de plata, precum si data scadenta.

Prin adresele nr……/16.02.2024, nr…../22.08.2023. nr…../20.07.2023. numitului ###### ########## i s-a transmis calculația sumei pe care o are de rambursat la bugetul local, reprezentând cota de contribuție aferenta apartamentului nr. ### ##### ### #. rezultând faptul ca paratul cunoștea ca figurează cu debit restant faţă de instituția reclamantului, precum si cuantumul acestui debit.

Cum pana la aceasta data, deși pârâților, li s-a adus la cunoștință care este cuantumul obligațiilor de plata si data scadenta au refuzat executarea acestora de buna voie, reclamanta a solicitat admiterea cererii şi obligarea …., in solidar cu paratul ###### ##########, la plata sumei de 708.58 lei.

Potrivit art.30 din OUG nr.80/2013. privind taxele judiciare de timbru reclamantul este scutit de la plata taxei de timbru, deoarece sumele ce fac obiectul prezentei cauze constituie venituri publice ale municipiului #######.

In dovedirea cererii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri şi orice alte probe a căror necesitate rezulta din dezbateri.

In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 si următoarele V.C.Civ., art. 1039 din V.C.Civ., pe prevederile O.U.G. nr. 18/2009, ale Contractului de mandat nr.######### si ale Actului aditional încheiat la contractul de mandat. prevederile din ICL nr…./04.08.2009, nr…./12.08.2010. nr…../.08.12.2010.

De asemenea, a solicitat judecarea prezentei cauze în lipsa, în baza art. 411 alin. I pct. 2 N.C.P.C.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Deși legal citaţi, pârâţii nu au formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, instanţa reţine următoarele :

În fapt, la data de 26.05.2010 pârâta ...... a solicitat înscrierea blocului de locuințe … din ########## #######

La data de 09.05.2010 a fost adoptată Hotărârea Adunării Generale a Proprietarilor nr. … prin care a fost împuternicit președintele asociației de proprietari să semneze în numele și pentru asociația de proprietari actul adițional la contractul de mandat transmis de coordonatorul local (f.28).

La data de 22.06.2010, în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, a fost încheiat contractul de mandat nr….. între ########## #######, în calitate de mandatar și ......, în calitate de mandant prin care mandatarul era împuternicit de mandant să stabilească și să efectueze în numele și pentru mandant, cu titlu gratuit, măsurile și acțiunile care se impun în condițiile și cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 18/2009 (f.19-26).

Prin acest contract s-a prevăzut obligația mandantului … să constituie suma necesară cofinanțării corespunzătoare cotei părți prevăzute de O.U.G. nr. 18/2009 (art. 4 lit. A lit. c din contractul de mandat).

Ulterior a fost încheiat actul adițional nr. 2 la contractul de mandat (f.27) prin care mandantul ...... îl mandata pe mandatarul coordonator local ########## ## ##, stabilindu-se că la fondul de reparații al asociației de proprietari se constituie prin contribuții ale proprietarilor proporțional cu cota indiviză deținută suma necesară cofinanțării în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor (art. 4 din actul adițional).

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ####### nr. …/04.08.2009 s-a aprobat achitarea de la bugetul local a 15% din valoarea lucrărilor de intervenţie corespunzătoare asociaţiilor de proprietari/proprietarilor pentru imobilele incluse în programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuit.

Aceste sume achitate din bugetul local urmând a fi recuperate într-o perioadă de maxim 10 ani, în rate lunare egale, de la asociaţiile de proprietari/proprietari (H.C.L. nr. 220/04.08.2009).

Ulterior, hotărârea nr. …/04.08.2009 a fost modificată prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului ####### nr. …/08.12.2010 prin care a fost stabilită modalitatea de plată a contravalorii cotei de contribuţie aferentă asociaţiei de proprietari/proprietarilor ce fac parte din programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi modalitatea de recuperare a acestor sume stabilindu-se costul total al lucrării de reabilitare suportat de asociațiile de proprietari/proprietari prin înmulțirea suprafeței utile a apartamentului cu suma de 55 lei.

Totodată s-a stabilit că avansul ce trebuie să fie achitat la recepționarea lucrării se stabilește prin aplicarea procentului de 25% asupra costului total al lucrării ce revine asociației de proprietari/proprietarilor, avans ce va fi achitat în termen de maxim 30 de zile de la data aducerii la cunoștință a cuantumului acestuia, iar diferența de plată va fi recuperată de la asociațiile de proprietari/proprietari într-o perioadă de maxim 10 ani, în rate anuale egale, la care se adaugă dobânda de referință a B.N.R. din ziua plății, rata anuală urmând a fi achitată până cel mai târziu la data de 15 decembrie (H.C.L. nr. 301/08.12.2010).

La finalizarea lucrărilor de reabilitare termică a fost întocmit procesul-verbal de recepție semnat de reprezentantul pârâtei ...... (procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr…. din data de 07.10.2011 (f.32-33).

În drept, programul local privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe reprezintă documentul fundamentat şi elaborat de autorităţile administraţiei publice locale (ale municipiilor, oraşelor, comunelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti), pe baza contractelor de mandat încheiate cu asociaţiile de proprietari, aprobat prin hotărâre a consiliului local, întocmit în vederea fundamentării alocaţiilor de la bugetul local şi de la bugetul de stat (art. 2 lit. b din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe).

Etapele necesare implementării programelor locale (conform art. 7 O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe) sunt următoarele: a) identificarea şi inventarierea blocurilor de locuinţe; b) înştiinţarea asociaţiilor de proprietari de către coordonatorii locali privind înscrierea în programul local; c) hotărârea adunării generale a proprietarilor de înscriere în programul local şi semnarea contractului de mandat; d) proiectarea lucrărilor de intervenţie (aceasta se realizează printr-un singur contract de servicii, atribuit printr-o procedură unică de achiziţie publică conform art. 7 alin. 1 din Ordinul nr. 163/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe); e) executarea lucrărilor de intervenţie (contractarea executării lucrărilor de intervenţie se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice conform art. 15 alin. 1 din Ordinul nr. 163/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe); f) recepţia la terminarea lucrărilor şi eliberarea certificatului de performanţă energetică, cu evidenţierea consumului anual specific de energie calculat pentru încălzire; g) recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.

Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie se asigură astfel: a) 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; b) 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite; c) 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite (art. 13 alin. 1 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe). #### de contribuţie prevăzută la lit. c se asigură de către asociaţia de proprietari pe durata executării lucrărilor de intervenţie, în baza situaţiilor de lucrări (art. 13 alin. 2 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe).

Autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, pe lângă cota de 30% şi preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei de 20% ce revine asociaţiei de proprietari.

Autorităţile administraţiei publice locale pot hotărî cu privire la măsurile aplicabile în vederea recuperării sumelor avansate pentru acoperirea cotei de 20%, pe baza mecanismelor proprii stabilite de acestea (art. 14 alin. 1 din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe- forma în vigoare în 2009).

În accepțiunea O.U.G. nr. 18/2009 contractul de mandat are drept scop mandatarea coordonatorului local (primarul municipiului, oraşului şi comunei, precum şi primarii ai sectoarelor municipiului Bucureşti în a căror responsabilitate revine coordonarea programelor locale, în calitate de autorităţi contractante) de către asociaţia de proprietari în vederea stabilirii măsurilor şi acţiunilor ce se impun pentru creşterea performanţei energetice a blocului de locuinţe.

Prin contractul de mandat se prevăd obligaţiile părţilor, precum şi alte clauze asupra cărora părţile convin.

Obiectul contractului de mandat îl constituie mandatarea de către asociaţia de proprietari (mandant), beneficiar al investiţiei, a coordonatorului local (mandatar) să stabilească şi să efectueze, în numele şi pentru mandant, cu titlu gratuit, măsurile şi acţiunile ce se impun, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009.

În temeiul acestui contract mandatarul are dreptul să solicite mandantului virarea sumei aferente părţii ce îi revine, pe baza deconturilor de plată a lucrărilor executate, iar membrii asociaţiei de proprietari au obligaţia să constituie suma necesară cofinanţării corespunzătoare cotei-parte prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, preşedintele Asociaţiei de Proprietari având obligaţia să vireze pe numele mandatarului suma ce îi revine, conform legii, pentru plata lucrărilor de intervenţii executate.

Prin actul adițional la contractul de mandat se stabilesc și se individualizează obligațiile de plată pentru executarea lucrărilor de intervenție (art. 11 alin. 3 teza finală din O.U.G. nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe).

În ceea ce privește legea civilă aplicabilă contractului de mandat din cauza pendinte instanța reține că legiuitorul a stabilit ca regulă aplicarea legii în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privința condițiilor de validitate și, pe cale de consecință, a nulității, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic, inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi, pentru executarea obligațiilor asumate de părți, pentru încetarea actului juridic.

Această regulă se desprinde atât din dispozițiile art. 6 alin. 2 și 3 din codul civil (actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor; actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi), reluate în art. 3 (actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor) și art. 4 (la data intrării în vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul civil din 1864, precum şi de alte acte normative, rămân supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit Codului civil sau dispoziţiilor prezentei legi) din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil, cât și din art. 102 alin. 1 din legea nr. 71/2011 potrivit căruia contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.

În raport de aceste aspecte se constată că îi sunt aplicabile contractului de mandat dispozițiile codului civil din 1864.

Acest contract de mandat formează un tot indivizibil cu actele în vederea cărora a fost dat, existând o legătură indeniabilă între contractul de mandat (în care au fost prevăzute actele juridice pentru care a fost împuternicit mandatarul de către mandant) și actul adiţional la acest contract (prin care este stabilită valoarea lucrărilor de intervenţie şi cota parte ce revine în plată asociaţiei de proprietari din această sumă), acestea urmărind efectuarea investiţiilor pentru executarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, investiţii de interes legitim public local.

Pentru acoperirea sumei necesare pentru cofinanţare pârâta ......, în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. 1 lit. a O.U.G. nr. 18/2009, cota de 15% din cota de contribuție de 20 % ce îi revenea acesteia, a fost preluată de bugetul local, fiind emise în acest sens hotărârile consiliului local nr. …/04.08.2009 prin care s-a hotărât achitarea din bugetul local a unui procent de 15% din valoarea lucrărilor de intervenţie corespunzătoare asociaţiilor de proprietari şi nr. …./08.12.2010 prin care s-a stabilit modul de recuperare a acestor sume de la reclamantă.

Răspunderea solidară pasivă reprezintă acea obligație cu mai mulți debitori de la care creditorul este îndreptățit să ceară executarea integrală a prestației care formează obiectul obligației (art. 1039 din Codul civil din 1864).

Izvoarele solidarității pasive sunt voința părților, exprimată prin actele juridice, și legea.

Întrucât solidaritatea este o excepție de la regula de drept comun a divizibilității datoriei, ea trebuie să fie stipulată expres întrucât ea nu se prezumă (art. 1041 din Codul civil din 1864).

În cauză nu există solidaritate pasivă între pârâţi întrucât raporturile juridice s-au născut doar între reclamant şi .......

Chiar dacă art. 1551 din codul civil din 1864 prevăd expres că mandanții care au numit același mandatar sunt ținuți solidar să răspundă pentru toate efectele mandatului, în cauză nu sunt incidente aceste dispoziții legale care să justifice existența solidarității pasive a pârâților ...... și ###### ########## în raport cu creditorul reclamant în calitate de mandatar, și pârâta ...... în calitate de mandant, astfel că pârâtul ###### ########## nu poate fi obligat în solidar alături de ......, chiar dacă şi el este beneficiarul lucrărilor de creştere a performanţei energetice a blocului de locuinţe, în calitatea sa de membru al asociaţiei de proprietari întrucât în această calitate la are obligaţia de a achita către asociaţie sumele necesare pentru constituirea fondului de reparaţii corespunzător cu cota parte indiviză deţinută.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între cel care formulează cererea și cel care este titularul dreptului din raportul dedus judecății (calitatea procesuală activă), precum și, pe de altă parte, între cel împotriva căruia este îndreptată cererea și cel obligat în același raport juridic dedus judecății (calitate procesuală pasivă).

Calitatea procesuală se determină în concret în raport de litigiul care face obiectul cauzei, numai o anumită persoană putând fi reclamant, respectiv pârât în cadrul raportului juridic litigios.

Având în vedere că, aşa cum s-a reţinut, părțile raportului juridic obligațional din cauza pendinte sunt doar creditorul reclamant ########## ####### ## ###### ######### ######### ## ########### ##. 35 în sarcina cărei incumbă obligația achitării sumei reprezentând 15% din cota de contribuție de 20 % ce revenea acesteia la cofinanțarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ###### ##########, urmând a se respinge cererea de chemare în judecată față de acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, din analizarea probatoriului administrat instanța constată că cererea reclamantului este întemeiată în parte întrucât acesta a preluat 15% din cota de contribuție de 20% ce revenea asociației de proprietari la cofinanțarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, însă pârâta ...... nu a făcut dovada achitării sumei 653,69 lei reprezentând debit și dobândă aferent anilor 2022, 2023, motiv pentru care se va dispune obligarea pârâtei ...... la plata către reclamant a sumei de 653,69 lei reprezentând debit și dobândă aferent anilor 2022, 2023.

În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâtei și la plata majorărilor de întârziere în temeiul dispozițiilor art. 1241 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, instanța reține că această solicitare este neîntemeiată pentru argumentele care succed.

Potrivit art. 1241 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală, prin excepţie de la prevederile art. 119 alin. 1 şi art. 1201 (care reglementează dobânzile și penalitățile de întârziere), pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere, iar nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Codul de procedură fiscală reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat şi bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal (art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală), privind administrarea drepturilor vamale, precum şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel (art. 1 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).

Reglementarea nu se aplică însă pentru administrarea creanţelor datorate bugetului general consolidat rezultate din raporturi juridice contractuale, cu excepţia redevenţelor miniere, a redevenţelor petroliere şi a redevenţelor rezultate din contracte de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului (art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).

Așadar, sub incidența Codului de procedură fiscală intră veniturile fiscale datorate statului, cu excepţia celor rezultate din raporturi juridice contractuale.

Pentru a se stabili dacă dispoziţiile Codului de procedură fiscală în baza căruia au fost calculate majorările de întârziere solicitate de reclamant este necesar a se înţelege ce reprezintă creanţa fiscală, obligaţia fiscală, raportul dintre acestea şi distincţiile dintre creanţa fiscală şi creanţa de natură civilă.

####### fiscală reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal.

Din aceste raporturi rezultă atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creanţe fiscale principale; b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii (art. 21 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).

Obligația fiscală reprezintă, în accepțiunea codului de procedură fiscală: a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii; e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă; f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale (art. 22 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală).

Noțiunile de creanță fiscală și obligație fiscală sunt identice, cu deosebirile de nuanță ce țin de unghiul din care provin, al statului sau al contribuabilului.

Din punct de vedere al creditorului, raportul de obligație apare ca un drept de creanță, iar din punctul de vedere al debitorului apare ca o datorie, ca o obligație în sens restrâns.

####### fiscală se distinge de creanța civilă prin unele particularități, și anume : este un act juridic declarativ de drepturi și obligații care este executoriu prin el însuși, astfel că nu există interes în promovarea unei acțiuni în justiție pentru obligarea debitorului la plată în cazul unei obligații de natură fiscală, titlul de creanță devenind titlu executoriu prin simpla ajungere la scadență (art. 141 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală), pe când în cazul unei creanţe de natură civilă este necesară o acţiune pentru obţinerea unui titlu executoriu.

Din analiza acestor dispoziţii se constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 1241 alin. 2 din O.U.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală prin care se stabileşte nivelul majorării de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale neachitate în termen întrucât nu există un raport juridic de drept fiscal, ci este incident un raport juridic de natură civilă, contractuală (aspect stabilit și prin sentința civilă nr. ###/2016 a Curții de Apel ####### pronunțată în dosarul nr. ###/54/2016 privind soluționarea conflictului negativ de competență), iar creanţei datorate bugetului local, ca parte a bugetului general consolidat (care cuprinde şi bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale conform art. 3 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010), ce rezultă din acest raport juridic contractual nu i se aplică dispoziţiile codului de procedură fiscală (art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală), motiv pentru care nu se justifică obligarea pârâtei ...... şi la plata majorărilor de întârziere calculate de reclamant.

Reclamantul ar fi putut solicita de la pârâtă și plata majorărilor de întârziere cu titlu de obligații de plată fiscale accesorii numai în situația în care ar fi reglementat o taxă pentru reabilitare termică, ca obligație fiscală principală, pentru recuperarea sumelor plătite din bugetul local pentru cota asociației de proprietari, situație în care, însă, nu ar mai fi existat interes din partea reclamantului creditor pentru promovarea unei acțiuni în justiție.

Față de cele ce preced instanța va admite excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtului ###### ########## și va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ########## va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ......####### în contradictoriu cu pârâta ...... și va dispune obligarea pârâtei să achite reclamantului sumele de: 653,69 lei reprezentând debit şi dobânda aferentă debitului pe anul 2022, 2023 şi va respinge ca neîntemeiată cererea reclamantului ......####### de obligare a pârâtei ...... la plata majorărilor de întârziere.

De asemenea, instanţa va respinge cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată întrucât reclamantul nu a făcut dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, conform art. 452 C.pr.civ.