Sentinţă civilă nr. 4695 din 12.11.2024

Data publicare portal 01.09.2025

Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei la executare formulate de intimat, ca neîntemeiată.

Ia act de renunţarea contestatorului la cererea de suspendare a executării silite.

Admite în parte contestaţia la executare astfel cum a fost precizată formulată de contestatorul …., în contradictoriu cu intimatul …..

Anulează toate actele de executare emise în dosarul de executare nr. .......

Admite cererea de întoarcere a executării silite.

Obligă intimatul la plata către contestator a sumei de 4272,46 lei, percepute în cadrul dosarului execuţional nr. ...... prin poprire.

Admite cererea de restituire a taxei de timbru şi în baza art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013 dispune restituirea taxei de timbru către contestator, respectiv suma de 404 lei, achitată conform chitanţelor seria …., …. în cadrul dosarului …. al Judecătoriei Slatina, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Obligă intimatul la plata către contestator a sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă intimatul către BEJ … la plata sumei de 135,66 lei reprezentând contravaloarea xerocopierii dosarului de executare nr. .......

Prezenta hotărâre se va comunica din oficiu şi executorului judecătoresc, după rămânerea definitivă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria …..

Pronunţată astăzi, 12.11.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 14.12.2023 sub nr. #####/, contestatorul ######## #####-#######, în contradictoriu cu intimatul - #############, a formulat contestaţie la executare, solicitând instanţei să constate:

-suspendarea înființării popririi pe veniturile contestatorlui până la soluționarea prezentei contestații la executare, urmând a depune cauțiunea în cuantumul indicat de instanță, având în vedere faptul că în cauză executarea silită este realizată în mod abuziv, printr-o a doua încuviințare a executării silite (pronunțate de Judecătoria ####### si Judecătoria ….) de către un alt executor, fără ca primul dosar de executare silită (##########) să fie închis, însă ambele încuviințări având la baza un titlul executoriu care este prescris, în baza art. 719 Cod Proc.

Civ., existând urgența prejudicierii materiale a sa, prin realizarea unei popriri în perioada sărbătorilor de iarna, fără ca acestea să fie legale.

- nulitatea tuturor formelor de executare începute în dosarul de executare silită înregistrat sub nr. …, la ### #### urmare a comunicării adresei de înființare a popririi pe veniturile sale, comunicată la data de 29.11.2023, având în vedere faptul că pentru același titlul executoriu contractul nr. … din data de 11.10.206 emis de ##### ########## ###### S.A. a fost începută executarea de către …, în cadrul dosarului de executare silită nr. ##########, urmare a obținerii încuviințării executării silite de către Judecătoria …;

- intervenită prescriptia dreptului de a solicita executarea silită împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. … din data de 11.10.2006 emis de ##### ########## ###### S.A. în baza căruia a fost începută executarea silită în dosarul nr. …, înregistrat la ### . #######, potrivit art. 706 Cod proc.

Civ., deoarece de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită au trecut mai mult de 3 ani -cererea de încuviințare executare silită fiind înregistrată la data de 30.10.2023, -la o distanță de 17 ani de la data obținerii creditului;

- întoarcerea executării silite, pentru restabilirea situației anterioare actelor de executare silită desființate, prin dispozițiile prezentei hotărâre, prin aceea că să dispuneți obligarea intimatei să restituie sumele de bani încasate urmarea a executării silită a sa în dosarul de executare nr. ...... (poprirea înființată pe veniturile salariale);

- obligarea intimatei-creditor la plata cheltuielilor de judecată aferente soluționării cauzei reprezentate de taxă judiciară de timbru, onorariul avocat, restituirea taxei de timbru achitată în cazul în care va fi admisă contestația la executare.

În motivare, contestatorul a arătat că, față de actualul creditor, nu are nici o obligație, în cauză nefiindu-i comunicat notificare, cesionare de creanță sau alte aspecte privitoare la debitul contestat.

Nu i-a fost notificată cesiunea creanței și de asemenea că nu a fost notificat sub alte aspecte despre creanță de foarte mulți ani, peste 3 ani cu siguranță, iar plăti nu au fost realizate de peste 10 ani de zile, în cauză nefiind realizată vreo plată prin intermediul dosarului de executare silită sau prin alt mijloc.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 706 și următ. Cod proc civ.

În dovedire contestatorul a solicitat proba cu înscrisuri.

La data de 22.01.2024, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare, pentru următoarele:

La data de ########## a fost încheiat Contractul nr. …, între ### S.A., în calitate de împrumutător si ######## ##### #######, în calitate de împrumutat prin care ##### i-a acordat acestuia din urma un împrumut.

Întrucât debitorul a încetat să mai achite ratele, instituția financiar bancară a declarat creditul scadent anticipat si ulterior la 04.10.2010 a cesionat întreaga creanță către ######### SaRL.

Încercările creditorului de a oferi consiliere si posibilitatea rambursării creanței în mai multe rate avantajoase au fost ignorate de către contestator, motiv pentru care s-au început formalitățile de executare silită prin intermediul SCPEJ …...

Ulterior, la data de 07.12.2017, creanța a fost cesionată către #############.

Totodată, au fost efectuate formalitățile de înscriere a Contractului de cesiune creanțe în Arhiva Electronic de Garanții ##### Mobiliare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Demersurile execuționale de recuperare a creanței în cadrul dosarului execuțional nr. ########## instrumentat de către SCPEJ … nu au fost finalizate cu succes, astfel încât, în data 24.02.2023 s-a procedat la închiderea dosarului execuțional nr. ##########.

Ulterior, la data 30.06.2023., a formulat o nouă cerere de executare silită împotriva debitorului, constituindu-se în acest sens dosarul execuțional nr. ######### instrumentat de către ### #### #######.

Împotriva actelor de executare din dosarul nr.######### debitorul a formulat contestația ce face obiectul prezentului dosar solicitând constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silita, cu consecința anulării executării silite, precum si cheltuieli de judecată.

Intimatul a precizat că cererile si susținerile contestatorului sunt neîntemeiate, cu consecința respingerii în totalitate a cererii sale.

Intimatul a invocat excepţia netimbrării cererii având în vedere dispozițiile art. 148 alin. 6 NCPC coroborate cu dispozițiile art. 10 alin. 2, art. 32, 33 din OUG nr. 80/2013 ce prevăd obligația contestatorului de a achita taxa de timbru aferentă contestației introduse în cuantumul legal, astfel că a solicitat instanţei anularea cererii de chemare in judecată conform art. 197 CPC, în situația în care contestatorul nu va face dovada îndeplinirii obligației legale.

Mai mult decât atât, contestatorul din prezenta cauză a solicitat si suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentului dosar, astfel în conformitate cu dispozițiile art. 719 NCPC, acestuia îi revine obligația de a achita cauțiune calculată la valoarea obiectului contestației, care în conformitate cu prevederile art. 519 alin. 2 litera b) NCPC si raportat la valoarea actuală a creanței, aceasta are obligata legala de a achita o cauțiune calculată după cum urmează: (1000 lei +5% pentru ceea ce depășește 10000 de lei).

Totodată, contestatorul din prezenta cauza a solicitat tot în cadrul contestației la executare întoarcerea executării silite, capăt de cerere care se va timbra in conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. 4 OUG nr. 80/2013. #### de prevederile legale, acestuia îi revine obligația de a achita taxa judiciară de timbru dacă valoarea cererii nu depășește 5000 lei si cu 300 lei pentru cererile a căror valoare depășește 5000 lei.

Faţă de aceste aspecte, intimatul a solicitat instanței admiterea prezentei excepții si anularea cererii formulate de către contestator, în cazul în care nu au fost respectate dispozițiile legale, privind timbrarea cererii de chemare în judecată, iar la dosarul cauzei nu se regăsește la primul termen de judecată dovada taxei judiciare de timbru datorate de către contestator.

Intimatul a invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, în conformitate cu dispozițiile art. 715 alin. 1 NCPC " Contestatia privitoare la executarea silita propriu-zisă, se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1.

Contestatorul a luat la cunoștință de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori după caz înștiințarea privind înființarea popririi; 3. debitorul care contesta executarea însăși a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația, ori de la data când a luat la cunoștință, de primul act de executare în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviințare a executării si nici somația sau executare se face fără somație.”

Mai mult decât atât, se poate observa faptul că termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația la executare diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare, ipoteza în care termenul curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contesta, respectiv după cum este vorba de contestarea executării însăși, ipoteza în care termenul curge fie de la data de la care debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, in cazul in care acesta nu a primit încheierea de încuviințare a executării si nici somația sau executarea se face fără somație.

Astfel, în speța de faţă, contestatorul a invocat critici ce vizează nelegalitatea executării silite în întregul ei, prin invocarea prescripției executării silite/inopozabilitatea cesiunii de creanță/nulitatea executării silite, aspecte faţă de care termenul de 15 zile de contestare a executării silite curge de la data 27.11.2023.

Or, în prezenta cauză, contestatorului i-au fost comunicate actele de procedura în data de 27.11.2023, iar contestația la executare a fost formulată si depusă în data de 14.12.2023, depăşind astfel termenul de 15 zile prevăzut de lege în vederea efectuării contestației la executare.

Pe fondul cauzei intimatul a arătat că, la data de ########## a fost încheiat contractul de credit.

Având in vedere faptul ca debitorul nu a înțeles să achite întreaga creanță, contractul a fost reziliat automat de cedent si declarat scadent anticipat.

Prin contractul de cesiune încheiat, Cedentul a cedat Cesionarului un portofoliu de creanțe neperformante, între care se regăsește si cea rezultată din contractul bancar din prezenta cauză.

Cesiunea de creanțe a acoperit toate cerințele legii si prin acest contract de cesiune nu i-au fost încălcate drepturile clientului.

Toate scrisorile emise de către intimat în atenția contestatorului, cuprind toate cerințele Legii 31/1990 si în antetul scrisorilor se regăsesc toate datele de identificare ale societății sale, inclusiv denumire, adresa, CUI, cat si faptul ca societatea sa este operator de date cu caracter personal, numărul notificării prin care au fost autorizați să prelucreze date cu caracter personal.

Instituția financiar bancară poate cesiona unui terț drepturile si obligațiile sale din prezentul contract ca orice contract, cesiunea de creanță trebuie să îndeplinească condițiile generale de validitate ale oricărui contract, de fond si de formă.

Cesiunea de creanță, fiind un contract, trebuie să îndeplinească atât condițiile de fond pentru validitatea oricărui contract (capacitatea de a contracta, capacitatea părților, obiect si cauză), cât si unele condiții specifice operațiunii juridice realizate de părți prin cesiune, cum ar fi: vânzare, donație, schimb, etc.

Pentru încheierea valabilă a contractului este necesar doar consimțământul părților, adică a cedentului si a cesionarului.

In actuala reglementare, debitorul cedat având calitatea de terț faţă de acest contract, pentru validitatea cesiunii nu se cere consimțământul acestuia.

Prin urmare, se poate spune ca cesiunea de creanță este o excepție de la principiul relativității efectelor actului juridic, ea producându-si efectele si asupra debitorului cedat, care nu participă la încheierea convenției.

Debitorului i s-a comunicat prin scrisoare, cesiunea de creanță, mai mult, s-a dovedit opozabilitatea si în momentul înregistrării în Arhiva Electronica de Garanții ##### Mobiliare.

Societatea intimată a făcut dovada calității de creditoare atât prin contractul de cesiune de creanțe cat si prin avizul de înscriere al creanței în Arhiva Electronică, că a îndeplinit toate condițiile cerute de Legea 99/1999 si a făcut publicitatea cesiunii astfel cum este prevăzut de ####.

Prin intermediul probelor ataşate, intimatul a făcut dovada că, si-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 1579 NCC, debitorului fiindu-i opozabilă cesiunea de creanță, intimatul notificând acest lucru, chiar mai mult a trimis mai multe scrisori către debitor prin care informa asupra noului creditor, precum si a sumelor pe care le datorează încercând soluționarea dosarului pe cale amiabilă.

Analizând susținerile contestatorului, se poate concluziona că sunt de natură a induce în eroare instanța de judecată, sunt complet eronate, nefondate, formulate cu rea credință si de natură a tergiversa soluționarea dosarului de executare.

În ce priveşte susţinerile debitorului prin care acesta afirma faptul că termenul de prescripție a fost depășit, intimatul a menționat următoarele:

Facultatea invocării prescripției executării silite este temporară, fiind supusă termenelor de exercitare a contestației la executare.

Cum prescripția vizează, de regulă, legalitatea executării silite înseși, iar nu doar a actelor de executare, nu poate fi invocată, pe calea contestației la executare, oricând, adică în tot timpul executării, ci numai în primul termen de 15 zile în care aceasta poate fi formulată potrivit dispozițiilor art. 715 alin. (1) pct. 3 NCPC”.

In speță, intimatul a solicitat instanţei să constate că, somația a fost comunicată la data de 27.11.2023 în timp ce contestația la executare prin care s-a invocat prescripția a fost înregistrată la data de 14.12.2023, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

Încercările creditorului de a oferi consiliere si posibilitatea rambursării creanței în mai multe rate avantajoase au fost ignorate de către contestator, motiv pentru care s-au început formalitățile de executare silită prin intermediul SCPEJ .......

Astfel, art. 709 alin. (1) pct. 2 NCPC prevede: „Cursul prescripției se intrerupe: (..) pę data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent".

Mai mult, potrivit art. 709 alin. (1) pct. 4 NCPC, „Cursul prescripției se întrerupe pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare".

Prin cererea de executare silită s-a solicitat ca executarea să se realizeze prin toate formele de executare, inclusiv prin poprire, executorul judecătoresc dispunând înființarea popririi.

Prin poprirea înființată, ### a virat intimatului suma în cuantum total de 1085,66 RON.

Ulterior, la data de 30.08.2023, respectiv înainte de epuizarea noului termen de 3 ani ce a început să curgă de la data de 29.12.2020, a fost începută împotriva contestatorului o nouă executare silită, fapt ce a întrerupt din nou termenul de prescripție.

A precizat faptul că, executarea silită a fost demarată la data de 30.08.2023, anterior împlinirii celor 3 ani de la data virării sumei în cuantum de 64,61 RON.

În ce privește la solicitarea contestatorului de „anulare a actelor de executare silită efectuate în dosarul execuțional”, intimatul a precizat următoarele:

Prin contestația la executare silită formulată, se solicită anularea tuturor actelor de executare silita efectuate in cadrul dosarului execuțional, aceasta având astfel natura juridică a unei contestații împotriva executării silite însăși.

Aplicarea de către instanța de judecata a unei masuri de natura anularii executării silite însăși, a tuturor formelor de executare, sau a unui act de executare este condiționată de dovedirea de către contestator a încălcării dispozițiilor legale aplicabile in materia executării silite, condiție ce nu este îndeplinită in prezenta cauză.

Contestatorul, deși apreciază că executarea silită se impune a fi anulată, acesta nu analizează motivele de nelegalitate si de netemeinice, astfel cum sunt prevăzute de dispozițiile legale.

Simplul fapt al invocării unor „motive” lipsite de suport real nu sunt de natura a proba existenţa unor vicii de procedura care să fi lezat drepturile contestatorului.

Intimatul a solicitat instanţei să constate că atât executarea silită însăși cât si toate actele de executare care au fost întocmite de către executorul judecătoresc, au respectat toate regulile de fond și de formă impuse de dispoziţiile NCPC, si au fost dispuse în conformitate cu prevederile legii.

Executarea silită a fost începută cu respectarea dispozițiilor legale, creanța având un caracter cert, lichid si exigibil.

Motivele invocate de către contestator sunt exprimate într-un mod general si inexact, fără a fi menționate în mod expres normele legale încălcate, pentru care s-ar impune anularea în integralitate a executării silite.

Astfel, a solicitat instanţei să constate faptul ca niciunul dintre motivele invocate de contestator nu pot fi reținute de către instanța de judecată drept motive de anulare a executării silite sau a vreunui act de executare silită, atât executarea silită pornită împotriva acestuia, cât si toate actele de executare silită efectuate de ### respectând toate prevederile legale.

Faptul ca se invocă simple critici ale executării silite, lipsite de suport real nu conduce la concluzia că în cadrul executării silite au existat vicii de procedură care să fi lezat drepturile contestatorului.

Pentru toate aceste considerente intimatul a solicitat instanţei respingerea acestui capăt de cerere ca fiind neîntemeiat.

În ce priveste acordarea cheltuielilor de iudecată, intimatul a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca neîntemeiat, iar in subsidiar, diminuarea sumei solicitate cu titlul de onorariu de avocat, pentru urmatoarele motive:

Potrivit art. 453 NCPC, acordarea cheltuielilor de judecata este condiționată de reținerea culpei procesuale a părții, capătul de cerere fiind direct influențat de modul de solutionare a cauzei:

(1)Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2)Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. #### este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

(3)Mai mult decât atât, conform art. 452 NCPC acordarea cheltuielilor de judecată este conditionată, în acelasi timp de depunerea dovezilor privind efectuarea cel târziu până la momentul închiderii dezbaterilor, sub sancțiunea respingerii ca nedovedite:

Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existentei si întinderii lor cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Referitor la solicitarea privind acordarea taxei judiciare de timbru, conform prevederilor NCPC, instanța poate dispune restituirea prin hotărâre în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (1) pct. f) din OUG nr. 80/2013, atunci când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, fiind necesară o cerere de restituire adresată instanței judecătorești la care s-a introdus acțiunea sau cererea, suma nefiind însă imputabilă părții căzute în pretenții.

In aceste condiții, având în vedere argumentele prezentate privind caracterul neîntemeiat al cererii, intimatul a solicitat, pe cale de consecință, respingerea solicitării accesorii privind acordarea cheltuielilor de judecata.

În subsidiar, a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 451 alin. (2) NCPC privind cuantumul cheltuielilor de judecată în sensul diminuării cuantumului sumei solicitate cu titlu de onorariu avocațial:

(2) Instanța poate, chiar si din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama si de circumstanțele cauzei.

Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul său.

Pentru aceste motive, intimatul a solicitat respingerea capătului de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata ca neîntemeiat, iar in subsidiar, diminuarea sumei solicitate cu titlul de onorariu de avocat.

În ce privește suspendarea executării silite aceasta este o măsură vremelnică si excepțională, care poate fi, justificată, doar prin existenţa unei prejudicieri grave a debitorului prin continuarea executării silite, începute împotriva sa şi care ar fi greu de reparat sau imposibil de reparat viitor.

Or, în cauză nu sunt motive care să justifice suspendarea executării silite, contestatorul nu susţine în niciun fel această solicitare, nu justifică si nu probează în niciun fel necesitatea sau urgenţa aplicării unei astfel de măsuri, nu arată nici un motiv de legalitate al actelor de executare care să dovedească încălcarea prevederilor legale.

În conformitate cu art. 719 NCPC, ” Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea părții interesate si numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea.

Suspendarea se poate solicita odată cu contestația la executare sau prin cerere separată.”

(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculata la valoarea obiectului contestației. Instituția juridică a cauțiunii se întemeiază pe ideea de risc (art. 1064 alin 2 NCPC).

Simplul fapt al solicitării suspendării executării nu constituie o condiție unică de admisibilitate a cererii de suspendare, aceasta fiind una dintre condițiile prealabile pricinuite creditorului urmăritor, esențială fiind analiza utilității luării unei asemenea masuri.

Contrar susținerilor debitorului în sensul supendării înfiinţării popririi pe veniturile sale, intimatul a precizat că dosarul execuţional nr. ########## instrumentat de SCPEJ ...... a fost închis la data de 24.02.2023.

Astfel în prezenta cauză nu s-a justificat un motiv considerat de lege ca fiind excepţional şi care să permită aplicarea disp. art. 719 NCPC.

Urmare a respingerii contestației la executare, intimatul a solicitat aplicarea art. 720 alin. (6) CPC, urmând să se trimită cauțiunea achitată în acest dosar către B.E.J #### #######, pentru acoperirea creanței intimatului.

Conform art. 720 alin. (6) CPC ”Atunci când contestația a fost respinsă, suma reprezentând cauțiunea depusă rămâne indisponibilizată, urmând a servi la acoperirea creanțelor arătate la alin. (3) sau a celor stabilite prin titlul executoriu, după caz, situație în care se va comunica executorului si recipisa de consemnare a acestei sume".

Dispozițiile art. 720 alin 6 CPC prevăd faptul că atunci când contestația la executare a fost respinsă, suma reprezentând cauțiunea depusa rămâne indisponibilizată, urmând a servi la acoperirea creanțelor arătate la alin. 3 sau a celor stabilite prin titlul executoriu, după caz, situație în care se va comunica executorului judecătoresc si recipisa de consemnare a acestei sume.

Astfel, indiferent de soluția care s-a dat cererii de suspendare a executării silite (admitere sau respingere), dacă a fost respinsă contestația la executare, suma de bani depusă cu titlu de cauțiune va rămâne indisponibilizată.

Instanța chiar si din oficiu va dispune comunicarea către executorul judecătoresc a recipisei de consemnare a cauțiunii.

Soluția a fost adoptată si în cadrul Minutei întocmită cu ocazia întâlnirii trimestriale a judecătorilor, pentru unificarea practicii judiciare si formarea profesională continu 9-10 decembrie 2016 – Curtea de Apel Târgu-Mureş.

În ce privesțe solicitarea privind întoarcerea executării silite intimatul a menţionat următoarele:

Potrivit art. 723 din NCPC „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia".

Din chiar conținutul legal al art. 723 NCPC, reiese, cu titlu de principiu, ca aceasta procedura este doar la îndemâna celui interesat.

Așadar, chiar in situația in care este formulată pe cale principală o cerere de întoarcere a executării, instanța este obligată să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii, respectiv dacă persoana care formulează cererea este îndreptățită la restabilirea situației anterioare.

Din sintagma „cel interesat” care poate solicita restabilirea situației anterioare executării, rezultă o altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru restituirea bunurilor si anume ca plata efectuata în cadrul executării silite sa nu fi fost datorată.

#### ar fi să se analizeze condițiile plății nedatorate, o condiție esențială ce nu este îndeplinită în cauză este aceea că datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe, din punct de vedere juridic, în raporturile dintre solvens si accipiens.

Nu poate face obiectul restituirii un bun (respectiv sume de bani) care erau datorate si nu au fost plătite ca urmare a relei-credințe si comportamentului culpabil ale debitorului.

In caz contrar, ar însemna că o simplă cerere de întoarcere a executării să ducă doar la analiza formală a cerinței desființării titlului executoriu, iar dacă această cerință este îndeplinită să se procedeze la admiterea cererii.

Aceasta ar presupune de fapt că procedura întoarcerii executării este una necontencioasă, ceea ce legiuitorul nu a urmărit.

Rațiunea instituției întoarcerii executării silite este reprezentată de protejarea intereselor persoanelor care nu au calitatea de debitor în cadrul unui raport juridic obligațional si împotriva cărora s-a pornit executarea silită cu nerespectarea cerințelor legale.

In situația în care o persoană are calitatea de debitor, iar creditorul său a obținut un titlu executoriu care i-a dat dreptul să pornească executarea silită si să își recupereze sumele datorate, chiar daca titlul executoriu este ulterior desființat, debitorul nu poate fi repus automat în situația anterioară pe acest simplu motiv, fiind necesar să fi fost încasate sume efectiv în cadrul dosarului de executare silită.

În drept, au fost invocate dispozitiile art. 205 NCPC, orice alte dispoziții menționate în cadrul întâmpinării.

În dovedirea întâmpinării s-a solicitat proba cu înscrisuri.

În şedinţa din data de 17.10.2024, instanţa a unit cu fondul cauzei excepţia tardivității formulării contestației la executare.

Cu privire la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare invocată de intimat,, instanţa o apreciază ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 715 alin. 1 C.p.c., „#### prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. #### poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; 3. debitorul care contestă executarea silită însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

Prezenta contestație la executare a fost depusă prin poştă electronică la data de 13.12.2023.

La data de 29.11.2023, contestatorului i-au fost comunicate: Somatie nr. …/24.11 2023 (original), Inch. Stab. Chelt. nr. 21624/24.11.2023, Adrese instintare poprire nr. ######## ##.2023, …/24.11.2023 in legătura cu dosarul nr. ####/1/2023.

Potrivit art. 715 alin. 1 pct. 3 cod proc. civ., contestatorul trebuia să formuleze contestația la executare în termen de 15 zile de la data la care a primit încheierea de încuviințare a executării silite, ultima zi fiind 15.12.2023, deci contestatorul a formulat în termenul prevăzut de lege prezenta contestaţie la executare.

În consecință, va respinge excepţia tardivităţii introducerii contestaţiei la executare, ca neîntemeiată.

Instanţa reţine, de asemenea, că debitorul invocă o serie de motive pentru anularea executării silite, respectiv: prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, faptul că nu i-a fost comunicată vreo notificare, cesiune de creanță sau alte aspecte privind debitul contestat.

Instanța va lua act de renunțarea contestatorului la cererea de suspendare a executării silite, conform precizărilor din data de 17.10.2024, enunțate la termenul de judecată.

Pe fondul cauzei:

La data de 11.10.2006 a fost încheiat Contractul nr. ......, între ### S.A., în calitate de împrumutător si ######## ##### #######, în calitate de împrumutat prin care ##### i-a acordat acestuia din urma un împrumut.

Întrucât debitorul a încetat să mai achite ratele, instituția financiar bancară a declarat creditul scadent anticipat si la 04.10.2010 a cesionat întreaga creanță către ######### SaRL.

Au fost începute formalitățile de executare silită prin intermediul SCPEJ ......, fiind constituit dosarul de executare silită nr. ##########.

La data de 07.12.2017, creanța a fost cesionată către #############.

Totodată, au fost efectuate formalitățile de înscriere a Contractului de cesiune creanțe în Arhiva Electronic de Garanții ##### Mobiliare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Demersurile execuționale de recuperare a creanței în cadrul dosarului execuțional nr. ########## instrumentat de către SCPEJ ...... nu au fost finalizate cu succes, astfel încât, în data 24.02.2023 s-a procedat la închiderea dosarului execuțional nr. ##########(fila nr. 115)

La data de 07.11.2023, Judecătoria #######, prin încheierea nr. ####/07.11.2023 admis încuviințarea silită în temeiul titlului executoriu Contractul nr. …./11.10.2006, având în vedere că la data 30.06.2023, a fost formulată o nouă cerere de executare silită împotriva debitorului, constituindu-se în acest sens dosarul execuțional nr. ######### instrumentat de către ### #### #######.

Împotriva actelor de executare din dosarul nr.######### debitorul a formulat contestația ce face obiectul prezentului dosar solicitând constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silita, cu consecința anulării executării silite, precum si cheltuieli de judecată.

În ceea ce priveşte motivul necomunicării cesiunii de creanţă:

Instituția financiar bancară a declarat creditul acordat conform contractului nr. ....../11.10.2006 scadent anticipat si la 04.10.2010 a cesionat întreaga creanță către ######### SaRL.Pentru această cesiune nu există nicio dovadă a unei comunicări privind această cesiune de creanță către contestator(fila 102)

Ulterior, la data de 07.12.2017, creanța a fost cesionată către #############.

Totodată, au fost efectuate formalitățile de înscriere a Contractului de cesiune creanțe în Arhiva Electronic de Garanții ##### Mobiliare în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Prin urmare, la data de 04.10.2010, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe încheiat între …., în calitate de cedent şi ######### SaRL, în calitate de cesionar (f. 110-112)

La data de 07.12.2017, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe încheiat între ######### SaRL, în calitate de cedent şi ############# LTD, în calitate de cesionar (f. 113-114) – fiind notificată către contestator la data de 19.12.2017 (f. 99).

În ceea ce priveşte legea aplicabilă contractului, instanţa reţine că, potrivit art. 3 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului Civil, „actele şi faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a Codului Civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor”.

De asemenea, potrivit art. 117 alin. 1 din acelaşi act normativ, „creanţa transmisă prin cesiune sau subrogaţie, intervenită după data intrării în vigoare a Codului Civil, îşi păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data naşterii creanţei”.

Faţă de aceste dispoziţii, având în vedere data contractului de credit din 11.10.2006, prin care a luat naştere creanţa în discuţie, instanţa apreciază că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Cod Civil 1864.

Potrivit art. 1393 C. civ. 1864, „cesionarul nu poate opune dreptul său la o a treia persoană decât după ce a notificat debitorului cesiunea. Acelaşi efect va avea acceptarea cesiunii făcută de debitor într-un act autentic.

Potrivit art. 1395 C.civ. 1864, „dacă mai înainte de notificarea cesiunii făcută de cedent sau de cesionar debitorului, acesta plătise cedentului, liberarea sa va fi valabilă.

Analizând actele dosarului, instanţa constată că a fost făcută dovada comunicării cesiunii intervenite şi va respinge susţinerea, ca neîntemeiată.

Totodată, executarea silită împotriva contestatorului a fost pornită în temeiul unui titlu executoriu. Prin cesiunea de creanţă contractul de credit şi contractele de ipotecă nu îşi pierd caracterul de titlu executoriu.

În considerentele deciziei nr. #/2014 pronunţată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-au reţinut următoarele:

„Consacrarea, prin art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituţie de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligaţii (creanţe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective.

În consecinţă, caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare şi, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa însăşi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, aşa cum a susţinut titularul sesizării, ci a devenit o calitate a creanţei, care se transmite prin cesiune.

Totodată, trebuie subliniat că art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trăsătura de titlu executoriu în considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor convenţii.

Modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia, astfel, toate drepturile pe care cedentul le avea în legătură cu creanţa”.

Prin urmare, instanţa reţine că în urma cesiunii contractul de credit în temeiul căruia s-a început executarea silită împotriva contestatorului nu şi-a pierdut caracterul de titlu executoriu, urmând a respinge, pe cale de consecinţă, apărarea contestatorului în acest sens.

Contestatarul a invocat faptul că s-a împlinit dreptul de a solicita executarea silită.

Din înscrisurile existente la dosar rezultă că în anul 2016, a fost începută executarea silită în cadrul dosarului nr. ########## al SCPEJ .......

La data de 07.12.2017, a fost încheiat contractul de cesiune de creanţe încheiat între ######### SaRL, în calitate de cedent şi ############# LTD, în calitate de cesionar (f. 113-114) – fiind notificată către contestator la data de 19.12.2017 (f. 99).

Cu privire motivul de contestație vizând prescripția, instanța subliniază că în dreptul românesc există două prescripții extinctive diferite, cu termene deosebite: pe de o parte, o prescripție pentru valorificarea drepturilor subiective, fie prin acțiune în justiție, fie pe alte căi care duc la obținerea titlului executoriu, iar, pe de altă parte, o prescripție pentru punerea în executare a acestuia.

Este vorba mai întâi despre prescripția dreptului la acțiune (dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz).

După ce s-a obținut, în temeiul acțiunii exercitate, o hotărâre executorie, începe să curgă o prescripție nouă, prescripția dreptului de a obține executarea silită în temeiul titlului executoriu.

Aceasta nu este însă o continuare a prescripției dreptului la acțiune, ci o prescripție de sine stătătoare, care privește posibilitatea de a obține executarea silită a unui titlu ce obligă la a da, a face sau a nu face corespunzător obiectului obligației.

Această concepție care distinge între dreptul la acțiune, instituție de drept material, și dreptul de a obține executarea silită, instituție de drept procesual civil, constituie justificarea reglementării distincte a celor două prescripții în codul civil (sau în decretul nr. 167/1958), în primul caz, respectiv în codul de procedură civilă, în al doilea caz.

Prescripția dreptului de a obține executarea silită este reglementată de dispozițiile art. 706-711 din codul de procedură civilă, prevederi care se completează cu dreptul comun în materia prescripției extinctive reprezentat de prevederile noului cod civil pentru prescripțiile începute după intrarea acestuia în vigoare și cu cele ale decretului nr. 167/1958 pentru prescripțiile începute înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil, aspect ce rezultă din interpretarea coroborată a dispoziților art. 6 alin. 4 din noul cod civil și art. 201 din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind codul civil.

Din punctul de vedere al legii procesual civile aplicabile în cauză instanța constată că, în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. 1 din legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă și având în vedere că cererea de executare silită a fost formulată la data de 30.10.2023, după încuviințarea executării silite fiind constituit dosarul de executare nr. ......, în cauza pendinte sunt incidente prevederile noului cod de procedură civilă.

Potrivit art.712 alin.1 C.pr.civ. „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.”

Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel (art. 706 alin. 1 teza I din codul de procedură civilă). #### din momentul obţinerii titlului executoriu și stabilirii exigibilității creanței sale creditorului îi incumbă obligația de a se adresa, în termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, executorului judecătoresc pentru declanșarea executării silite (art. 622 alin. 2 și art. 664 din codul de procedură civilă).

Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită (art. 706 alin. 2 din codul de procedură civilă).

Din informațiile furnizate de ## ############# Ltd. rezultă că ultima plată voluntară s-a realizat la data de 10.11.2008 (fila nr. 119) iar la 04.10.2010 a fost cesionată întreaga creanță către ######### SaRL.

În cauza de față, termenul de prescripţie de 3 ani a început să curgă cel mai târziu la data la care creditorul iniţial a emis înștiințarea de la fila 100, 15.10.2010, în care menționează faptul că suma reprezentând creanța împotriva debitorului, de 4234,63 lei este rezultatul neplății la scadență a ratelor aferente contractului de credit încheiat de bancă cu debitorul, în lipsa unor alte înscrisuri.

Cesiunea creanţei nu a avut efectul unui caz de întrerupere a termenului de prescripție, iar cererea de executare silită(ce a dus la încuviințarea executării silite și la constituire dosarului de executare ##########) deși nu a fost depusă la dosar, este evident că a fost formulată după împlinirea termenului de prescripţie.

Efectele prescripţiei împlinite sunt următoarele (art. 2506 C.civ.):

- prescripţia nu operează de plin drept.

- după împlinirea termenului de prescripţie, cel obligat poate să refuze executarea

- cel care a executat de bunăvoie obligaţia după ce termenul de prescripţie s-a împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestaţiei, chiar dacă la data executării nu ştia că termenul prescripţiei era împlinit.

În cauză, instanta observa ca dreptul de a obtine executarea silita s-a nascut cel mai tarziu la data de 15.10.2010, iar executarea silita ce face obiectul analizei acestei cauze a fost demarata in afara termenului de 3 ani prev. de art. 706 al. 1 Cod procedura civila.

Instanta va respinge apărarea intimatei vizând întreruperea cursului prescriptiei prin cererea de executare silită din data de 27.10.2023, care a fost formulată într-un termen mai mic de 3 ani de la data de 29.12.2020, însă in afara termenului de 3 ani care a început să curgă cel mai tarziu la data de 15.10.2010.

Sunt aplicabile asadar prevederile art. 709 al. 1 pct. 2 si al. 3 Cod procedura civila:

Întreruperea prescripției: Cursul prescripției se întrerupe: 2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

(3) Prescripția nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.

Prin urmare, termenul de prescripţie (de 3 ani) cu privire la dreptul intimatei de a obţine executarea silită s-a împlinit în anul 2013.

Or, cererea de executare silită a fost formulată prima oară în anul 2016, deci după împlinirea termenul de prescripţie al dreptului intimatei de a obţine executarea silită în temeiul titlului executoriu menţionat.

Prin urmare, instanţa va admite motivul intervenirii prescripţiei invocat în cauză.

Faţă de cele arătate, având în vedere că la data declanșării executării silite – 27.10.2023- termenul de prescripție era deja împlinit, instanţa urmează să admită contestaţia la executare și să anuleze executarea executarea silită, respectiv toate actele de executare silită din dosarul de executare nr.217/E/2023.

În ceea ce priveşte cererea de întoarcere a executării silite, instanţa reţine că au fost executate sume de bani din respectivul debit (f. 68), în cuantum total de 4272,46 lei, astfel încât va admite cererea de întoarcere a executării silite şi va obliga intimatul la plata către contestator a sumei de 4272,46 lei, percepute în cadrul dosarului execuţional nr. …. prin poprire.

În ceea ce priveşte cererea de restituire a taxei de timbru, instanţa aminteşte că potrivit art. 45 alin.1 lit. f) din OUG 80/2013 sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.

În baza acestui articol, instanţa va admite cererea de restituire a taxei de timbru şi va dispune restituirea taxei de timbru către contestator, respectiv suma de 404 lei, achitată conform chitanţelor seria #############.12.2023,#############.12.2023, #############.12.2023 în cadrul dosarului #####/311/2023 al Judecătoriei #######, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Referitor la cheltuielile efectuate de executorul judecătoresc pentru fotocopierea actelor din dosarul de executare, instanţa va obliga intimatul către ### #### ####### la plata sumei de 135,66 lei reprezentând contravaloarea xerocopierii dosarului de executare nr. …...

În acest sens, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 717 alin. 2 C.pr.civ., cât şi faptul că acestea au natura unor cheltuieli de judecată.

Potrivit art. 451 și art. 453 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul poate fi obligată la restituirea cheltuielilor de judecată efectuate de partea care a câștigat, dacă există o cerere în acest sens, instanţa va obliga intimatul la plata către contestator a sumei de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat (f. 13,14,155).

În temeiul art. 720 alin.4 C.pr.civ., prezenta hotărâre, rămasă definitivă, se va comunica de îndată şi din oficiu, executorului judecătoresc.