Sentinţă civilă nr. 575 din 20.02.2025

Data publicare portal 01.09.2025

Respinge contestaţia la executare ca neîntemeiată.

Respinge cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Slatina.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 20.02.2025.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. #####/din data de 26.09.2024, contestatoarea ####### SRL a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimatele Primarul Municipiului ####### şi U.A.T.M. ####### împotriva executării înseși și a actelor de executare (somația și încheierea din 20.08.2024) emise de ### ###### ######## solicitând anularea încheierii nr. #### din 22.07.2024, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2024, deoarece a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale ( în temeiul art. 712 alin.3 CPC), anularea executării înseși și a actelor de executare emise de ### ###### ######## în dosarul nr. 226/2024 (în temeiul art. 720 alin. 1 C.p.c.), pentru următoarele argumente:

I. Obiectul litigiului

a. Titlul executoriu

In prezenta cauză, titlul executoriu constă în sentința civilă nr. ###/23.02.2021 a Judecătoriei #######, din dosarul civil nr. ####/, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul ###, prin decizia nr. ## din 30.03.2023.

Prin această sentință, s-a dispus obligarea contestatoarei să desființeze construcția realizată nelegal, fără autorizație de construire reprezentând „lucrări de construire (închideri perimetrale din zidărie de b.c.a., stâlpi de beton) modificare, recompartimentare", la imobilul situat în Municipiul #######, #### ##### ############## #####, ####### ###, cu readucerea imobilului la starea inițială în termen de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar, în cazul nerespectării acestui termen, măsura desființării construcției și de readucere a imobilului la starea inițială în termenul stabilit va fi adusă la îndeplinire de către Primarul municipiului #######, iar cheltuielile urmând a fi suportate de către pârâtă.

La 29.01.2024, contestatoarea, în temeiul art. 443 C.p.c. a formulat cerere de lămurire cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii nr. …/23.02.20221 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul civil nr. ####/311/2018, pentru motivul că, prin sentință se prevede readucerea clădirii la forma inițială, fără să se identifice, în mod concret, elementele care urmează să fie desființate, pentru a nu se pune în pericol întreaga clădire, respectiv elementele de rezistență ale acesteia și plafonul clădirii, cu precizarea că sentința a preluat datele prevăzute în procesul-verbal de contravenție, deși agentul constatator nu era de specialitate și fără a se dispune efectuarea unei expertize tehnice, întrucât societatea deţine 5 autorizaţii de construire.

La 13.02.2024, după citarea părților, Judecătoria ####### a respins cererea de lămurire a înțelesului, întinderea și aplicarea dispozitivului sentinței civile nr. ###/23.02.2021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr.####### ##### #, ca neîntemeiată, astfel că dispozitivul titlului executoriu nu a fost modificat.

b. Acte emise de creditorul real -Primarul Municipiului #######

La 22.01.2024, Primarul Municipiului ####### a emis Somația nr. 6733, prin care a somat debitoarea ####### S.R.L., în termen de 30 de zile, să demoleze construcția situată în Municipiul ####### ######## ###, iar nu lucrările de construire, ceea ce nu este precizat în titlul executoriu.

La 31.01.2024, debitoarea a introdus, la Judecătoria #######, cerere de ordonanță președințială privind suspendarea executării începute prin Somația nr. …/22.01.2024 emisă de Primarul Municipiului #######, care a fost înregistrată sub nr. ####/311/2024, și care a fost respinsă ca inadmisibilă prin sentința nr. ###/2024 din 06.03.2024 a Tribunalului ###.

Împotriva acestei sentințe a fost introdus apel, cauza fiind suspendată la 15.04.2024.

La 31.01.2024, debitoarea a introdus contestație la executare la Judecătoria #######, înregistrată sub nr. ####/, care a fost respinsă prin încheierea din 15.02.2024, deoarece s-a admis excepția inadmisibilității cererii invocată de primar, întrucât la acea dată nu existau acte de executare silită emise de un executor judecătoresc.

Totodată, instanța, în considerente, a consemnat solicitarea primarului de respingere ca inadmisibilă a cererii formulate de ####### S.R.L., deoarece la acea dată nu rezulta că împotriva debitoarei ar fi fost demarată procedura execuțională și, dimpotrivă, adresa nr. 6733/22.01.2024 a fost emisă de primar în scopul evitării începerii de către acesta a executării silite a societății, cu toate consecințele ce decurg din această procedură execuțională.

c. Executarea silită

La 15.07.2024, creditoarele Primarul Municipiului ####### și UATM ####### au înregistrat cererea de executare silită și deschiderea dosarului de executare împotriva debitoarei ####### S.R.L., la ### ###### ########, urmând ca, după îndeplinirea formalităților necesare, executorul să procedeze la executarea silită a debitorului în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege.

Prin încheierea din 15.07.2024, executorul a admis cererea creditoarelor, a dispus înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare silită.

Prin încheierea nr. #### din 22.07.2024 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2024, s-a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei ####### S.R.L. și s-a declanșat urmărirea silită mobiliară împotriva debitoarei în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ###/23.02.20221 a Judecătoriei #######, din dosarul civil nr. ####### ######, rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul ###, prin decizia nr. ## din 30.03.2023.

Prin încheierea nr. ### din 20.08.2024, ### ###### ########, în baza actelor comunicate de creditoare, în care s-a precizat că debitoarea nu și-a executat de bunăvoie obligația stabilită prin titlul executoriu indicat, în conformitate cu art. 669 C.p.c., s-au stabilit cheltuielile de executare silită în dosarul execuțional indicat.

Prin Somația nr. 226 din 20.08.2024, ### ###### ########, în baza cererii de executare silită formulată de creditoare, încuviințată prin încheierea Judecătoriei ####### nr. 4706 din 22.07.2024, a declanșat urmărirea silită mobiliară împotriva debitoarei în baza titlului executoriu indicat.

În baza art. 904 C.p.c. coroborat cu art. 667 C.p.c. a emis somația prin care a pus în vedere debitoarei ca, în termen de 10 zile de la primirea sau lăsarea somației la domiciliul debitoarei, aceasta să se conformeze întru totul titlului executoriu menționat, în sensul desființării construcției realizată nelegal, fără autorizație de construire, reprezentând: lucrări de construire (închideri perimetrale din zidărie de BCA, stâlpi de beton); modificare; recompartimentare, la imobilul situat în Municipiul ####### ##### cu readucerea imobilului la starea inițială, urmând ca debitoarea să achite suma de 6.566,00 lei cheltuieli de executare silită.

Prin somație, s-a indicat faptul că, în cazul în care debitoarea nu se va conforma somației în termenul arătat, executorul va continua executarea silită, conform legii, dacă va fi necesar și cu sprijinul organelor de poliție, jandarmerie sau altor agenți ai forței publice, urmând ca debitoarea să suporte toate cheltuielile de executare necesare acestei activități.

II.Motive pentru admiterea contestației la executare

1.În prealabil, invocăm excepția lipsei calității procesuale active a Unității Administrativ Teritorială a municipiului #######, întrucât nu a avut calitatea procesuală în litigiul privind titlul executoriu, reprezentat de sentința civilă nr. ###/23.02.20221 a Judecătoriei #######, iar competenţa exclusivă de solicitare a desființării unor de lucrări de construire aparține primarului, fapt care atrage anularea formelor de executare trimise de ### ###### ######## în dosarul nr. 226/2024.

2.S-a invocat excepția tardivității introducerii cererii de executare silită a titlului reprezentat de sentința civilă nr. ###/23.02.2021 a Judecătoriei #######, rămas definitiv la 30.03.2023.

In acest sens, s-a solicitat instanței să constate faptul că, prin dispozitivul titlului executoriu, s-au stabilit, în mod expres, următoarele obligații de a face:

a.pentru debitoarea ####### S.R.L., obligația de a desființa construcția realizată nelegal, fără autorizație de construire reprezentând „lucrări de construire (închideri perimetrale din zidărie de b.c.a., stâlpi de beton) modificare, recompartimentare", la imobilul situat în Municipiul #######, #### ##### ###, cu readucerea imobilului la starea inițială în termen de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii,

b.pentru Primarul municipiului #######, obligația de a aduce la îndeplinire în cazul nerespectării acestui termen (4 luni), a măsurii desființării construcției și readucerii imobilului la starea inițială în termenul stabilit (4 luni), cheltuielile urmând a fi suportate de către societate.

In termenul de 4 luni, care s-a împlinit la 30.07.2023, prevăzut de dispozitiv, ARTICUS S.RL. nu a procedat la desființarea lucrărilor de construire, nerespectând obligaţia de a face prevăzută de instanță.

În termenul de 4 luni, stabilit în titlul executoriu, cuprins între 31.07.2023-30.11.2023, Primarul municipiului ####### nu a procedat la desfiinţarea lucrărilor de construire, nerespectând obligaţia de a face prevăzută de instanţă.

Termenul de 4 luni este un termen judecătoresc, stabilit de instanţă în cursul judecăţii. Acest termen are caracter imperativ, în sensul ci doar înăuntrul acestuia trebuie îndeplinită obligația de a face prevăzută în dispozitivul sentinței.

3.În ceea ce privește exigibilitatea obligației de a face, prevăzută în titlul executoriu, prin care primarul, în termenul indicat, ar fi trebuit să finalizeze executarea silită, s-a solicitat instanței să constate că executarea acesteia nu mai este posibil legal a se realiza, întrucât a ajuns la scadență, termenul fiind împlinit Ia 30.11.2023.

Din această cauză, titlul executoriu nu mai poate fi executat, motiv pentru care formele de executare emise în baza acestuia urmează a fi anulate de instanță ca lipsite de bază legală.

În termenul cuprins între 30.03.2023 și 30.07.2023, când s-a împlinit termenul de 4 luni pentru ####### S.R.L., Primarul municipiului ####### nu avea posibilitatea să desființeze, pe cheltuiala societății lucrările, de construire, însă putea demara procedura de executare și de pregătire a măsurilor, astfel încât, la 31.07.2023, să poată începe obligația de a face.

S-a solicitat instanței să constate că, în termenul cuprins între 31.07.2023-30.11.2023, Primarul municipiului ####### avea obligația de a declanșa și de a finaliza desființarea lucrărilor de construire, impusă prin dispozitivul titlului.

#### ar fi procedat la începerea executării în perioada indicată în dispozitiv, exista posibilitatea suspendării executării pentru o cauză prevăzută de lege.

Doctrina și practica judiciară au statuat că nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute în dispozitivul hotărârii judecătorești.

Nerespectarea termenului absolut prevăzut afectează valabilitatea actelor de executare, fapt care determină anularea acestora.

În acest sens, sancțiunea nerespectării în termenul de 4 luni, are ca sancțiune stingerea obligației de a face prevăzută în dispozitivul titlului executoriu.

Termenul absolut de 4 luni, stabilit în dispozitivul sentinței, se putea modifica doar în situația în care primarul, atunci când a fost utilizată procedura prevăzută de art. 443 C.p.c., ar fi solicitat lămurirea dispozitivului în ce privește acest termen.

Totodată, primarul a avut posibilitatea de a solicita modificarea termenului de 4 luni, stabilit în dispozitivul sentinței, prin introducerea apelului împotriva sentinţei, situație care nu s-a îndeplinit în cauză.

In realitate, s-a solicitat instanței să constate că, în cauză, cererea de executare silită a fost emisă cu vădită întârziere, la 15.07.2024, respectiv după 7 luni și 15 zile de la împlinirea termenului în care trebuia finalizată obligația de a face.

4 faţă de condițiile în care au fost emise de executare a căror anulare este cerută în prezenta cauză, solicităm instanței să constate existența lipsei de interes din partea Primarului Municipiului #######, în perioada 31.07.2023-30.11.2023,care nu a respectat obligaţia de a face prevăzută în dispozitivul titlului, respectiv de introducere a cererii de începere și de finalizare a executării până la 31.11.2023.

Faptul că, prin somația nr. … din 22.01.2024, primarul a solicitat societății să procedeze la executarea dispozitivului sentinței, însă, în întâmpinarea formulată în dosarul nr. ####/311/2024, a precizat că aceasta nu reprezintă demararea procedurii de executare, ci a avut scopul evitării suportării cheltuielilor ocazionate de executarea silită, ceea ce înseamnă că nu a existat interesul concret pentru respectarea obligației de a face.

5.În conformitate cu art. 712 C.p.c., împotriva încheierilor date de executorul judecătoresc se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Executarea silită începută de creditor va determina producerea unei vătămări grave a intereselor societății, sub aspectul împrejurării că prin demolarea stâlpilor de beton se determină în mod direct demolarea zidului comun cu clădirea proprietatea societății, pentru care există autorizație de construire, precum și a acoperișului clădirii.

Motivat de faptul că titlu executoriu indicat nu se mai bucură de protecția legală privind executarea silită, întrucât obligaţia de a face a creditorului a încetat la 30.11.2023, astfel că de la această dată nu mai există posibilitatea legală de a se declanșa executarea silită, rezultă că și încheierea nr.#### din 22.07.2024 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/, prin care s-a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei ####### S.R.L.și s-a declanșat urmărirea silită mobiliară împotriva debitoarei în baza titlului executoriu nu îndeplinește condițiile legale privitor la încuviințarea executării silite.

Faţă de aceste considerente, deoarece sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale contestației, prevăzute de art. 713C.p.c., condițiile privind instanța competentă, prev. de art. 714 C.p.c., termenul de introducere a contestației, prev. de art. 715 C.p.c. și condițiile de formă, prev. de art. 716 C.p.c., s-a solicitat admiterea contestației, cu cheltuieli de judecată.

În dovedirea motivelor invocate, s-a solicitat proba cu înscrisuri.

La data de 16.09.2024 intimatul Primarul Municipiului ####### a formulat întâmpinare împotriva contestației la executare, formulată de contestatoarea S.C. ####### S.R.L. reprezentată legal prin administrator ### #####, contestație prin care solicită anularea încheierii nr. #### din 22.07.2024 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/, precum și anularea executării silite înseși și a actelor emise de ### ###### ######## în dosarul de executare silită nr.226/2024 ( somația și încheierea din 20.08.2024).

Intimatul a învederat instanței de judecată faptul că, prin încheierea de încuviințare a executării silite nr.4706 din 22.07.2024 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####### ######, s-a încuviințat executarea silită a debitoarei la cererea creditorilor Primarul Municipiului ####### și Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului #######, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ### din data de 23.02.2021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2018, rămasă definitivă prin respingerea apelului, potrivit deciziei nr. ##/30.03.2023.

În fapt prin contestația la executare depusă la data de 26.08.2024. contestatoarea la pct.

II pct. 1 și 2 din contestația formulată a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului ####### excepția tardivității introducerii cererii de executare silită.

Așa cum reiese, din cuprinsul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ### din data de 23.02.2021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2018, a fost admisă cererea formulată de Primarul Municipiului #######, in calitate de persoană Juridică de drept public, în contradictoriu cu pârâta … și s-a dispus obligarea pârâtei să desființeze construcția realizată nelegal, fără autorizație de construire, reprezentând lucrări de construire (închideri perimetrale din zidărie de BCA, stâlpi de beton) modificare, recompartimentare la imobilul situat în ########. ### cu readucerea imobilului la starea inițiată.

Totodată s-a stabilit un termen, limită de executare a măsurilor de către pârâtă în termen de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în caz contrar, Primarul Municipiului ####### fiind autorizat să ducă la îndeplinire măsurile privind desființarea construcțiilor realizate nelegal și de readucere a imobilului ta starea inițială, ca efect al neîndeplinirii obligațiilor de către aceasta urmând să suporte totodată cheltuielile aferente pârâta.

Ca atare, contrar celor susținute de către aceasta în contestația formulată, în speță, debitoarea ## ####### și nu creditorul a avut la dispoziție termenul de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în caz contrar, Primarul Municipiului ####### fiind autorizat să ducă la îndeplinire măsurile privind desființarea construcțiilor realizate nelegal și de readucere a imobilului la starea inițială, ca efect a neîndeplinirii obligaților de către aceasta, urmând să suporte totodată cheltuielile aferente pârâta

Potrivit celor dispuse prin dispozitivul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.### din data de 23.02.2021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr; ####/, Primarul Municipiului ####### este autorizat să ducă la îndeplinire măsurile privind desființarea construcțiilor realizate nelegal și de readucere a imobilului la starea inițială, ca efect al neîndeplinirii obligațiilor de către pârâtă urmând să suporte totodată cheltuielile aferente pârâta.

Ca atare, calitatea de creditor a Primarului Municipiului ####### și a Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului #######, derivă din natura obligației stabilite prin titlul executoriu.

A considerat că în speță este valid raționamentul debitoarei contestatoare, potrivit căreia doar Primarul Municipiului ####### ar avea calitatea de creditor, înseamnă a lipsi de eficiență juridică actul judecătoresc titlul executoriu reprezentat de sentința civilă sentință civilă nr- ### din 23.022021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2018 rămasă definitivă prin decizia nr. ## din 30.03.2023 pronunțata de Tribunalul ### in dosarul nr. ####/311/2018.)

Aceasta deoarece, primarul conform art. 27 alin (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, are doar obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării; executării lucrărilor în construcții, în cadrul unităților administrativ-teritoriale, însă Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului #######, are capacitate juridică și patrimoniu propriu fiind entitatea care are calitate de subiect juridic de drept fiscal, titulară a codului de înregistrare fiscală și a conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.

Potrivit art.96 alin (1) (2) și (3) din O.U.G. nr. 571/2019 privind Codul Administrativ, intitulat ”Personalitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale”:

"(1) Unitățile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu”.

(2) Unitățile administrativ-teritoriale, precum și subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt subiecte juridice de drept fiscal titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum si la unităţile bancare.

Totodată conform art. 109 alin (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ:„ cheltuielile de judecată sau după caz despăgubirile stabilite pe baza hotărârilor judecătorești definitive se suportă/se fac venit de la/la bugetul local al unității administrativ- teritoriale.

Cheltuielile de judecată cuprind toate sumele cheltuite din bugetul local. ”

Ca atare, s-a menţionat instanței de judecată faptul că, prezenţa în cuprinsul cererii de executare silită a Primarului Municipiului ####### și a Unității Administrativ Teritorială a Municipiului #######, ambele cu sediul în #######, ### #, în calitate de persoană juridică de drept public, persoană autorizată de instanța judecătorească în vederea aducerii la îndeplinire a măsurii desființării construcției, nu este întâmplătoare, ci constituie expresia definirii instituției — Unității Administrativ Teritoriale, care suportă, în raport cu bugetul local, cheltuielile cu executarea silită a debitoarei, care nu a înțeles să execute de bunăvoie obligația stabilită prin titlul executoriu, creditorul având dreptul ca în cadrul executării silite a acesteia, să recupereze de la aceasta cheltuielile aferente executării silite.

Pentru motivele mai sus menționate s-a solicitat instanței de judecată respingerea excepțiilor invocate de către debitoarea contestatoare, a lipsei calității procesuale active a Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului ####### și excepția tardivității introducerii cererii de executare silită, ca fiind vădit neîntemeiate.

Debitoarea contestatoare, la pct.

II, pct. 4 din contestația formulată, a invocat excepția lipsei de interes a Primarului Municipiului ####### în ceea ce privește formularea cererii privind executarea silită, invocând aceleași motive precizate la pct.

II, pct. 2 , motiv pentru care s-a solicitat instanței de judecată respingerea acestei excepții ca vădit neîntemeiată.

Debitoarea contestatoare, la pct. II, pct. 5 din contestația formulată, a invocat aceleași motive precizate la pct.II, pct. 2 și anume faptul că obligația de a face a creditorului ar fi încetat la data de 30.11.2023.

Intimatul a precizat instanței de judecată faptul că debitoarea-contestatoare se află în eroare.

Aceasta deoarece din cuprinsul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ### din data de 23.02.2021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####### ######, rămasă definitivă prin respingerea apelului, potrivit deciziei nr. ##/30.03.2023, reiese cu certitudine faptul că în speță, debitoarea S.C. ####### S.R.L., și nu creditorul a avut la dispoziție termenul de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, adică cel mai târziu până la data de 30.07.2023 să-și îndeplinească obligația stabilită prin titlul executoriu, iar în caz contrar, Primarul Municipiului ####### a fost autorizat de către instanța de judecată să ducă la îndeplinire măsurile privind desființarea construcțiilor realizate nelegal și de readucere a imobilului la starea inițială, ca efect al neîndeplinirii obligațiilor de către aceasta, urmând să suporte totodată cheltuielile aferente debitoarea-contestatoare.

În privința termenului aflat la dispoziția creditorului pentru executarea silită a debitoarei-contestatoare, s-a învederat instanței de judecată faptul că, debitoarea contestatoare se află în eroare atunci când susține faptul că în cauză cererea de executare silită a fost depusă tardiv, la data de 15.07.2024.

Aceasta deoarece în speță, sentința civilă nr. ######.02.2021, pronunțată de Judecătoria #######, în dosarul nr. ####/311/2018 a rămas definitivă la data de 30.03.2023, prin respingerea apelului, potrivit deciziei nr. ##/30.03.2023, acesta fiind momentul la care s-a născut dreptul creditorului de a obține executarea silită a debitoarei-contestatoare.

Intimatul a învederat, de asemenea, instanței de judecată faptul că, de la acest moment a început să curgă termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 706 din Codul de procedură civilă, termen ce în speță nu s-a împlinit, acesta fiind întrerupt la data de 15.07.2024, data la care a fost înregistrată cererea de executare silită pe rolul ### ###### ######## formându-se dosarul execuțional nr.226/2024.

Având în vedere cele mai sus menționate intimatul consideră că motivele invocate de către debitoarea-contestatoare în contestația la executare formulată, prin care se solicită anularea încheierii nr, #### din 22.012024 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2024 precum și a actelor emise de ### ###### ######## în dosarul de executare silită nr.226/2024 (somația și încheierea din 20.08.2024) sunt vădit neîntemeiate.

Având în vedere motivele invocate, intimatul a solicitat instanței de judecată respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.

La data de 02.10.2024 contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea motivelor prevăzute în întâmpinare ca neîntemeiate, pentru următoarele argumente:

În întâmpinarea formulată unitatea intimată a precizat că prin sentința civilă ###/23.02.2021 pronunțată de judecătoria ####### în dosarul ############ #, la cererea fostului primar al Municipiului #######, ### #### s-a dispus obligarea ####### SRL să desființeze construcția realizată nelegal, fără autorizație de construire, reprezentând lucrări de construire (închideri perimetrale din zidărie de BCA. stâlpi de beton, modificare, recompartimentare) la imobilul situat în #######. #### stabilindu-se ca termen limită de executare a măsurilor de către pârâtă de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în caz contrar primarul fiind autorizat să ducă la îndeplinire măsurile privind desființarea acestor construcții.

Unitatea intimată în întâmpinare a precizat că primarul a fost autorizat să ducă la îndeplinire aceste măsuri, calitatea de creditor al primarului și al UATM ####### derivând din natura obligației stabilite prin titlu executoriu.

Răspunsul contestatoarei ####### SRL:

Societatea ####### SRL, în cadrul contestației, a precizat împrejurarea că, hotărârea ce reprezintă titlu executoriu are la bază un proces verbal de contravenție, care nu a mai fost contestat de către administrator, din cauza promisiunii primarului care deținea deja întreaga documentaţie, inclusiv expertiza MLPAT ####### ########, în care existau toate condițiile pentru eliberarea certificatului/ autorizației de construire.

Faptul că ulterior fostul primar ### #### și-a schimbat comportamentul faţă de societate, în sensul că a cerut administratorului acesteia să închidă activitatea sau să accepte calitatea de administrator al unei persoane abilitare de acesta ori să procedeze la vânzarea societăţii, a determinat administratorului societății să formuleze mai multe cereri pentru eliberarea certificatului/ autorizației legale.

Cum însă, în cadrul acestei instituții a existat tendința de tergiversare a eliberării actului necesar societăţii și constatându-se că ##### verifica documentalia societălii și redacta răspunsul de respingere al solicitării, în calitate de arhilecl (șef) sau de șef de serviciu . societatea a fost nevoită să revină cu cereri la care a atașat și expertiza MLPAT ####### ########, persoană care a verificat stadiul construcliilor și a garantat pentru stabilitatea acestora și îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.

Cum însă ##### nu a avut studii în specialitatea arhitectură, iar primarul ### #### nu a organizat concurs pentru organizarea acestui post și a tolerat această persoană să exercite atribuții de importanță deosebită privind siguranța în construcții, rezultă că unitatea intimată prin funcționarii săi a respins în mod nelegal cererile contestatoarei.

Deoarece, prin hotărârea judecătorească ce reprezintă titlul executoriu s-au preluat consemnările prevăzute în procesul verbal de contravenție, deși acest document a fost întocmit de un polițist care nu are calificarea în domeniul construcțiilor, prin cererile formulate societatea a cerut funcționarilor unității intimate să procedeze la efectuarea unei expertize pentru a se constata, în detaliu, care sunt elementele care trebuie desființate la construcția proprietatea socieţăţii pentru care există cinci autorizații de construire.

A accepta prevederea unității intimate în întâmpinare referitoare la desființarea construcției realizată nelegal, fără autorizație de construire reprezintă o cerere care nu se regăsește în titlul executoriu contestat.

In întâmpinare unitatea intimată face trimiteri la calitatea de creditor a societății ####### SRL, pe care nu și-a arogat-o în niciun litigiu, aceasta având însă și în prezenta cauză calitatea de contestator la executarea silită solicitată de unitatea intimată.

############## SRL nu contestă calitatea de persoană juridică a UATM #######, însă contestă împrejurarea că în titlul executoriu a avut calitate procesuală activi doar primarul Municipiului ####### iar nu și UA T #######.

In ceea ce privește interpretarea dispozitivului titlului executoriu prin care s-a dispus ca ridicarea construcției să se realizeze în termen de patru luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, situație care nu s-a îndeplinit până în prezent a solicitat instanței să constate că, în cazul contrar neexecutării desfiinţării construcției, în cadrul aceluiași termen acesta a fost autorizat să ducă la îndeplinire măsurile privind desființarea construcțiilor, situație care nu s-a îndeplinit până in prezent, astfel că dispozitivul hotărârii a devenit inaplicabil în condițiile în care termen stabilit de instanță nu a fost respectat nici de către primar.

De altfel, în cadrul multiplelor audiențe efectuate de administratorul societăţii la primar și serviciile autorizate, a existat de fiecare dată promisiunea neexecutării titlului, deoarece legea 50/91 s-a modificat în sensul că pentru lucrările executate fără autorizație, evaluarea într-o expertiza MLPAT a situației concrete determină îndeplinirea condițiilor pentru acordarea certificatului/autorizației de construire.

Cum însă în cauză s-a dovedit că există motive oculte din partea foștilor reprezentanți ai unității intimate care s-au regăsit în amenințări pentru nerealizarea unor interese proprii de către unii funcționari, societatea, în cadrul unui litigiu a invocat împrejurarea că de conţinutul expertizei MLPAT la care s-au adăugat și celelalte documente depuse, în mod practic, a existat și există posibilitatea eliberării certificatului/autorizației de construire.

Mai mult, în cadrul ultimului litigiu, Tribunalul ### prin încheierea din 09.05.2024 în cauza care formează obiectul dosarului nr ####/a admis cererea societăţii de sesizare a curţii constituționale in vederea stabilirii neconstituționalității dispozițiilor art. 37 din legea 991, cauza fiind înaintată la CCR, însă până în acest moment nu s-a fixat termen de judecată.

In aceste condiţii, deoarece societatea deţine întreaga documentație și în plus expertiza MLPAT care completează și se substituie tuturor condițiilor pentru eliberarea certificatului/ autorizaţiei de construire, însă funcţionarii unităţii intimate au plasat cauza la politia locală care a sesizat executorul judecătoresc consideră că există motive suficiente pentru admiterea contestației și anularea formelor de executare, pentru argumentele prevăzute în fondul contestației.

Totodată invocă împrejurarea ca prin decizia nr.### din 09.11.2021 pronunțată de Tribunalul ### în dosarul nr. ###/, s-a admis contestația introdusă de societate împotriva actului administrativ reprezentat de răspunsul negativ la cererea societăţii de eliberare a certificatului/autorizației de construire instanța dispunând ca primarul de la acea dată să verifice documentația pentru a dispune eliberarea certificatului/autorizației de construire, însă, ca urmare a conflictelor dintre această persoană și administratorul societății care și-a căutat de fiecare dată drepturile, funcţionarii instituției au inventat fel de fel de motive pentru a obstrucționa activitatea de eliberare a documentului solicitat de unitate.

In concluzie, a solicitat instanței să respingă motivele prevăzute în întâmpinare și pe cale de consecință faţă de argumentele și de documentele existente să dispună admiterea contestației și anularea formelor de executare silită, astfel încât să nu se ajungă la prejudicierea gravă a societăţii prin demolarea unor elemente, nespecificate în titlul executoriu, pentru care au existat autorizații de construire și dacă s-ar respinge contestația ar însemna ca o clădire autorizată să se demoleze din cauza lipsei de profesionalism a funcţionarilor societăţii intimate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin sentinţa civilă nr. ###/23.02.2028, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2018, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Primarul Municipiului #######, în contradictoriu cu pârâta SC ####### SRL, a fost obligată pârâta SC ####### SRL să desfiinţeze construcţia realizată nelegal, fără autorizaţie de construire reprezentând „lucrări de construire (închideri perimetrale din zidări de b.c.a., stâlpi de beton) modificare, recompartimentare”, la imobilul situat în ########## #######, str. ##### Textilistului , nr.8E, ####### ###, cu readucerea imobilului la starea iniţială în termen de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar în cazul nerespectării acestui termen, măsura desfiinţării construcţiei și de a readucere a imobilului la starea iniţială în termenul stabilit va fi adusă la îndeplinire de către Primarul municipiului #######, iar cheltuielile urmând a fi suportate de către pârâtă.

Sentința Judecătoriei #######, prin decizia nr. ##/30.03.2023, pronunțată în dosar de Tribunalului ###, ca urmare a apelului apelantei intimate SC ####### SRL, a rămas definivă.

Prin cererea de executare silită formulată de Primarul Municipiului #######, înregistrată de ### ###### ######## la dat de 15.07.2024 a fost solicitată executarea silită in baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ### din data de 23.02.2021, pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/, având ca obiect obligația de a face -Autorizare desființare lucrări, rămasă definitivă potrivit deciziei nr. ## din data de 30.03.2023 pronunțată de Tribunalul ### in dosarul nr. ####/, impotriva debitoarei S.C. ####### S.R.L. înregistrata in Registrul Comerţului, reprezentată legal prin administrator ### #####, domiciliată in Municipiul ####### #### ############# ### ##, #### ###, CNP #############, cu sediul în ####, str. ####### ########, în vederea desființării construcției realizată nelegal, fără autorizație de construire, reprezentând " lucrări de construire (închideri perimetrale din zidărie de b.c.a., stâlpi de beton) modificare, recompartimentare la imobilul situat în ########## #######, str. ##### Textilistului, nr.8E, #### ###, cu readucerea imobilului la starea inițială, la care se adaugă cheltuielile de executare silită, obligație pe care debitoarea refuză să o execute de bunăvoie.(f. nr. 118-120)

Prin încheierea din data de 4706/22.07.2024 pronunțată în dosarul nr. 226/2024 de Judecătoria #######, instanța a admis cererea și a încuviințat executarea silită a debitorului ####### S.R.L., de către ### ###### ########, în dosarul de executare nr. …., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa Civilă nr.###/23.02.2021 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul civil nr.####/311/2018, definitivă prin respingerea apelului, prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, până la realizarea dreptului creditoarelor PRIMARUL MUNICIPIULUI ####### și UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI #######, rezultat din titlul executoriu, respectiv autorizarea creditoarelor pentru trecerea la executare silită a obligaţiei privind desfiinţarea construcţiei realizată nelegal de către debitoare, fără autorizaţie de construire, reprezentând „lucrări de construire (închideri perimetrale de zidărie de bca, stâlpi de beton) modificare, recompartimentare”, la imobilul situat în Municipiul #######, ###, cu readucerea imobilului la starea iniţială., precum şi a cheltuielilor de executare (f. nr. 140).

În cauză, a fost emisă înștiințarea de declanșare a executării silite și somația din data de 20.08.2024, prin care s-a pus în vedere contestatoarei ca, în termen de 10 zile să își îndeplinească obligațiile stabilite prin titlul executoriu.(f. nr. 142)

În continuare reţine instanţa că, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 (republicată), preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor administrativ- teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz.

Art. 109 din Codul administrativ aprobat prin O.U.G. nr. 57/2019 prevede:

(1) Reprezentarea în justiţie a unităţilor administrativ- teritoriale se asigură de către primar sau de către preşedintele consiliului judeţean.

(2) Primarul sau preşedintele consiliului judeţean stă în judecată în calitate de reprezentant legal al unităţii administrativ- teritoriale, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, şi nu în nume personal.

Art. 154 alin. (6) din același act normativ prevede că primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea

administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.

Din art. 154 alin. (6) din același act rezultă că primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relaţiile cu alte

autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie, sens în care îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 155.

Prin urmare în cazul titlurilor executorii ce prevăd desființarea lucrărilor realizate în mod nelegal, legea nr. 50/1991 conferă primarilor calitatea de a demara inclusiv executarea lor silită.

Interpretarea sistematică a dispozițiilor Legii nr. 50/1991 și a celor cuprinse în Codul administrativ susțin concluzia potrivit căreia primarul acționează nu în numele său personal, ci în calitate de reprezentat al unității administrativ teritoriale.

Conform art. 109 alin (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ:„ cheltuielile de judecată sau după caz despăgubirile stabilite pe baza hotărârilor judecătorești definitive se suportă/se fac venit de la/la bugetul local al unității administrativ- teritoriale.

Cheltuielile de judecată cuprind toate sumele cheltuite din bugetul local.”, Unitatea Administrativ Teritorială fiind cea care suportă, în raport cu bugetul local, cheltuielile cu executarea silită creditorul având dreptul ca în cadrul executării silite a acesteia, să recupereze de la aceasta cheltuielile aferente executării silite.

Cu privire la faptul că în cauză cererea de executare silită a fost depusă tardiv, la data de 15.07.2024, instanța reține următoarele:

Art. 706 C.p.c. „(1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive”

Art. 709 C.p.c. „(1) Cursul prescripţiei se întrerupe:

1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

2. pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;

3. pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori;

4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare;

5. pe data depunerii cererii de reluare a executării;

6. în alte cazuri prevăzute de lege.

(2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3) prescripţia nu este întreruptă dacă executarea silită a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunţat la ea”.

Art. 707 alin. 2 C.p.c. „prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, dacă dreptul de a obţine obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obţine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepţia autorităţii de lucru judecat”

Cu titlu prealabil, instanţa reţine că prescripţia dreptului creditoarei de a obţine executarea silită, potrivit art. 706 şi urm. C.p.c., poate fi invocată doar pe calea contestaţiei la executare.

Astfel, prescripţia dreptului creditoarei de a obţine executarea silită este un aspect care tinde să ducă la desfiinţarea executării silite înseşi, astfel că poate fi invocat doar în cadrul contestaţiei împotriva executării silite, potrivit art. 712 alin. 1 C.p.c. („Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”).

Instanța reține că, într-adevăr, potrivit art. 709 pct. 2 C.pr.civ., depunerea cererii de executare întrerupe cursul prescripției, dar aceasta nu înseamnă că acest curs este întrerupt pe toată durata existenței dosarului de executare, în condițiile în care nu se realizează nici alt act de executare; în caz contrar cazul de întrerupere prevăzut la art. 709 alin. 1 pct. 4 ar rămâne inaplicabil.

Potrivit art. 709 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.

Rezultă, din cuprinsul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. ### din data de 23.02.2021, pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2018, rămasă definitivă prin respingerea apelului, potrivit deciziei nr. ##/30.03.2023, faptul că debitoarea S.C. ####### S.R.L., a avut la dispoziție termenul de 4 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, 30.03.2023, să-și îndeplinească obligația stabilită prin titlul executoriu, iar în cazul nerespectării acestui termen, măsura desfiinţării construcţiei și de a readucere a imobilului la starea iniţială în termenul stabilit va fi adusă la îndeplinire de către Primarul municipiului #######, iar cheltuielile urmând a fi suportate de către pârâtă.

Luând în considerare că cererea de executare silită a fost depusă la data de 15.07.2024, data la care sentința civilă nr. ######.02.2021, pronunțată de Judecătoria #######, în dosarul nr. ####/a rămas definitivă, 30.03.2023, prin respingerea apelului, potrivit deciziei nr. ##/30.03.2023, cererea creditorului de a obține executarea silită a contestatoarei este formulată în termenul legal, termen ce nu s-a împlinit, acesta fiind întrerupt la data de 15.07.2024, data la care a fost înregistrată cererea de executare silită pe rolul ### ###### ########, dosar execuțional nr…...

Dispozițiile art. 713 alin 1 C. proc.civ. prevede că, dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe calea contestației motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

Analizând motivele de contestaţie astfel invocate, instanţa constată că acestea vizează legalitatea și temeinicia hotărârii judecătoreşti, fiind inadmisibile prin raportare la dispoziţiile art. 713 alin. 1 C.proc.civ.

Instanța reține că potrivit dispozitivului deciziei prin care a fost respins apelul contestatoarei s-au reținut următoarele:

„Soluția pronunţată de judecătorul fondului față de cele prezentate mai sus este corectă, iar dispozitivul sentintei este clar si poate fi pus în executare cu uşurinţă, pentru că ceea ce trebuie demolat sunt lucrările ce nu au fost autorizate prin cele trei autorizații de construire, respectiv nr. 464/16.06.2022, 686/29.10.2003 şi 421/2005, emise de Primăria Municipiului #######.”

Instanța reține că termenul „desființare” nu e susceptibil de interpretări, debitorul fiind obligat la a efectua toate demersurile în vederea realizării obligației puse în sarcina sa.

Astfel, instanța reține că sunt incidente dispozițiile titlului III- Executarea silită directă, respectiv cele prevăzute de art. 888 C.proc.civ și următoarele, precum și cele prevăzute de art. 903 C.proc.civ.

Totodată, instanța reține că, prin titlul executoriu, creditorul a fost autorizat ca în cazul nerespectării de către debitor a termenului acordat, măsura desfiinţării construcţiei și de readucere a imobilului la starea iniţială în termenul stabilit va fi adusă la îndeplinire de către acesta, iar cheltuielile urmând a fi suportate de către pârâtă, debitorul neinvocând în cursul executării niciun motiv pentru care nu a procedat la punerea în executare a obligației prevăzute în titlul executoriu.

Potrivit procesului verbal din 05.11.2024, executorul judecătoresc a constatat că debitorul nu a demarat nicio procedura de readucere a imobilului ce face obiectul dosarului de executare silita la starea initială, după expirarea termenului de 10 zile de la comunicarea somatiei emisa in 20.08.2024.

Nu este justificată suţinerea debitorului potrivit căreia prejudiciul este iminent, ţinând cont de faptul că prin procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc la data de 13.11.2024 de ### ###### ########, executorul reţine că se impune, pentru a se putea identifica cu exactitate părţile din cladire care urmeaza a fi demolate in vederea readucerii imobilului situat in #######, ##### Textilistului, nr.8E, ####### ###, la starea iniţiala conform autorizatiilor de constructie nr. 464/2022, 686/2003 si ######## emise de Primaria Municipiului #######, numirea unui expert tehnic judiciar in specialitatea arhitectura şi ulterior pentru stabilirea solutiei tehnice de interventie la constructie in vederea aducerii la starea initiala in conditii de siguranta, urmând a dispune numirea unui expert tehnic judiciar, scopul fiind acela al stabilirii lucrărilor ce nu au fost autorizate prin cele trei autorizații de construire, respectiv nr. …/16.06.2022, …/29.10.2003 şi ######## de către expert tehnic judiciar.

Cu privire la înscrisurile depuse la data de 30.01.2025 de către contestatoare (f. nr 8, 9 vol II) respectiv adresa emisă de Secretariatul Tehnic al Comisiei Mixte de Rechiziții ###, instanța reține că în adresa sunt invocate prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public, şi art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 219/2005, prin care se pune în vedere contestatorului să comunice semestrial Structurii Teritoriale pentru Probleme Speciale ####### ### (S.T.P.S. ###) în cadrul căruia funcţionează Secretariatul tehnic al CMR, schimbările survenite în evidența bunurilor prevăzute a se rechiziţiona privind înstrăinarea sau starea lor.

Solicitarea instituie doar obligații în sarcina contestatoarei de a comunica schimbările survenite în evidența bunurilor prevăzute a se rechiziţiona privind înstrăinarea sau starea lor, neexistând niciun impediment în continuarea executării.

Instanța concluzionează că este în sarcina contestatorului obligația de a comunica situația reală a bunurilor sale în vederea unei eventuale rechiziționări ipotetice, în caz de mobilizare sau de război, inclusiv situația imobilului pentru care o instanță a dispus definitiv deființarea lucrărilor realizate cu nerespectarea prevederilor legale.

Adresa Direcției Sanitar Veterinare Și Pentru ######### Alimentelor ### prin care societatea contestatoare este înțiințată că potrivit Planului de mobilizare a economiei nationale pentru aparare, valabil in perioada #########, societatea SC ####### SRL a fost nominalizată pentru efectuarea de servicii de preparare si servire a mesei, in limitele maxime a capacitatii de procesare/servire pe care o detine, in caz de mobilizare sau razboi, face referire la Planul de mobilizare a economiei nationale pentru aparare, valabil in perioada #########, plan care nu mai este în vigoare.

Potrivit alin.1 din art. 11. - Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare proiectul planului de mobilizare şi proiectul bugetului de stat pentru război se dimensionează pentru o perioadă de un an, sunt aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi au valabilitate timp de 4 ani.

Art. 12. din același act normativ prevede că ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice şi instituţiile publice au obligaţia să ia din timp de pace măsuri pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare aprobat.

Din aceste înscrisuri nu se rețin motive care să reprezinte un impediment în continuarea executării silite.

Totodată, precizarea că pe rolul CCR s-a înregistrat dosarul nr. 2015D/2024 din 17.06.2024, la sesizarea Tribunalului ###, la cererea ….., cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 37 alin. 6 teza all-a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, este una care nu are relevanţă juridică în prezenta speţă, în contextul în care din fişa dosarului de pe portalul instanţelor rezultă că aceasta vizează un alt dosar decât cel în care a fost pronunţat titlul executoriu, respectiv cu nr. ####/104/2023, aşa încât soluţia din primul dosar nu are legătură juridică cu cel soluţionat definitiv şi care vizează titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. ###/23.02.2021 a Judecătoriei #######, situaţie în care eventuala admitere a excepţiei de neconstituţionalitate de către CCR nu ar avea efecte juridice faţă de speţa dedusă judecăţii de faţă, prin prisma efectelor deciziilor CCR reglementate numai pentru viitor, în aplicarea art. 147 alin. 4 din Constituţie, conform căruia deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României.

De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Aşa fiind nu se poate reţine concluzia petentei în sensul că, dacă s-ar trece de îndată la executarea titlului indicat, mai înainte de soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, ar însemna ca să se producă prejudicierea societăţii, în mod ireversibil, în cazul s-ar admite această excepţie, în contextul în care această eventuală admitere a excepţiei nu are efecte asupra unei decizii judecătoreşti intrate deja în autoritatea de lucru judecat.

######## efectelor pe care le produc deciziile Curţii Constituţionale comportă diverse abordări, în funcţie de natura acestor efecte, determinată de atribuţia în exercitarea căreia decizia a fost pronunţată, precum şi în funcţie de sfera subiectelor cărora le sunt opozabile deciziile Curţii.

######## obligatoriu au şi deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate.

În doctrină s-a afirmat că "nici o autoritate nu poate refuza aplicarea legii controlate dacă excepţia a fost respinsă.

Neconstituţionalitatea acelei legi va mai putea fi invocată în viitor numai de către alte părţi şi pentru alte motive".

Potrivit principiului neretroactivității, normele juridice nu pot şi nu trebuie să producă efecte juridice pentru trecut, ci numai pentru viitor, aşadar, de la data intrării în vigoare a actului normativ. #### absurd să se pretindă subiectelor de drept să răspundă pentru o conduită ce au avut-o anterior adoptării şi intrării în vigoare a unei norme juridice, deoarece acestea nu puteau prevede ce normă va adopta legiuitorul.

Excepțiile general acceptate de la acest principiu privesc aplicarea legii penale și, respectiv, a celei contravenționale mai favorabile. #### în privința actelor normative lucrurile par mai clare, nu este la fel de clar ce se întâmplă în situația hotărârilor instanțelor, mai cu seamă ale curților constituționale, date fiind rolul și specificul atribuțiilor acestora.

Ca observație generală, deciziile menționate determină consecințe juridice în privința raporturilor/situațiilor juridice care apar de la momentul deciziei/publicării sale.

Ca urmare, normele constatate ca fiind neconstituționale rămân aplicabile situațiilor juridice anterioare publicării respectivelor decizii.

În același timp, însă, legea prevede excepții pentru cauza în care s-a pronunțat decizia, ori chiar instanțele de contencios constituțional pot statua asupra unor astfel de excepții în absența unor norme legale exprese.

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale ”au putere numai pentru viitor”.

Textul constituţional consacră astfel principiul neretroactivităţii legii în situaţia particulară a deciziilor Curţii Constituţionale, care fac parte şi ele din ordinea juridică normativă şi se supun principiilor care o guvernează.

Pe cale jurisprudenţială, Curtea Constituţională a procedat la interpretarea normei constituţionale de referinţă, distingând în funcție de atribuțiile concrete în exercitarea cărora pronunță decizii.

Astfel, art. 146 din Constituţie prevede un număr de 11 texte [lit. a)-k)] cuprinzând atribuţiile ce formează nucleul-dur de competenţă, intangibil pentru legiuitor, al Curţii Constituţionale.

La acestea se adaugă posibilitatea prevăzută la lit. l) a art. 146 din Constituţie, care stabileşte că prin legea organică a Curţii Constituţionale se pot prevedea şi alte atribuţii.

Acestea pot fi clasificate, după criteriul conţinutului, în două mari categorii: cele care privesc controlul de constituţionalitate a unor acte normative şi cele care privesc verificarea constituţionalităţii unor activităţi, comportamente, atitudini.

Din prima categorie menţionată fac parte următoarele atribuţii: se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora [lit. a) teza I]; control de constituţionalitate abstract, a priori, direct, exercitat la sesizarea unor subiecte calificate: Preşedintele României, unul din preşedinţii celor două Camere, Guvernul, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau 25 de senatori; se pronunţă, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei [lit. a) teza a II-a] şi asupra legii de revizuire adoptată de Parlament (art. 23 din Legea nr. 47/1992); sunt singurele atribuţii pentru realizarea cărora Curtea Constituţională se sesizează din oficiu, în toate celelalte cazuri, Curtea exercitându-şi atribuţiile numai la sesizarea subiectelor expres şi limitativ prevăzute de Constituţie/lege; se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale [lit. b)]; control de constituţionalitate abstract, a priori, exercitat la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere a Parlamentului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori; se pronunţa asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului [lit. c)]; un control abstract, a posteriori, direct; subiectele care pot declanşa controlul sunt: unul din preşedinţii celor două Camere; un grup parlamentar; un număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; se pronunţă asupra constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, Senatului sau al celor două Camere a Parlamentului [lit. l)]; aceleaşi reguli ca şi pentru atribuţia reglementată de art. 146 lit. c) din Constituţie; hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial [lit. d) teza I]; control de constituţionalitate a posteriori, concret, indirect, pe cale de excepţie; actul de sesizare îl constituie încheierea instanţei judecătoreşti sau de arbitraj comercial. hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate direct de Avocatul Poporului [lit. d) teza a II-a]; un control ulterior, concret, direct.

În cadrul acestei categorii de atribuții vom distinge între controlul a priori și cel a posteriori.

Din cea de-a doua categorie fac parte următoarele atribuţii: soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii [lit. e)]; veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului [lit. f)]; constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului [lit. g)]; dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României [lit. h) teza I]; veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia [lit. i)]; verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni [lit. j)]; hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic [lit. k)].

Cele mai multe discuții din punctul de vedere al configurării principiului neretroactivității deciziilor CCR le suscită soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate – un control a posteriori, concret, al normelor juridice primare.

Obiect al controlului de constituționalitate îl constituie în acest caz, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 47/1992, legile și ordonanțele în vigoare.

Interpretând dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, Curtea a a statuat că, de principiu, decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituţională încetându-şi aplicarea pentru viitor.

Curtea a distins însă în privința raporturilor juridice reglementate de norma constatată ca fiind neconstituțională, după cum urmează:

a) decizia de constatare a neconstituţionalităţii se va aplica în privinţa raporturilor juridice ce urmează a se naşte după publicarea sa în Monitorul Oficial – facta futura – aceasta fiind o clară aplicare a principiului neretroactivității, nu comportă lămuriri suplimentare;

b) decizia de constatare a neconstituţionalităţii se va aplica situaţiilor juridice pendinte; Curtea a statuat că o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate se aplică în cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la momentul publicării acesteia – cauze pendinte (așadar nu și cele existente dar cu privire la care nu există niciun litigiu) în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile –, indiferent de invocarea excepţiei până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanţă în privinţa aplicării deciziei Curţii este ca raportul juridic guvernat de dispoziţiile legii constatate ca fiind neconstituţionale să nu fie definitiv consolidat.

În acest mod, efectele deciziei de admitere a instanţei de contencios constituţional se produc erga omnes; acesata întrucât excepţia de neconstituţionalitate este, de principiu, o chestiune prejudicială, o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluţionarea litigiului cu care este conexă şi un mijloc de apărare care nu pune în discuţie fondul pretenţiei deduse judecăţii;

c) decizia de constatare a neconstituţionalităţii nu se va aplica situațiilor care au devenit facta praeterita – este vorba despre cauzele soluţionate până la publicarea deciziei Curţii Constituţionale şi în care nu a fost dispusă sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie având ca obiect o dispoziţie dintr-o lege sau ordonanţă declarată neconstituţională, și care reprezintă o facta praeterita, de vreme ce cauza a fost definitiv şi irevocabil soluţionată.

Din momentul introducerii cererii în instanţă şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de o prezumţie de constituţionalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunţării hotărârii prin care s-a tranşat în mod definitiv litigiul; potrivit Curții, incidenţa deciziei de admitere a instanţei de contencios constituţional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicţional al Curţii, cu încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, şi ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive.

Curtea a reținut însă și o importantă excepție de la această din urmă regulă, susceptibilă de analiză din perspectiva modului în care ##### înțelege să aplice principiul constituțional al neretroactivității deciziilor sale.

Astfel, potrivit Curții, o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate se aplică şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data publicării, altele decât cea în care a fost pronunţată decizia Curţii Constituţionale, soluţionate definitiv prin hotărâre judecătorească, ipoteză în care decizia de admitere constituie motiv de revizuire.

Soluţia legislativă care consacră dreptul persoanelor prevăzute de lege de a exercita calea de atac a revizuirii nu intră în coliziune cu prevederile constituţionale privind efectele ex nunc ale deciziei de admitere a Curţii, revizuirea putând fi exercitată numai după publicarea în Monitorul Oficial al României a actului Curţii.

Astfel, potrivit Curții, ”efectele unei decizii de admitere pronunțate de instanța de contencios constituțional se întind inter partes numai ex nunc, deoarece revizuirea este cea care în mod direct produce efecte pentru trecut, și nu decizia de admitere a Curții Constituționale, aceasta din urmă fiind numai un instrument, un motiv legal pentru reformarea viitoare a hotărârilor judecătorești care s-au întemeiat pe dispoziția declarată neconstituțională.”

Curtea nu a distins, în realizarea acestor circumstanțieri, în funcție de tipul deciziilor pe care le pronunță, de unde concluzia că ele se aplică, mutatis mutandis, și deciziilor interpretative.

Conchizând, CCR a temperat, practic, efectul ”pe viitor” nediferențiat consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție, acceptând efecte asupra ”situațiilor juridice pendinte” (în toate cazurile) precum și ”situațiile care au devenit facta praeterita” numai în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data publicării deciziei de admitere, altele decât cea în care a fost pronunţată decizia Curţii Constituţionale, soluţionate definitiv prin hotărâre judecătorească, ipoteză în care decizia de admitere constituie motiv de revizuire”.

Prin urmare, cum în speţă dosarul în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate nu este cel în care a fost pronunţat definitiv titlul executoriu, instanţa reţine că nu se poate temporiza executarea silită pentru acest motiv care a făcut obiectul analizei de mai sus, întrucât nu are legătură cu speţa de faţă.

Astfel, dacă s-ar invoca excepția de neconstituționalitate – chiar dacă nu în cauza petentei s-ar pronunța decizia Curții – petenta ar beneficia de efectele acesteia, iar dacă nu a criticat norma devenită ulterior neconstituțională, nu va beneficia de efectele deciziei de constatare a neconstituționalității, atât timp cât partea nu manifestă diligență și nu înțelege să ridice o excepție de neconstituționalitate în fața instanței competente, potrivit legii, și atât timp cât nu există o decizie de constatare a neconstituționalității publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dispozițiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiază de prezumția de constituționalitate.

Având în vedere că partea contestatoare nu a invocat motive de nulitate ale contestației la executare silită însăși sau ale actelor de executare întocmite, instanța apreciază că cererea nu este întemeiată, obiectul acestei căi de atac fiind reprezentat în sensul dispozițiilor art. 712 C. proc.civ. de executarea silită în concret și de actele de executare întocmite.

Faţă de cele menţionate, reţinând legalitate actelor de executare silită, instanţa va respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare.

Referitor la plata cheltuielilor de judecată, în conformitate cu art. 451, 453 Cod proc. civ., constatând culpa procesuală a contestatoarei în ceea ce privește declanșarea prezentului litigiu, instanţa va respinge cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.