Judecătoria SLATINA · .
Sentinţă civilă nr. 5053 din 04.12.2024
Data publicare portal 01.09.2025
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de petenţii …..
Admite în parte cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta …..
Dispune instituirea tutelei speciale pentru intimata …., pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reevaluării competenţei psihice a intimatei după această perioadă, în condiţiile legii.
Numeşte tutore al intimatei ….. pe petenta …..
Dispune ca tutorele să exercite în numele intimatului acte de conservare şi de administrare a bunurilor acesteia, precum şi să îl reprezinte în faţa oricărei autorităţi şi instituţii publice sau private, tutela privind atât persoana celui ocrotit cât şi bunurile sale.
Respinge restul cererilor ca neîntemeiate.
Prezenta hotărâre se va comunica în scris tutorelui şi se va afişa atât la sediul instanţei de tutelă, cât şi la primăria de la domiciliul persoanei ocrotite.
Dispune comunicarea prezentei hotărâri instituţiilor indicate la art. 941 alin. 1 C. proc. civ., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Dispune înregistrarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, în Registrul naţional de evidenţă a măsurilor de sprijin şi ocrotire luate de notarul public şi instanţa de tutelă.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Slatina.
Pronunţată astăzi, 04.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.
Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, la data de …. cu nr….., petenţii … au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună instituirea măsurii de ocrotire a tutelei speciale pentru intimata ......., pe durata ei maximă de 5 ani, și, în consecință, să se dispună numirea ca tutore a reclamantei ........
În motivarea cererii, s-a arătat că persoana a cărei ocrotire se cere, ....... are vârsta de 90 de ani împliniţi şi este mama lui …… iar …… este concubina acestuia, aceştia convieţuind împreună de aproximativ 15 ani.
Intimata ......., din cauza bătrâneţii, este grav afectată din punct de vedere al sănătăţii mintale, aceasta nu îşi mai recunoaşte fiul, pe …., nemaiavând discernământ.
În ultimii ani, din cauza vârstei sale înaintate (trecută de 90 de ani) starea de sănătate-îndeosebi starea psihică- a intimatei s-a deteriorat treptat, ajungând în prezent ca aceasta să nu îşi mai dea seama de întâmplările care se petrec în jurul el, neputându-se îngriji de treburile sale zilnice.
În acest sens, intimata nu se mai poate îngriji în niciun fel de bunurile sale impunându-se instituirea măsurii de ocrotire a tutelei speciale, în favoarea lui ….., între cele două persoane existând o legătură strânsă.
Petenta .......a învederat că, convieţuieşte cu fiul persoanei a cărei ocrotire se cere şi, chiar dacă între ei nu s-a încheiat o căsătorie oficială, între aceasta şi persoana a cărei ocrotire se cere a existat (şi există) o relaţie noră-soacră.
Domiciliul stabil şi obişnuit al intimatei a fost în mun. …… Petentii au învederat că deţin mai multe apartamente în acelaşi bloc şi, cât timp tatăl său a fost în viaţă, toată familia au convieţuit împreună în aceeaşi scară de bloc.
Tatăl petentului a decedat în anul 2017.
Tatăl său, soţul intimatei, domnul …. în timpul vieţii a fost un procuror militar de rang înalt, astfel că situaţia financiară a familiei sale a fost una foarte bună.
După moartea tatălui său, intimata încasează o pensie de urmaş lunar de aproximativ 5.000 EURO.
După moartea tatălui său, respectiv a soţului persoanei pentru care se solicită măsura de ooottrea, aceasta din urmă nu a găsit liniştea sufletească şi menirea în domiciliul conjugal în care a convieţuit cu tatăl său toată viaţa, motiv pentru care a luat decizia să se mute în Bruxelles, …., unde locuieşte şi sora petentului, numita ….
Ştiind că dispune de o sumă mare de bani (suma cu care intenţiona să achiziţioneze imobilul în …., …), precum şi faptul că are o pensie de urmaş de aprox. 5.000 EURO, sora sa, …. şi numita …..au abordat-o pe intimata la aeroport şi, prin manopere dolosive, au dus-o la domiciliul numitei ….. unde este ţinută şi în prezent.
Numita …. a interzis treptat orice comunicare între doamna ......., pe de o parte, şi petenţii, pe de artă parte, i-a luat telefonul si, ştiind că nu are reprezentarea întâmplărilor în jurul ei, profită în acest mod de pensia de urmaş pe care intimata o încasează lunar, cheltuind-o în scopuri personale şi batjocorind pe doamna ........
Exista deschis în acest sens un dosar în lucru pe rolul Poliţiei Slatina, privind sechestrare de bătrâni.
La ultima vizita a lor la adresa unde locuieşte în prezent persoana ocrotită în Slatina, Olt, a constatat că starea persoanei a cărei ocrotire se cere s-a înrăutăţit, intimata nemaiputând comunica, nu are discernământ şi nu îşi mai recunoaşte propriul fiu.
Având în vedere faptul că, numita ....... „a pus stăpânire" pe intimată, nu sunt în măsură să prezinte înscrisuri medicale relevante, însă a anexat drept dovadă procesul-verbal din data de 1.07.2023 emis de Secţia 6 Politie, Biroul Ordine Publică, prin care se constată că „Fiind în continuarea verificărilor în lucrarea cu nr. … am procedat la luarea legăturii telefonice cu numita ....... pe nr. de telefon …. (nr. tel. ….-n.n. … înainte de căsătorie) ocazie cu care am constatat că ....... este incoerentă în vorbire.
Alte aspecte nu au fost constatate".
Faţă de aceste motive, având în vedere că persoana ocrotită, din cauza bătrâneţii, nu mai are discernământ şi pentru a oferi acesteia protecţia juridică necesară, se impune instituirea tutelei speciale în favoarea concubinei fiului acesteia, numita …..
Dată fiind starea de sănătate mintală a intimatei, care, din cauza bătrâneţii, este incompetentă din punct de vedere psihic, deteriorarea facultăţilor sale mintale fiind gravă şi permanentă, având nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinţei sale şi fiind necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor şi libertăţilor ei, lipşindu-i posibilitatea psihică de autoîngrijire, auto direcţionare şi autocontrol, apreciem că raportând la dispoziţiile art. 164 C civ. în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru instituirea măsurii de ocrotire a punerii sub interdicţie cu tutelă specială asupra intimatei.
Starea de sănătate a intimatei este una precară, aceasta neavând discernământ, fapt ce poate fi uşor sesizat prin audierea acesteia şi va trebui confirmat prin analiza detaliată efectuate de experţi medicali psihiatrici.
Referitor la persoana care urmează a fi desemnată ca tutore, a arătat instanţei că petenta …., soţia fiului intimatei, este o persoană apropiată intimatei având ocupaţia de profesor, persoană respectată şi cu venituri stabile, în a cărei îngrijire intimata va beneficia de atenţia şi îngrijirea de care are nevoie.
De asemenea, petenta ….. nu este cunoscută cu antecedente penale, nu figurează cu fapte înscrise în cazierul fiscal şi nu figurează în evidenţe cu creanţe bugetare.
Totodată, figurează în evidenţele medicale ca fiind clinic sănătoasă, nefiind înscrisă cu boli cronice sau neuropsihice,
Faţă de cele menţionate, rezultă în mod evident că petenta ….prezintă garanţii morale şi materiale corespunzătoare pentru a putea fi desemnată să îngrijească persoana pentru a cărei ocrotire se solicită instituirea tutelei speciale.
În drept petenţii au invocat următoarele dispoziţii legale incidente: art. 164 alin. (1), (4) şi (5) NCC, art. 168 alin. (3), (4), (5) şi (6) NCC, art. 170 alin. (1) (2) şi (3) NCC, art. 174 alin. (1) şi (2) NCC, jurisprudenţa CEDO.
În dovedire, petenţii au solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, expertiză psihiatrică; evaluare psihologică; anchetă socială.
La data de 22.04.2024 intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată iar în subsidiar, dacă este instituită, să fie numită tutore nepoata sa de soră dna …., care o îngrijește din data de 6 februarie 2020.
De asemenea intimata a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, … este fiul său iar …. concubina acestuia de mulți ani, dar aceasta este, regretabil, singura afirmație adevărată din cerere.
A locuit toată viața împreună cu soțul său în apartamentul lor din București.
După decesul soțului, survenit în anul 2017, a preferat să locuiască la rude, și anume la sora sa …., în Sibiu, la nepoata sa …., în ….., și la fiica sa …., în Belgia.
A petrecut în acest fel perioada 2017-2019, apoi a revenit în București cu sora sa.
Revenită acasă împreună cu sora sa, a avut partea de nenumărate certuri cu reclamanții, fiul său …. și cu concubina acestuia, …..
Urmare acestor certuri sora sa a plecat înapoi la Sibiu, susținând că nu poate să conviețuiască cu reclamanții, apoi a plecat la fam. ….., la Slatina, unde a petrecut Paștele și a locuit timp de 4 luni.
În iulie 2019 a revenit în București și apoi a mers la sora sa, la Sibiu.
Cât a stat la București i-a invitat afară din casă atât pe fiul său cât și pe concubina acestuia, aceștia plecând de bună voie, și a aruncat câteva cutii și gunoaie pe care le aduseseră în apartament.
Din ce înțelege acestea sunt strânse de dna …. iar fiul său le păzește, din cele relatate de vecinii de pe scara blocului.
Când s-a reîntors acasă în octombrie 2019 a constatat că nu i se mai potriveau cheile la ușa apartamentului și nici la dormitor, care avea yală, nu încuietoare obișnuită.
În noiembrie 2019, fiul său și concubina acestuia l-au agresat.
A plecat la fiica sa în Belgia, ocazie cu care au fost făcute fotografiile anexate, cu vătămarea la umăr, fiind și consultată medical în ianuarie 2020.
Nu a vrut să facă o plângere pentru acte de violență deoarece nu a vrut să îi cauzeze o astfel de problemă fiului său, acesta fiind și bolnav psihic cu diagnosticul de schizofrenie paranoidă cronică, dar are o ruptură de ligamente care nu se mai refac.
Din Belgia a revenit la Slatina și a rămas de atunci, din 6 februarie 2020, în îngrijirea fam. …..
Fiica sa … este de acord cu acest aranjament și o sprijină, dând o declarație autentică în acest sens la notariat.
Acordul său părerea fiului a apreciat că nu sunt necesare, motivat atât de faptul că a decis pentru ea, cât și de boala sa.
Între timp şi-a schimbat și actul de identitate pentru noua adresă.
Când s-a stabilit definitiv la Slatina a mers la București să îşi ia lucruri personale din apartament.
La momentul respectiv a încuiat atât ușa dormitorului, unde aveau bunuri de valoare precum bijuterii și haine de blană, cât și apartamentul, fiul său și concubina acestuia părăsind apartamentul.
La plecarea sa apartamentul era în stare bună de curățenie.
De când locuieşte la Slatina a fost vizitată sporadic de fiul său …., acesta venind însoțit de concubina acestuia, de obicei solicitând bani deoarece are o pensie (de urmaș) mare, dar nu atât de mare pe cât pretinde.
În ultimii ani vecinii și administratorul Asociației de locatari au anunțat-o, pe ea și pe fiica sa …., în repetate rânduri că din apartamentele deținute de fiul său … și concubina acestuia, …., cât și din propriul său apartament, nr. 17, emană mirosuri insuportabile și sunt o sursă de gândaci, situația stârnind indignarea vecinilor de pe scară și fiind motiv de scandaluri între vecini și fiul său cu concubina acestuia.
Mai mult, în septembrie 2023 administratorul Asociației de proprietari i-a adus la cunoștință, acesteia și fiicei sale …., că vecinii au decis acționarea sa în justiție în vederea debarasării deșeurilor și a igienizării apartamentului nr. 17.
Alături sunt enumerați în hotărâre, pentru aceleași demersuri de iginiezare și debarasare gunoaie, și reclamanții, ceea ce ridică serioase dubii cu privire la aptitudinea acestora de a avea grijă de cineva.
Intimata a considerat că acționarea în justiție nu era necesară, deoarece doreşte și consideră că apartamentul trebuie să fie, cel puțin cât timp este al său, în stare de curățenie.
Ca urmare, și cu ajutorul fiicei sale, căreia i-a acordat o procură autentică generală de conservare și administrare în august 2023, a procedat la evacuarea și igienizarea apartamentului precum și la schimbarea ușii de acces în acesta.
Fiul locuiește într-un alt apartament, situat un etaj mai sus.
Ca urmare, i-a solicitat să nu mai folosească apartamentul său, pentru a-l putea igieniza.
Acesta și mai ales concubina sa s-au opus și astfel s-au judecat în litigiul ce a făcut obiectul dosarului …, ce s-a aflat în apel pe rolul Tribunalului București — Secția a IV-a civilă.
Acțiunea a fost admisă, iar apelul a fost respins la data de 27 martie 2024.
Pe fond, a arătat că diagnosticul său curent este de „demență senilă 30%", medicul recomandându-i repaos. Are discernământ, deși datorită vârstei nu mai este genul de persoană prezentă și alertă.
În prezent este îngrijită de peste 4 ani, din 6 februarie 2020, de nepoata sa de soră, …, acest aranjament fiind adoptat împreuna cu fiica sa ......., care locuiește în Belgia.
I-a acordat dnei … mai multe procuri de administrare și conservare și urmează cel mai probabil să îi acorde și un mandat de ocrotire.
Cu privire la ideea de a o numi tutore pe dna ….., refuză acest lucru, deoarece după cum a arătat a avut diverse conflicte fizice și judiciare cu aceasta, este o persoană agresivă, care nu locuiește într-o casă curată, ci plină de gunoi, nu se spală și se află în conflict de interese financiare cu aceasta.
Față de manifestările acesteia, consideră necesară expertizarea sa psihiatrică pentru a se stabili în ce măsură este aptă să fie tutore, așa cum pretinde.
Fără a face procese de intenție, cererea este menită să servească exclusiv intereselor celor doi reclamanți și este în acest moment șicanatorie și lipsită de bună-credință.
La momentul actual consideră că se impune respingerea cererii motivat de faptul că încă are discernământ, iar dacă starea sa se va degrada doreşte să fie numită tutore dna ........
În drept au fost invocate dispoz. art. 205 și urm. CPC.
Intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiza psihiatrică a dnei ......., anchetă socială la apartamentele nr. … și nr. … aparținând acesteia și apartamentele nr. … și nr. … aparținând lui …, toate aflate în blocul din …., pentru a verifica faptul că acestea sunt pline de gunoaie, inapte de locuit adecvat și trădând afecțiunile proprietarilor.
Solicită și audierea martorului …, domiciliat în …, care poate da relații despre aspectele de fapt de mai sus.
La data de 26.09.2024 numita ....... a depus la dosar cerere de intervenţie prin care a arătat următoarele:
Fratele său este bolnav și are accese de violență, de asemenea acesta nu se poate ocupa în mod adecvat de el.
Deși are venituri mai mult decât generoase din diverse drepturi de asigurări sociale acesta trăiește într-un mod inacceptabil, într-o locuință plină de gunoaie, alături de partenera sa de viată, de asemenea reclamantă în cauză.
Aceste probleme au devenit acute la finalul anului 2019, când, mama fiind tot mai bătrână, a fost agresată de fiul ei …, de față fiind și concubina acestuia.
A venit la ea în Belgia, ocazie cu care s-a ocupat de aceasta.
Date fiind relațiile de familie nu a depus nici o plângere.
În aceste condiții nu a mai putut locui la București și au convenit împreună și cu dna ....... să locuiască la aceasta din urmă, având în vedere că se înțeleg foarte bine iar dna …. îi este nepoată de soră.
Ține legătura cu mama în mod regulat, telefonic, de regulă săptămânal.
Ulterior a fost contactată de administratorul asociației de proprietari unde are mama apartamentul, comunicându-i că din apartament vin mirosuri greu de suportat și că este plin de gunoaie.
Cheile de la apartament rămăseseră la fratele său și concubina acestuia, iar în noiembrie 2019 apartamentul era curat.
S-a deplasat la București și ce a văzut la fața locului a confirmat afirmațiile administratorului.
A găsit un apartament plin de gunoaie, reclamanții suferind de boala de a strânge gunoaie, care în opinia lor sunt valoroase.
De asemenea acesta era și murdar, cu mâncare stricată dincolo de descriere și animale (șobolan și porumbel) moarte.
A igienizat apartamentul și a schimbat yala, dar reclamanții au spart yala și au intrat din nou în apartament, în pofida hotărârii judecătorești definitive de evacuare.
Cu ocazia acțiunilor respective a aflat ca au solicitat ca ei să se ocupe de mama în calitate de tutori, demers pe care l-a considerat un tertip procedural pentru a evita tragerea la răspundere și a beneficia de pensia acesteia.
Revenind la mama sa, aceasta este în ultima etapă a vieții iar starea ei se degradează lent.
Până în prezent nu a apreciat necesar să solicite instituirea unei măsuri exprese de protecție, aceasta fiind bine îngrijită de o persoană de încredere.
Vorbeşte săptămânal cu ea și, cel puțin la telefon, vorbește coerent și îi face o impresie bună, de asemenea o vizitează ocazional.
Este adevărat că în ultimul timp aceasta poartă în mod tot mai puternic urmele bătrâneții, dar apreciază că este încă într-o stare bună, în care știe cine este, unde locuiește, o recunoaște, merge singură la baie etc.
Dacă se va aprecia necesară instituirea unei măsuri de protecție, intervenienta a solicitat să se aibă în vedere în primul rând măsura curatelei, și doar în cazul extrem al lipsei complete a discernământului, ceea ce nu crede a fi cazul, măsura tutelei.
În ambele cazuri consideră adecvată numirea ca și curator, respectiv tutore, a dnei ......., cu care domiciliază și în prezent.
În ceea ce privește vizita medicală, precum și îngrijirea acesteia pe perioada procesului, apreciază necesară asistența dnei ....... și se opune categoric ca mama să fie la dispoziția fratelui său sau a concubinei acestuia, dat fiind cele relatate, precum și diagnosticul acestuia de schizofrenie paranoidă cronică, având accese de violență,
Cu privire la condițiile cererii de intervenție, a arătat că are în mod evident interesul ca mama sa să fie bine îngrijită și să își petreacă cu demnitate timpul rămas.
De asemenea intervenienta a solicitat obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate dispoz. art. 61 și urm. CPC.
În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând întreg materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele:
În fapt, instanţa constată că intimata ......., este născută la data de 07.11.1933, fiind mama petentului …., iar petenta .......este concubina petentului ….
Potrivit raportului de evaluare medicală psihiatrică şi psihologică întocmit în cauză cu privire la intimată (f.117-123), rezultă o stare de sănătate fizică generală slabă și o sănătate mintală generală slabă, intimata fiind diagnosticată cu demenţă senilă cu prognostic deteriorativ.
Atât medicul psihiatru cât şi cel psiholog au recomandat instituirea tutelei speciale dat fiind statusul mental sever afectat.
Totodată, s-a reținut că intimata are alterată capacitatea de judecată şi raţionament, incapacitate de îngrijire și autogospodărire, necesitând îngrijire și supraveghere permanentă din partea altei persoane.
Instanţa reţine că din anchetele psihosociale efectuate în cauză ( f.65 şif.124) reiese că persoana a cărei ocrotire se cere beneficiază de pensie de urmaş în cuantum de 15.000 lei, ajutor special în cuantum de 736 lei şi indemnizaţia persoanelor cu handicap grav în cuantum de 2100 lei.
În drept, instanţa reţine că potrivit art.164 Cod civil, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 140/2022, acesta prevede că „(1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăţilor mintale, temporare sau permanente, parţiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale şi psihosociale, şi care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinţei sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacităţii sale civile, în condiţii de egalitate cu celelalte persoane. (...) (4) O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăţilor sale mintale este totală şi, după caz, permanentă şi este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor şi libertăţilor ei. (5) Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecţie adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenţei pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare. (..)”
Potrivit art. 168 Cod civil, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 140/2022, se prevede că „(..) (3) Instituirea tutelei speciale este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăşi 5 ani.
Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăţilor mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanţa poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depăşească 15 ani. (4) Prin hotărârea prin care a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială, instanţa de tutelă stabileşte, în funcţie de gradul de autonomie al persoanei ocrotite şi de nevoile sale specifice, categoriile de acte pentru care este necesară încuviinţarea actelor sale sau, după caz, reprezentarea ei.
Instanţa poate dispune ca măsura de ocrotire să privească chiar şi numai o categorie de acte.
De asemenea, instanţa poate dispune ca măsura de ocrotire să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale. (5) În cazul în care instanţa de tutelă procedează potrivit alin. (4), dispunerea măsurii de ocrotire nu aduce nicio atingere capacităţii celui ocrotit de a încheia actele juridice pentru care instanţa a stabilit că nu este necesară încuviinţarea ocrotitorului sau, după caz, reprezentarea sa. (..)”
Astfel, analizând evaluările medicale și psihosociale efectuate în cauză și menționate anterior, precum și aspectele învederate de către părțile ascultate în cauză, instanța constată că intimata nu se poate îngriji singură de interesele sale, aceasta prezentând o deteriorare a facultăților mintale severă și permanentă, fiind nevoie să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților sale.
Aceasta are nevoie de sprijin pentru luarea deciziilor și rezolvarea problemelor de viață și de sprijin pentru realizarea nevoilor personale.
În ceea ce priveşte proporționalitatea, instanţa notează că în cazul intimatei, incapacitatea psihică constatată de către specialiștii care au efectuat evaluarea medicală și psihologică este una severă și permanentă din perspectiva drepturilor şi obligaţiilor civile, având în vedere tulburarea cognitivă severă de care suferă.
Or, în acest context, instanța opinează că măsura asistenței pentru încheierea actelor juridice și măsura consilierii judiciare nu ar fi nici suficiente şi nici adecvate situației medicale a intimatei, astfel cum aceasta a fost relevată de specialiștii care au efectuat evaluarea bolnavului în cauză, intimata necesitând asistenţă permanentă în toate aspectele vieţii cotidiene, fiind necesară instituirea măsurii tutelei speciale.
În ceea ce privește durata măsurii, instanța reține că potrivit art. 168 alin. (3) Cod civ., „Instituirea tutelei speciale este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăşi 5 ani.
Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăţilor mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanţa poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depăşească 15 ani.”.
Astfel, raportat la dispozițiile legale menționate, instanța consideră că instituirea măsurii de ocrotire a tutelei speciale pentru o perioadă de 5 ani (perioada maximă prevăzută de lege), este una adecvată și proporțională, faţă de ansamblul situaţiei medicale a intimatului relevată de probele administrate în cauză.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 168 alin. (4) Cod civ., „Prin hotărârea prin care a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială, instanţa de tutelă stabileşte, în funcţie de gradul de autonomie al persoanei ocrotite şi de nevoile sale specifice, categoriile de acte pentru care este necesară încuviinţarea actelor sale sau, după caz, reprezentarea ei.
Instanţa poate dispune ca măsura de ocrotire să privească chiar şi numai o categorie de acte.
De asemenea, instanţa poate dispune ca măsura de ocrotire să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale.
(5) În cazul în care instanţa de tutelă procedează potrivit alin. (4), dispunerea măsurii de ocrotire nu aduce nicio atingere capacităţii celui ocrotit de a încheia actele juridice pentru care instanţa a stabilit că nu este necesară încuviinţarea ocrotitorului sau, după caz, reprezentarea sa.
(6) Ocrotitorul sau reprezentantul persoanei ocrotite este dator să sesizeze instanţa de tutelă ori de câte ori constată că există date şi circumstanţe care justifică reevaluarea măsurii, precum şi cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea duratei pentru care aceasta a fost dispusă, în vederea reevaluării ei.
Autoritatea tutelară verifică îndeplinirea acestei îndatoriri, iar în lipsa îndeplinirii sale sesizează ea însăşi instanţa de tutelă.
Instanţa poate dispune, urmând aceeaşi procedură, prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii.”.
În concluzie, instanța va institui tutela specială pentru ocrotirea intimatei pe o durată de 5 ani, fiind necesară reprezentarea acesteia sub aspectul tuturor categoriilor de acte, atât cu privire la persoana celui ocrotit, cât şi cu privire la bunurile sale.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 171 alin. (2) Cod civ., instanța reține ca fiind incidente dispozițiile art. 144 Cod civ., care interzic efectuarea de către tutore a actelor de dispoziție în numele intimatului.
Astfel, instanța va dispune ca tutorele să încuviințeze și să reprezinte intimatul în actele de conservare și de administrare.
Tutorelui îi este interzisă efectuarea oricărui act de dispoziţie în numele intimatului, pentru astfel de acte fiind necesară autorizarea prealabilă dată de instanţa de tutelă.
În ceea ce privește persoanele care pot fi numite în calitate de tutore, instanța reține că potrivit art. 170 alin. (4) C. civ., „La numirea tutorelui, instanţa ia în considerare preferinţele exprimate de cel ocrotit, relaţiile sale obişnuite, interesul manifestat cu privire la persoana sa, dar şi eventualele recomandări formulate de persoanele apropiate acestuia, precum şi lipsa intereselor contrare cu persoana ocrotită.”.
Instanţa reţine faptul că petenta ....... a solicitat numirea sa în calitate de tutore, sens în care a depus adeverinţă medicală care atestă faptul că este clinic sănătoasă (f.101).
De asemenea, intervenienta principală ....... a solicitat numirea doamnei …. în calitate de tutore, în acest sens fiind şi voinţa intimatei exprimată prin întâmpinare.
La filele 113-114 se regăsesc cazier judiciar şi adeverinţă medicală cu privire la …, aceasta fiind aptă medicală pentru a fi numită tutore şi neavând fapte înscrise în cazierul judiciar.
Prin prisma materialului probator administrat în cauză, ţinând cont şi de criteriile instituite
prin art. 170 alin. 4 Cod civil, instanţa apreciază că se impune numirea în calitate de tutore al intimatei pe numita ….
Instanţa reţine faptul că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că între intimată şi petenţii....... există o relaţie conflictuală ce datează de mai mulţi ani, intimata acuzând acte de agresiune fizică din partea celor doi petenţi.
Intimata locuieşte alături de …. şi soţul acesteia din data de 06.02.2020, fiind îngrijită de aceasta, acest aranjament fiind adoptat împreună cu intervenienta ......., fiica intimatei, care locuieşte în Belgia, astfel cum rezultă din declaraţia autentificată de la f.27 a dosarului.
Relatările intimatei sunt susţinute şi de intervenienta principală, fiind depuse la dosar acte medicale dar şi planşe foto (f.28, f.42).
Din cuprinsul anchetei psihosociale efectuate în cauză, rezultă că intimata locuieşte cu …. şi soţul acesteia într-un apartament cu 2 camere de locuit, mobilat şi curat întreţinut, bine utilat şi oferind condiţii bune de locuit.
Totodată, în cuprinsul anchetei se arată faptul că îşi doreşte să fie îngrijită în continuare de nepoata sa …..
În continuarea analizei cu privire la persoana ce urmează a fi desemnată tutore al intimatei, instanţa reţine faptul că între aceasta şi cei doi petenţi a existat inclusiv un litigiu civil finalizat prin sentinţa civilă nr. …. definitivă prin decizia nr. … a Tribunalului Bucureşti pronunţate în dosarul nr. …., prin care s-a dispus evacuarea celor doi petenţi....... din apartamentul proprietatea intimatei ........
Instanţa mai reţine şi faptul că din înscrisul de la fila 86, respectiv certificatul medical nr. … din 20.04.2011, reiese că petentul …. este diagnosticat cu schizofrenie paranoidă cronică, urmând un tratament de întreţinere cu antipsihotice atipice, astfel că instanţa apreciază că petenta ....... are deja în îngrijire o persoană bolnavă, respectiv concubinul acesteia.
Totodată, temerile petenţilor ….referitoare la îngrădirea de către numita …. a accesului acestora la persoana intimatei nu sunt justificate şi nici probate.
Având în vedere toate considerentele mai sus enumerate, instanţa reţine că s-a dovedit fără putinţă de tăgadă faptul că între cei doi petenţi şi intimată există o stare de natură conflictuală, instanţa apreciind că în persoana petentei ....... nu sunt întrunite criteriile prevăzute de art. 170 alin 4 Cod civil pentru ca aceasta să fie numită tutore.
Concluzionând, instanţa apreciază că …. prezintă garanții morale și materiale corespunzătoare pentru a putea fi numită în calitate de tutore.
Potrivit art 174 C.civ, tutorele este dator să îngrijească de cel ocrotit, spre a-i grăbi vindecarea, a-i restaura autonomia, a-i îmbunătăți condițiile de viață și a-i asigura bunăstarea morală și materială, luând în considerare starea lui, abilitățile sale, gradul de incapacitate al acestuia, dar și celelalte circumstanțe în care se găsește.
Instanța va atrage totodată atenția tutorelui că îi este interzisă efectuarea oricărui act de dispoziţie în numele intimatului, pentru astfel de acte fiind necesară autorizarea prealabilă dată de instanţa de tutelă.
Pentru toate aceste motive, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată, va admite în parte cererea de intervenţie principală, va dispune instituirea tutelei speciale pentru intimata ......., pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reevaluării competenţei psihice a intimatei după această perioadă, în condiţiile legii.
Totodată, va numi în calitate de tutore al intimatei ....... pe petenta …..
Va respinge restul cererilor ca neîntemeiate pentru motivele mai sus expuse.
Cu privire la înscrisul depus de petenţi după închiderea dezbaterilor, instanţa apreciază că sunt aplicabile dispoziţiile art. 394 alin 3 Cod procedură civilă, sancţiunea fiind neluarea în seamă.
În temeiul art. 941 alin. 1 Cod procedură civilă, va dispune comunicarea prezentei hotărâri tutorelui şi afişarea la sediul instanţei de tutelă – Judecătoria Slatina, jud.
Olt, precum şi, la rămânerea definitivă, comunicarea către serviciul de stare civilă de la locul înregistrării naşterii persoanei puse sub tutelă specială, către serviciul sanitar competent de la domiciliul persoanei puse sub tutelă specială şi biroului de cadastru şi publicitate imobiliară competent.