ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Judecătoria SLATINA ·

Sentinţă civilă nr. 2723 din 18.06.2024

Instanță
Judecătoria SLATINA
Dosar
Obiect
Ffond funciar
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Data publicare portal 01.09.2025

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cerere de apel care se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, respectiv Judecătoria ….

Pronunţată azi, data de 18.06.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefa instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 30.01.2024 cu nr. ####/, reclamantul #### ######, în contradictoriu cu pârâţii ###### ########, ####### ######, ####### ###, ####### a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige cele două comisii (####### Locală ….. să întocmească actele necesare, iar ####### să emită titlul), să meuționeze în titlul de proprietate și suprafata de 0,14 ha ce reprezintă reţinerea de 10%, faţă de suprafaţa de teren reconstituită conform Lg 18/1991 alături de suprafaţa menţionată, să oblige ####### Locală să îi pună în posesie cu suprafața respectivă și să specifice Tarlaua și ####### în care se regăsește suprafața menționată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, potrivit titlului de proprietate nr. …, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri, în suprafață totală de 2 ha 1600 mp, situate în localitatea …., pe numele autorilor lor: #### ####### și #### #####.

Prin cererea formulată, solicită emiterea titlului de proprietate și pentru suprafața de 0,14 ha, reprezentând reținerea de 10%, teren pentru care nu s-a emis titlu nici până acum.

Potrivit art.8 din Lg nr 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, iar de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă și/sau alte persoane anume stabilite.

Potrivit art.6 din Lg 165/2013, astfel cum a fost modificat ulterior, până la data de 15 aprilie 2015, trebuia efectuat inventarul terenurilor agricole care pot face obiectul reconstituirii, conform art.8, în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii, comisiile locale de fond funciar aveau obligația de a centraliza toate cererile de restituire nesoluționate, în vederea stabilirii suprafeței de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire.

Conform art. 12, în situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului de proprietate de către comisiile județene de fond funciar, fostului proprietar (foștilor proprietari) sau moștenitorilor acestuia (acestora), li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:

a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;

b) pe terenurile proprietatea publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului sau pe terenurile proprietate privată a statului ce au fost administrate pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, de stațiuni de cercetare ori de alte instituții publice;

c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice, pe raza localităților învecinate, aflate în același județ;

d) pe terenurile ocupate de izlazuri;

Potrivit alin 3, atribuirea terenurilor d către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor inițiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin (l ).

Fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii.

Se poate observa că face dovada că dreptul lor nu este contestat de comisia de fond funciar, drept pentru care a fost emis PROCESUL VERBAL DIN 19.10.1918, dar și ADRESA NR …./12.12.2023, unde se recunoaște dreptul și se menționează că moștenitorii nu au fost puși în posesie, pentru a se indica tarlaua și parcela.

#### este recunoscut dreptul reclamantei și a celorlalți moștenitori, aceștia nu pot dispune de terenul cuvenit, fără a se bucura efectiv de drept, în condițiile în care termenul prevăzut de lege pentru efectuarea inventarierii terenurilor și a cererilor de reconstituire a expirat, neexistând motive pentru care cererile depuse nu au fost soluționate nici după 30 de ani.

De altfel, Judecătoria #######, s-a pronunțat în spețe asemănătoare, chiar în cauze ce privesc aceeași reclamantă.

În drept a invocat prevederile art.8 LG 18/1991; art.6 și 8 din Lg 165/2013.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 21.02.2024 pârâta ####### Locală …. a depus întâmpinare prin care solicita instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiata.

În motivarea cererii a arătat instanței că în fapt, prin cererea înregistrată, reclamanta solicita ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună nulitatea titlului de proprietate nr. 60625/30 si emiterea unui nou titlu de proprietate care sa cuprindă si suprafaţa de 0.14 ha reprezentând 10%.

Totodată solicita obligarea pârâtei de a o pune in posesie cu aceasta suprafata de teren cu indicarea nr. de tarla si parcela.

Nu a contestat faptul ca si la nivelul loc. …., ca si la nivelul altor localități din tara, s-au reținut cei 10% conform reglementarilor de la acel moment, însă, pe lângă faptul ca trebuie respectate reglementările art. 12 din Legea 165/2013, pârâta nu mai deține nicio suprafață de teren la nivelul localității.

În drept a invocat prevederile art 205 cod proc civ.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 26.02.2024 pârâta ####### Judeţeană ### a depus întâmpinare prin care solicita instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiata.

Astfel, precizează că Legile Fondului Funciar au instituit o procedură administrativă prealabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate.

Atribuțiile și competențele Comisiei Județene de aplicare a Legilor Fondului Funciar cât și cele ale Comisiilor Locale sunt stabilite expres și limitativ de H.G. nr. 890/2005 privind Regulamentul de aplicare a Legilor Fondului Funciar, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 6 lit. a — m) din acest act normativ prevede că atribuțiile Comisiei Județene se referă printre altele la:

- verificarea legalității propunerilor înaintate de comisiile comunale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora;

- soluționarea contestațiilor formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale; - validarea sau invalidarea propunerilor comisiilor comunale; - emiterea titlurilor de proprietate pentru cererile validate.

Totodată, art. 5 lit. a — m) enumeră atribuțiile Comisiilor Locale printre care și punerea în posesie, stabilire amplasamente, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptățite să primească terenul, completarea fișelor de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și înmânarea titlurilor de proprietate, potrivit competențelor ce le revin. (art. 5 lit. i).

În temeiul aceluiași art. 5 coroborat cu art. 34 și art. 36 din H.G. nr. 890/2005, Comisiile Locale de Fond Funciar au atributul exclusiv: de a stabili mărimea și amplasamentul suprafeței de teren, pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente și de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane.

Stabilirea dreptului de proprietate se face exclusiv pe baza cererilor formulate în termen legal de către persoanele care fac dovada că sunt îndreptățite.

Nedepunerea cererii în termen atrage pierderea dreptului de a mai solicita retrocedarea terenului — art. 9, art. 11, ar. 13 din Legea nr. 18/1991 rep.

Întinderea dreptului de proprietate se stabilește raportat la actele doveditoare depuse de solicitant — acte de, proprietate, copii Registre Agricole din ultimii ani înainte de colectivizare, cereri de intrare în CAP.

Totodată calitatea de persoană îndreptățită este stabilită raportat la prevederile art. 8, 13 din Legea nr. 18/1991 rep. coroborat cu art. 1121 NCC (fost 696 Cod Civil) și Decizia nr.

XI/2007 pronunțată de I.C.C.J în soluționarea recursului în interesul legii.

În prezenta cauză este vorba despre retrocedarea cotei de 10% de reducere din terenul atribuit în anul 1991.

Solicită instanţei să observe că nu se poate solicita anularea Titlului de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991 Rep, pentru suprafața de 2,16 ha teren.

Pentru cota de reducere de 10% (0,14 ha) solicitată conform Legii nr. 1/2000 și validată potrivit acestui act normativ, trebuie emis un a/t titlu de proprietate.

În cauză au două acte normative distincte pentru care au fost formulate cereri distincte.

In prezent, menționează că sunt incidente prevederile art. 12 din Legea nr. 165/2013 cu modificările și completările ulterioare, ordinea soluționării cererilor din evidența Comisiilor Locale de fond funciar, fiind stabilită de lege.

Considerăm că solicitarea, direct la instanța de judecată, a unei suprafețe de teren în plus față de cea reconstituită în mod legal, la această dată nu are temei legal.

O „acțiune în revendicare” nu mai este posibilă.

Mai întâi trebuie epuizată faza administrativă, așa cum prevăd Legile fondului funciar.

CLFF … trebuie să confirme și dacă la nivelul UAT Verguleasa există rezervă de teren pentru a putea fi stabilit amplasamentul necesar retrocedării terenului.

În caz contrar, dosarul trebuie înaintat pentru acordarea despăgubirilor bănești la ANRP București, conform art. 16 din Legea nr. 165/2013 cu modificările și completările ulterioare, ptrivit cărora „Cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7).”

În consecință, prezenta acțiune este neîntemeiată față de ####### Județeană ###. Până ce ####### Locală de fond funciar …. nu își va îndeplini propriile atribuții, ei nu pot fi obligați la îndeplinirea unei obligații.

####### Județeană ### își îndeplinește propriile obligații, în termen legal și de bună voie, fără a fi necesară vreo formă de constrângere.

În drept, a invocat dispozițiile art. ### # ### Cod Procedură Civilă și pe Legile fondului funciar.

În temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a încuviințat pentru părți, proba cu înscrisuri, apreciată ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, instanţa reţine următoarele :

Instanţa reţine din cuprinsul cererii de chemare în judecată, că reclamanta a solicitat nulitatea titlului de proprietate nr.60625/30 și emiterea unui nou titlu de proprietate care să cuprindă și suprafaţa de teren de 0,14 ha, reprezentând reţinerea cotei de 10% la momentul reconstituirii.

„Art. III

(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.

b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor […]”;

Dispoziţiile art.

III alin. 1 alin. 1 lit. a din Legea nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare, prevăd cauzele de nulitate absolută de care pot fi lovite actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate funciară, enumerarea cauzelor de nulitate fiind exemplificativă, și nu exhaustive (aşa cum rezultă din formula “cum sunt”).

Din înscrisurile (f.56-62) se reţine că cetățeanul #### ###### s-a înscris în CAP cu suprafaţa de 2,30 ha, ce a fost solicitată la reconstituire, iar suprafaţa de teren reconstituită a fost de 2,16 ha.

Prin H.C.J. nr.35/01.09.1991 a fost validate propunerile Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor privind reconstituirea suprafeței de 2 ha,1600 mp fiind emis titlul de proprietate nr. 60625/30 pe numele cetăţenilor #### ####### și #### #####, în calitate de moştenitoare a defunctului #### ###### pentru suprafața de 2 ha,1600 mp.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține că potrivit art.

III pct. 1 lit. a din Legea 169/1997, cu modificările intervenite prin Legea 247/2005, sunt lovite de nulitate absolută, , actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri cum sunt actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

Instanța reține că prin Legea ######## au fost modificate disp. art. 9 din Legea 18/1991 fiind introdus următorul cuprins: "Art. 9 - (1) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre aceasta suprafaţa şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi. (2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere potrivit art. 13 alin. (3) din lege pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit aceasta cota.

Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5%. (3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se afla terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sub sancţiunea decăderii. (4) Cererea va cuprinde: a) numele şi prenumele persoanei solicitante şi domiciliul acesteia; b) calitatea de titular sau de moştenitor al dreptului de proprietate pentru care li s-a reconstituit sau urmează sa li se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi; c) suprafaţa de teren care li s-a reconstituit şi diferenţa pe care o solicita. (5) La cerere se va anexa: a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori fişa de punere în posesie; b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren solicitate în plus; c) o declaraţie în care se va menţiona, pe propria răspundere, suprafaţa totală de teren atribuită în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă acestea s-au făcut în mai multe localităţi sau de la mai mulţi autori. (6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat şi sigilat, în care se vor inregistra, în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite, şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare. (7) Pentru cererile depuse prin posta, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de înregistrare a cererii şi data acesteia. (8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat sa primească cererea şi sa o înregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu toate menţiunile precizate în alin. (4) şi dacă nu este însoţită de toate actele prevăzute la alin. (5).

În acest caz, primarul sau secretarul este obligat sa comunice solicitantului ca, înlăuntrul termenului de 90 de zile, să depună toate actele menţionate la alin. (5), sub sancţiunea decăderii acestuia din termen. (9) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atât răspunderea administrativă şi disciplinară a acestora, potrivit legii, cat şi plata de daune cominatorii sau, după caz, şi de daune-interese. (10) După expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin. (3), primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, sa întocmească situaţia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate şi balanţa fondului funciar pe localitate - comuna, oraş, municipiu -, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii.

Înlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semnătura. (11) În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situaţia privind categoriile de persoane solicitante şi balanţa fondului funciar pe judeţ, pe care o va transmite, în acelaşi termen, Departamentului pentru Administraţie ####### Locală. (12) După întocmirea balanţei fondului funciar la nivel de ţara, prin lege se vor stabili suprafeţele de teren agricol care vor fi reconstituite."

Potrivit disp. art.5 din Legea 1/2000, în cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren agricol de până la 10 ha de familie şi li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, se restituie și diferenţa de suprafaţă neatribuită sau lise acordă despăgubiri”.

În conformitate cu disp. art. 13 din H.G. 890/2005, în vigoare la data emiterii titlului de proprietate, stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul intrării in vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor.

Prin raportare la aceste dispoziții legale instanța reține că titlu de proprietate a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale, și prin urmare nu se impune nulitatea acestuia.

Astfel, pentru reconstituirea cotei de reducere se impunea a fi formulată cerere de reconstituire către comisiile locale și judeţene, iar în caz de refuz să se investească instanţa pentru soluţionarea reconstituirii suprafeţei de teren reţinută în cotă de 10%.

Instanţa observă din răspunsul la întâmpinare depus de către reclamantă că acesteia i s-a adus la cunoştinţă că se impunea emiterea unui alt titlul de proprietate pentru cota de reducere de 10 %.

De asemenea, cererea de reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren care a constituit cota de reducere se formulează de persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, iar potrivit alin.4 cererea va cuprinde calitatea de titular sau de moștenitor al dreptului de proprietate pentru care s-a reconstituit.

Analizând anexa 3 instanța reține că reconstituirea dreptului de proprietate a fost formulată de către cetăţenii #### ####### și #### #####, în calitate de moştenitori ai defunctului #### ###### ceea ce nu conduce la concluzia susținuta de către reclamantă că „deşi este recunoscut dreptul reclamantei și a celorlalţi moştenitori (care muncesc terenul) reconstituirea trebuie făcută pe numele acestora, și nu pe numele persoanelor care au solicitat reconstituirea.

Având în vedere argumentele de drept și de fapt expuse instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă ca neîntemeiată.