Sentinţă civilă nr. 2495 din 04.06.2024

Data publicare portal: 31.03.2025

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Slatina, judeţul Olt.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei azi, 04.06.2024.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin încheierea din 19.09.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/instanţa dispune disjungerea capătului de cerere privind anularea certificatului de moştenitor şi formarea unui dosar distinct, precum şi disjungerea capătului de cerere din cuprinsul cererii reconvenţionale, privind anularea testamentului, precum şi formarea unui dosar distinct, ambele dosare urmând a reveni aceluiaşi complet de judecată.

În dosarele nou formate, instanţa nu va efectua procedura prealabilă, ci va fixa direct termenul de judecată, părţile urmând a fi încunoştinţate prin citaţie cu privire la numărul dosarului şi termenul acordat.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 19.09.2023 sub nr. ####, reclamanta ###### ##### în contradictoriu cu pârâta ###### #######, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

anularea testamentului nr. …incheiat de catre autoarea ###### ####### in favoarea pârâtei, pentru neîndeplinirea conditiei de intretinere si suportare a cheltuielilor de inmormantare

În motivarea cererii reclamanta a arătat că in fapt, autoarea ###### ####### decedata la data de …., este mama sa, avand calitatea de descendent gradul I, deci de mostenitor legal testamentar.

Succesiunea autoarei a fost dezbatuta prin certificatul de mostenitor nr …., potrivit acestuia ea fiind singura mostenitoare care a acceptat succesiunea si a devenit proprietara bunurilor ramase in urma autoarei.

La momentul dezbaterii succesiunii, fiica sa, pârâta ###### locuia in apartamentul ce apartinuse autoarei si a avut cunoștință de dezbaterea succesiunii la notar.

În aceste conditii nu a inteles sa isi valorifice calitatea de mostenitor testamentar, reclamanta neavand cunoștință despre motivele pe care le-a avut.

De altfel, testamentul respectiv nu aparea in evidentele notariale si nu a avut cunoștință despre existenta acestuia.

In ceea ce priveste cererea de anulare a testamentului, solicită instanţei admiterea acesteia, avand in vedere ca testatoarea a inclus in cadrul acestuia conditia ca beneficiara testamentului sa o intretina pana la moarte si sa o inmormanteze potrivit obiceiurilor.

Aceasta conditie nu a fost indeplinita avand in vedere faptul ca in momentul in care a fost incheiat testamentul, reclamanta avea 16 ani, iar in momentul decesului aceasta avea 21 de ani, aspect care se poate observa din copia certificatului de nastere al reclamantei.

Rezulta deci, ca pana la majorat, reclamanta nu avea posibilitatea intretinerii testatoarei, iar dupa aceasta perioada, reclamanta nu a realizat venituri nefiind incadrata in munca, avand chiar calitatea de intretinuta si nu de intretinatoare, deoarece toate cheltuielile erau suportate de catre autoare din pensia pe care o realiza.

Trebuie mentionat ca autoarea s-a imbolnavit foarte grav inainte cu 2-3 ani de deces, fiind diagnosticata cu cancer, ceea ce a insemnat o anumia îngrijire pe care nu a primit-o de la reclamanta.

Având in vedere neandeplinirea conditiei impusa prin testament, solicită instanţei admiterea cererii formulate, in sensul de a dispune anularea testamentului.

In situatia in care instanţa va considera că cererea invederata si motivata mai sus nu poate fi admisa, solicită dezbaterea succesiunii autoarei, avand in vedere calitatea sa de mostenitor legal de gradul I, ceea ce inseamna ca are calitatea de mostenitor rezervatar.

Cu privire la bunurile ramase in urma autoarei, imobilul casa de locuit si terenul aferent au fost instrainate, operatiune de care pârâta a avut cunostiinta, ea fiind cea care a intermediat tranzactia.

Având in vedere cele mentionate, solicită instanţei admiterea cererii asa cum a fost formulata, in dovedirea careia solicită proba cu înscrisuri, interogatoriu si martori.

In drept, invocă dispoz. art. 205 c. proc. civila.

Pârâta ###### a formulat intampinare si cerere reconvenţională, solicitând instanţei:

- respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiata;

- sa constate calitatea pârâtei de mostenitor testamentar cu titlu universal potrivit testamentului atacat;

- obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare a arătat că solicită instanţei sa constate calitatea sa de mostenitor testamentar cu titlu universal, potrivit testamentului autentificat sub nr 280 din 21 ian. 1991, pentru a putea astfel participa la partajarea averii ramase de pe urma bunicii sale ###### #######.

Va timbra cu 50 lei .

Pe calea întâmpinării, arată că reclamanta solicită:

1. anularea testamentului nr. … incheiat de autoarea ###### ####### in favoarea pârâtei pentru neîndeplinirea conditiei de intretinere si suportare a cheltuielilor de judecata;

2. in subsidiar, reductiunea testamentului pana la limita cotitatii disponibile;

3. dezbaterea succesiunii si iesirea din indiviziune in cazul in care nu se anuleaza testamentul.

1.

In ceea ce priveste primul capat al cererii, solicită instanţei respingerea acestuia, motivat de faptul ca in testamentul atacat a fost inserata convingerea testatoarei ca legatara (pârâta) o va intretine pana la incetarea din viata, iar dupa aceea sa o inmormanteze potrivit obiceiului, si nicidecum o obligatie in acest sens.

Pe de alta parte, art. 1035 C.civ. prevede expres ca testamentul poate contine sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor, fiind exclusa calificarea acestuia ca reprezentand contract de intretinere. ##### in vedere aceste considerente, solicită respingerea acestui capat de cerere ca neîntemeiat.

2.

In ceea ce priveste reductiunea testamentului pana la limita cotitatii disponibile, invocă exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.

Aceasta este o actiune personală, supusa termenului de prescriptie general de 3 ani, prev. de art. 3 din Decretul nr 167/1958.

Conform art. 7 din Decret, prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune.

In speţă, dreptul la acțiune incepe sa curga la data decesului autoarei, respectiv in anul 1997.

Consideră ca termenul de prescriptie de 3 ani s-a implinit in anul 2000.

Parata nu se poate prevala de faptul ca nu a stiut de existenta acestui testament Asa cum recunoaste si reclamanta, parata a locuit in permanenta in apartamentul bunicii si s-a folosit de acest testament, încheind in baza lui contracte cu furnizorii de utilitati.

Testamentul l-a depus si la Asociatia de proprietari, fiind luata in evidenta ca locatar.

Având in vedere toate acestea, solicită instanţei sa admită exceptia invocată si sa dispună respingerea capatului de cerere privind reductiunea testamentului.

In cazul in care se va respinge cererea, solicită instanţei sa aibă in vedere ca are calitatea de mostenitor testamentar, acceptand tacit succesiunea.

Asa cum recunoaste si parata in cererea reconventionala, dupa decesul autoarei a ramas sa locuiască in apartamentul bunicii, a platit taxe si impozite locale, contravaloarea curentului electric, apei , etc. - a depus contracte utitlitati.

3.

In ceea ce priveste al treilea capat al cererii reclamantei, solicită instanţei sa aibă in vedere ca reclamanta a instrainat jumatate din valoarea averii succesorale, vânzând in nume propriu un imobil casa si terenul aferent acesteia, imobile ce făceau parte din averea imobila existentă in patrimoniul autoarei la data decesului.

In dovedire - acte, interogatoriu, expertiza de specialitate, martori.

In drept - art. 204 si 205 C.p.civ.

În teemiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. instanţa a încuviinţat probele apreciate ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei.

Reclamanta ###### ##### a formulat concluzii scrise, prin care solicită admiterea actiunii formulate.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele :

Reclamanta a solicitat anularea testamentului autentificat sub nr.280/21.01.1991 încheiat de către ###### ####### prin care a testat în favoarea numitei ###### #######, pentru neîndeplinirea condiţiei de întreţinere și suportarea cheltuielilor de înmormântare.

Reclamanta prin avocat a confirmat la termenul din data de 16.01.2024 că solicită anularea testamentului, revenind asupra precizării de revocarea a testamentului.

În conformitate cu principiul disponibilităţii, părţile pot determina conţinutul procesului prin stabilirea cadrului procesual în privinţa obiectului şi al participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul le-ar putea parcurge.

Având în vedere limitele învestirii sale determinate prin cererea de chemare în judecată, în aplicarea principiului disponibilităţii, instanţa este obligată să se pronunţe numai cu privire la ceea ce s-a cerut, astfel cum această solicitare a fost expusă în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Prin testamentul autentificat sub nr….. numita ###### ####### a dispus ca după încetarea sa din viaţă, nepoata de fiică ###### #######, să stăpânească întreaga avere mobilă și imobilă ce se va găsi la încetarea sa din viaţă.[...] fiind convinsă că o va întreţine până la încetarea sa din viaţă, iar după aceea o va înmormânta potrivit obiceiului.

Astfel, instanţa reţine că în ceea ce priveşte valabilitatea testamentului sunt incidente prevederile art. 6 alin. (3) C.civ. conform cărora actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi.

În aceste condiţii, faţă de data încheierii actului, respectiv data de 21.01.1991, instanţa constată că sunt incidente prevederile din Vechiul Cod Civil.

Regimul juridic al nulităţii/anulării unui act juridic cuprinde condiţiile esenţiale, de fond şi de validitate pentru încheierea sa valabilă (prevăzute în materia actelor juridice sinalagmatice de art. 948 şi următoarele Cod Civil 1864, texte aplicabile şi în materia actului juridic unilateral, cum este testamentul), fiind necesar ca încălcarea dispoziţiilor ce reglementează aceste condiţii să se fi produs la momentul încheierii actului.

Astfel, conform prevederilor art. 948 V.C.civ. condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimţământul valabil al părţii ce se obliga; 3. un obiect determinat; 4. o cauza licita.

####, prin cererea de chemare în judecată, instanţa reţine că motivele invocate sub aspectul anulării nu se încadrează în dispoziţiile art.948 Vechiul Cod civil, (neexecutare obligaţiei de întreţinere, de înmormântare etc.)

Mai mult, se impune subliniat că inserarea în cadrul testamentului a mențiunii testatoarei „că este convinsă”, că va fi întreţinută până la încetarea sa din viaţă, iar apoi că va fi înmormântată potrivit obiceiului nu este vorba de instituirea prin testament a unei obligaţi ci de o speranţă, a unei convingeri a testatoarei.

De asemenea, contrar solicitării reclamantei privind anularea testamentului, neparticiparea pârâtei la cheltuielile de înmormântare etc. nu reprezintă o condiţie care să afecteze valabilitatea testamentului, ci cel mult o sarcină stipulată în interesul dispunătorului (testatorului) pe care legatarul le va îndeplini după decesul testatorului, când legatul începe să-şi producă efectele.

Doar după acceptarea legatului se poate stabili dacă legatarul a executat sau nu sarcina, sancţiunea neexecutări fiind revocarea judecătorească pentru neexecutarea sarcinii de către legatar, putând fi invocată de persoanele interesate, bunăoară, moştenitorii legali.

Astfel, instanţa subliniază că revocarea judecătorească a legatelor intervine în cazurile în care legatarul săvârșește, în mod culpabil, o faptă dintre cele limitativ prevăzute de lege drept cauze de revocare judecătorească, iar fapta care justifică revocarea poate fi săvârșită înainte sau după deschiderea moștenirii, după caz.

Revocarea judecătorească a testamentului corespunde nedemnității succesorale din materia devoluțiunii legale a moștenirii, iar cazurile în care poate interveni sunt, în principiu, cele prevăzute drept cauze legale de revocare a donațiilor, și anume: neîndeplinirea sarcinilor (art. 930 coroborat cu art. 830 din Codul civil de la 1864) și ingratitudinea legatarului (art. 930 coroborat cu pct. 1-2 din art. 831 și art. 931 din Codul civil de la 1864).

Or, acțiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi intentată după deschiderea moștenirii – ca și revocarea pentru neîndeplinirea sarcinii – de persoanele interesate care, în caz de admitere, urmează să profite de efectele revocării.

Ca atare, pentru argumentele expuse în paragrafele anterioare, instanţa apreciază că motivele invocate nu sunt cauze de anulare a testamentului autentificat sub nr.280/21.01.1991, și pe cale de consecinţă instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, ca neîntemeiată.

În privinţa cheltuielilor de judecată ce se impun a fi acordate, instanţa subliniază că acestea trebuie suportate de către partea care a determinat litigiul, într-o limită de proporţionalitate legată de cea a petitelor admise.

Astfel, având în vedere aspectele relevate şi dispoziţiile art. 452 şi urm. Cpc., se reţine că se impune obligarea reclamantei la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuielilor de judecată (onorariu de avocat).