Sentinţă civilă nr. 5006 din 27.11.2024

Data publicare portal: 31.03.2025

Respinge cererea, ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul la plata sumei de 3000 de lei către pârâţii …. şi ….., cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Respinge cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria …...

Pronunţată azi, 27.11.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 31.08.2023 cu nr. ####/311/2023, reclamantul ######### în contradictoriu cu pârâţii - ### şi ###### a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună revocarea CONTRACTULUI DE DONATIE autentificat sub nr. ..../28.03.2022 de notarul public ###### ####, pentru neîndeplinirea obligațiilor pe care și le-a asumat pârâta și restituirea bunurilor ce fac obiectul donației, în natură respectiv imobilul apartament situat în ########## ###, compus din patru camere de locuit și dependințe, în suprafață de 81.10 mp. și două balcoane în suprafață de 4,65 mp., respectiv 3,20 mp. împreună cu dreptul de coproprietate asupra părților din imobil care prin natura sau destinația lor sunt în folosința ###### ## , precum și terenului aferent apartamentului în suprafață de 16 mp, în cotă indiviză, imobil identificat cu număr cadastral .... , pentru ingratitudinea pârâtei; cu obligarea la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că, prin contractul de donație autentificat sub nr. ...., din 28.03.2022, de notarul public ######-####### ####, a donat pârâtei ###### ####### imobilul proprietatea sa personală situat în ########## #######, compus din patru camere de locuit și dependințe, în suprafață de 81.10 mp. și două balcoane în suprafață de 4,65 mp. respectiv 3,20 mp., împreună cu dreptul de coproprietate asupra părților din imobil care prin natura sau destinația lor sunt în folosința ###### ## ######## # ################, precum și terenului aferent apartamentului în suprafață de 16 mp, în cotă indiviză, imobil identificat cu număr cadastral ....

Imobilul descris mai sus a intrat în patrimoniul reclamantului conform contractului de vânzare-cumpărare nr.##########, înainte de căsătoria cu pârâta ######### #####.

Pârâta ###### ####### este fiica soției sale ######### ##### dintr-o altă căsătorie, iar imobilul mai sus menționat nu este bun comun, acesta a fost dobândit înaintea căsătoriei cu pârâta ######### #####.

Prin contractul de donație menționat mai sus şi-a rezervat dreptul de uzufruct viager atât pentru el, cât și pentru soția sa ######### ##### asupra imobilului descris mai sus și s-au înțeles să locuiască în acest imobil până la încetarea din viață, dar și să îi ofere fiului lor ######### #########- ####### suma de 50.000 lei, drept despăgubirii, pentru acest imobil.

Ca urmare a faptului că pârâta donatară nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate întrucât la scurt timp și-a schimbat comportamentul profitând astfel de bătrânețea și de starea de boală în care se află, atitudinea nepotrivită a pârâtei față de familie în general și față de reclamant în special l-a determinat să părăsească imobilul în care a trăit o viață.

Reclamantul a precizat că are vârsta de 65 de ani și bolnav, suferind de mai multe afecțiuni, iar pârâta și-a luat obligația să-i acorde îngrijire și întreținere pe tot restul vieții sale, ceea ce nu s-a întâmplat, acesta nu și-a executat fără justificare sarcinile la care s-a obligat impunându-se revocarea donației și repunerea în situația anterioară

Nerespectarea obligației asumată este prevăzută de art. 829 rap. la art. 1020 C. civ. cu sancțiunea desființării donației.

În acest sens pârâta refuză să-și îndeplinească obligația asumată și acest lucru este prev. sub sancțiunea nulității donației, de disp. art. 829-830 și 1020 C. civ.

Pârâta se face vinovată de ingratitudine pentru că: fără cuvânt îi refuză alimente, astfel că sunt îndeplinite condițiile de revocare expres prevăzute de art. 831 C. civ, întrucât de la semnarea actului, de aproximativ 1 an de zile pârâta nu i-a creat niciun ajutor, nu a contribuit cu absolut nimic la achizitoarea alimentelor, medicamentelor, sau alte produse ce țin de traiul zilnic și pur și simplu l-a alungat din imobil, locuind la rude.

Reclamantul a solicitat admiterea acţiunii, revocarea actului de donație citat și obligarea pârâtei la restituirea bunurilor ce formează obiectul donației și în a cărui posesie se află sau dacă bunurile nu mai există să-i plătească contravaloarea lor.

În drept, îmi întemeiez acțiunea pe dispozițiile art. 829-830, 831, 937 alin. 1 și 1020 C. civ.

În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, precum și proba martora ######### #####.

În temeiul art. 223 alin. (3) CPC s-a solicitat judecarea procesului și în lipsă.

La data de 27.11.2024, pârâtele ######### ##### şi ###### ####### au formulat înrâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, şi obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată.

În fapt, pârâtele au arătat că, la data de 28.03.2022, între părţi a intervenit un contract de donație prin care reclamantul a donat pârâtei ###### ####### în exclusivitate nuda proprietate a imobilului astfel cum acesta este descris în actul de donație.

Singura obligație pe care donatara si-a asumat-o prin semnarea acestui contract a fost dreptul de uzufruct viager atât pentru donator cât si pentru soția sa ######### #####. Donația s-a făcut cu scutire de raport.

Din acel moment, lucrurile au mers in continuare pe făgașul normal între reclamant si donatară.

În luna mai a anului 2022, reclamantul a trebuit să meargă la tară la tatăl său în vârstă de 90 ani pentru a-l îngriji, având in vedere ca acesta are handicap de gr.I, iar reclamantul este însoțitor al acestuia.

#### reclamantul stătea mai mult timp la tara îngrijindu-l pe tatăl său, acesta venea periodic acasă.

Relația donatorului cu donatara a fost întotdeauna una foarte buna.

Donatara nu a săvârșit niciodată vreun act de ingratitudine fata de donator, întotdeauna l-a tratat cu foarte mult respect, atât ea cat si familia sa.

Donatorul împreună cu soția sa, venea frecvent la locuința donatarei din Com.

Curtisoara, stăteau câte o săptămâna întreagă acolo.

Toată vara stăteau acolo, ajutau la solar, se relaxau in curte la aer curat, se făceau grătare.

Toate sărbătorile se petreceau împreună ca o familie.

Si relația donatorului cu familia donatarei este una speciala fiii acesteia ii zic „tataie "iar donatara îi spune „tata ".

Cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de donație, pârâta a solicitat instanţei să respingă această solicitare, având în vedere că donatara nu si-a asumat nicio obligație prin contractul de donație decât cea că donatorul împreună cu soția sa să aibă dreptul de locui acolo până la sfârșitul vieţii acestora.

Aceştia locuiesc in continuare acolo, nu i-a dat nimeni afară. Nu este menționat in contractual de donație ,, înțelegerea" despre care vorbește donatorul cu privire la obligația donatarei de a -l despăgubi pe fiul acestuia cu suma de 50.000 lei.

Donatara nu si-a schimbat in niciun fel atitudinea fata de donator, nu a profitat in niciun fel de starea de sănătate sau de vârsta acestuia.

Nu intră în calcul forțarea sau determinarea acestuia sa părăsească locuința.

Acesta a ales să meargă la tatăl său la tara pentru a-i oferi îngrijire nicidecum că ar fi fost forțat să facă asta.

În imobil locuiește permanent soția donatorului si periodic (atunci când vine de la tara) reclamantul.

Donatara nu si-a asumat nicio obligație de îngrijire si întreținere pentru tot restul vieții faţă de donator. #### vorba despre un contract de donație cu drept de uzufruct, nu de un contract de întreținere.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de revocare a contractului de donație, respectiv ingratitudinea, cum că fără cuvânt i-ar refuza alimente donatorului, pârâta a solicitat instanţei respingerea si acestui capăt de cerere, motivat de faptul ca nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.831 alin 3 Cod Civil.

Practica judiciara a stabilit că aceste prevederi („dacă fără cuvânt îi refuză alimente ") se interpretează în sensul că refuzul de alimente trebuie cumulat cu condiția ca donatorul să fie în nevoie (să nu aibă venituri care sa-i permită achiziționarea alimentelor necesare traiului) si donatorul să nu aibă rude sau alte persoane obligate sa-i acorde întreținere.

Donatorul deține venituri care să-i asigure traiul zilnic are pensie atât a dumnealui pentru anii de munca ,cât si indemnizație de însoțitor pentru tatăl său.

De cheltuielile casei (întretinere, apa, curent, gaze, cablu) se îngrijește exclusiv soția reclamantului care le plătește din pensia dumneaei.

Donatorul nu este in situația de a nu se putea întreține singur, nu a fost niciodată in aceasta situație si nu a solicitat niciodată donatarei alimente, medicamente sau orice altceva.

Nu exista nicio acțiune din partea donatarei prin care să o fi refuzat alimente donatorului, acesta nu le-a solicitat si nici nu se afla în nevoie.

Nu a fost alungat din locuința ce face obiectul contractului de donație, acesta a ales sa meargă la tara sa-si îngrijească tatăl bolnav. Ușa casei sale este deschisa, are chei, acolo îl așteaptă soția, nu exista situația descrisa de acesta .

In dovedirea celor susținute pârâtele au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului şi proba testimoniala cu doi martori. Teza probatorie este aceea a dovedirii situației de fapt, a inexistentei ingratitudinii.

În drept au fost invocate disp. art. 205 Cod procedură civilă.

La data de 08.01.2024 reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a precizat că motivele invocate de pârâte prin întâmpinare sunt neîntemeiate, întrucât după încheierea contractului de donație, atât donatoarea cât și mama acesteia și-au schimbat radical comportamentul față de el și nu au mai dorit ca să mai locuiască cu acestea în imobilul apartament ce a făcut obiectul contractului de donație.

Acest lucru l-a determinat să formuleze această acțiune la instanță, dar și faptul că donatoarea, respectiv pârâta nu a respectat contractul de donație încheiat între ei, nu s-a îngrijit de sănătatea sa, profitând astfel de bătrânețea și de starea de boală în care se află , atitudinea nepotrivită a pârâtei față de familie în general și față de el în special l-a determinat să părăsească imobilul în care a trăit o viață, și nu problemele de sănătate ale tatălui său în vârstă de 90 de ani, astfel cum susțin pârâtele prin întâmpinarea formulată.

Reclamantul a mai arătat că, are vârsta de 65 de ani și este bolnav, suferind de mai multe afecțiuni, iar problemele sale de sănătate nu-i permit să îngrijească un bătrân în vârstă de 90 de ani, având în vedere că acesta are handicap de gradul I, iar pârâta și-a luat angajamentul să-i acorde îngrijire și întreținere pe tot restul vieții sale, ceea ce nu s-a întâmplat, acesta nu și-a executat fără justificare sarcinile la care s-a obligat impunându-se revocarea donației și repunerea în situația anterioară.

In situația în care donatoarea respecta contractul de donație astfel cum s-au înțeles, nu se ajungea la instanță, însă atitudinea pârâtelor față de reclamant l-au determinat să formuleze această acțiune și să solicite anularea contractului de donație pentru motivele arătate.

În cauză, sunt îndeplinite condițiile art. 831 alin. 3 din codul civil, motiv pentru care a solicitat admiterea acțiunii şi obligarea pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 201 din codul de procedură civilă.

În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între reclamantul ######### #######, pârâta ######### ##### și pârâta ###### ####### a fost încheiat contractul de donație autentificat sub nr. ..../28.03.2022, de notarul public ######-####### ####, reclamantul ######### ####### a donat pârâtei ###### ####### imobilul proprietatea sa personală situat în ########## ######, compus din patru camere de locuit și dependințe, în suprafață de 81.10 mp. și două balcoane în suprafață de 4,65 mp. respectiv 3,20 mp., împreună cu dreptul de coproprietate asupra părților din imobil care prin natura sau destinația lor sunt în folosința ###### ## ######## # ################, precum și terenului aferent apartamentului în suprafață de 16 mp, în cotă indiviză, imobil identificat cu număr cadastral ....

Prin contractul de donație menționat mai sus, reclamantul şi-a rezervat dreptul de uzufruct viager atât pentru el, cât și pentru soția sa, ######### #####, asupra imobilului descris anterior.(fila nr. 10)

Prin cererea pendinte, reclamantul a solicitat revocarea contractului de donaţie anterior menţionat pentru neexecutarea sarcinii, respectiv pentru că pârâta donatară nu a respectat dreptul de uzufruct al reclamantului.

În drept, în privinţa legii aplicabile în timp, instanţa reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil: „Contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa”.

În speţă, având în vedere că data la care a fost încheiat contractul de donație, rezultă că acesta va fi guvernat de prevederile Noului Cod civil.

Conform art. 985 Cod civil, donaţia este contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar.

Potrivit art. 1020 Cod civil, donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Așa cum este menționat în literatura de specialitate, contractul de donație este, în esență, unilateral, ceea ce înseamnă că donatarul nu are, în principiu, obligații față de donator.

Totuși, donatarul are o obligație morală de recunoștință, iar nerespectarea acesteia poate conduce la revocarea donației din motive de ingratitudine.

Instanța reține că legiuitorul a prevăzut în mod expres și limitativ cazurile în care poate fi solicitată revocarea donației pentru ingratitudine.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1023 Cod civil „Donația se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:

a) dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind că alții intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat;

b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator;

c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donației.”

Ingratitudinea este definită ca fiind atitudinea omului ingrat de nerecunoştinţă pentru serviciile şi avantajele primite.

Aşa cum s-a remarcat şi în doctrină, ingratitudinea este opusul recunoştinţei pe care donatarul o datorează donatorului, iar recunoştinţa nu constituie o obligație pozitivă, ea impunând donatarului doar să se abţină de la săvârşirea unor fapte necorespunzătoare la adresa donatorului.

Revocarea donației pentru ingratitudine constituie o sancțiune civilă care pedepsește comportamentul donatarului, considerat incompatibil cu obligația sa morală continuă de recunoștință față de donator.

Din cuprinsul contractul de donație autentificat sub nr. ..../28.03.2022, de notarul public ######-####### ####, nu rezultă că pârâta s-ar fi obligat la vreo sarcina în schimbului nudei proprietăţi a bunului donat.

Astfel că dreptul de uzufruct viager, pe care şi l-au rezervat prin contractul iniţial de donaţie cei doi soți nu constituie o sarcină.

Potrivit art.703 Cod civil, uzufructul este dreptul de a folos bunul altei persoane şi de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

Dreptul de uzufruct este un drept real, care poate fi apărat de uzufructuar pe calea acţiunii confesorii. În cadrul acestei acţiuni, reclamantul poate valorifica recunoaşterea pârâtei cu privirea la nerespectarea dreptului de uzufruct.

####### într-un contract de donaţie este o obligaţie impusă donatarului, care, după acceptarea donaţiei, este ţinut să o execute.

Întrucât nu suntem în prezenţa unui contract de donaţie cu sarcini, nu subzistă susţinerea reclamantului în sensul că pârâta nu şi-ar fi îndeplinit pretinsa sarcină (de respectare a dreptului de uzufruct viager al reclamantului).

Din moment ce părţile contractului de donaţie nu au instituit o asemenea sarcină, acţiunea prin care reclamantul urmărește revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.

De asemenea, instanța reține că reclamantul nu a fost împiedicat de donatară să folosească locuința ce a făcut obiectul contractului, nu a existat niciun comportament nepotrivit din partea donatarei, nu a fost alungat din imobil, în perioadele în care a fost plecat efectiv din imobil a mers din proprie inițiativă să-și îngrijească tatăl bolnav.

Aceste aspecte rezultă din răspunsul reclamantului la interogatorii și din declarațiile martorilor audiați în cauză.

#### se află în stare de nevoie, donatorul are obligaţia să aducă la cunoştinţă donatarului această situaţie şi să-i solicite ajutorul, numai în aceste condiţii punându-se problema unui refuz "nejustificat" de a acţiona din partea donatarului şi putându-se dispune revocarea donaţiei pentru ingratitudine.

În toate cazurile, este necesar ca faptele de ingratitudine să fie săvârşite ulterior încheierii contractului de donaţie.

Refuzul nejustificat de alimente este sancţionat numai prin posibilitatea revocării donaţiei; donatorul nu are acţiune în justiţie pentru a solicita întreţinere de la donatar.

Tot astfel, nici donatarul nu are acţiune în restituirea prin echivalent a prestaţiilor efectuate de bunăvoie (art. 1.471 C. civ.), chiar dacă existau persoane în stare şi obligate la întreţinere potrivit legii.

Spre deosebire însă de obligaţiile naturale, atitudinea negativă a donatarului constând în refuzul de alimente are o sancţiune specifică, şi anume revocarea donaţiei pentru ingratitudine.

Ar putea fi întemeiată acţiunea în revocare pentru refuzul de alimente atunci când donatorul este o persoană în vârstă, care nu îşi poate asigura nici măcar alimentele necesare supravieţuirii, fiind nevoit să trăiască din mila vecinilor sau a altor persoane.

În situația de față nu se poate identifica nici măcar o situație în care reclamantul nu a avut posibilități materiale de a se întreține singur, în care a avut probleme de sănătate care să conducă la solicitarea vreunui sprijin de orice fel din partea pârâtei, starea de sănătate permițându-i acestuia chiar să își îngrijească tatăl bolnav.

Astfel, reclamantul nu se află în stare de nevoie, nu este bolnav și are venituri din care se poate întreține, așa cum rezultă din răspunsurile la interogatoriul luat reclamantului și din înscrisurile privind veniturile acestuia.

#### de considerentele arătate, instanţa apreciază că în cauză reclamantul nu a făcut dovada săvârșirii de către pârâtă a vreunei fapte de ingratitudine la adresa sa, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea privind plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, potrivit art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, ca o sancțiune a culpei procesuale a acesteia. #### de soluţia ce urmează a fi pronunţată cu privire la cererea de chemare în judecată, cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată va fi respinsă ca neîntemeiată.

De asemenea, va obliga reclamantul la plata sumei de 3000 de lei către pârâții ######### ##### și ###### #######, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.(f 58, 59).