Sentinţă civilă nr. 1010 din 14.03.2022

Data publicare portal: 31.03.2025

Respinge, ca neîntemeiată, cererea, sub toate cele 4 petite principale invocate.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la sediul Judecătoriei …….

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 14.03.2022.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 27.04.2021 sub nr. ####/, reclamanta ##### ####### în contradictoriu cu pârâţii ####### JUDEŢEANĂ ###, ####### LOCALĂ ##### ####, ####### #####, UAT ##### #### – PRIN ###### a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1. constatarea dreptului de proprietate al mamei sale #### #####, în prezent decedată, în nume propriu si ca sotie supravietuitoare a defunctului #### ##########, sotul său si implicit părintii săi, asupra terenului in suprafata de 124 mp, intravilan, situat T47 P 1163, 1164 nr.

Cad. …, aflat pe raza comunei ##### ####, ### ###;

În temeiul și prevederile Art. 22 - „Sunt și rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moștenitorilor acestora, indiferent de ocupația sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea tărănimii.

Dispozitiile alineatului precedent se aplică și persoanelor din zonele cooperativizate care nu au avut calitatea de cooperator, din Legea 18/1991, forma initială, nemodificată

si in temeiul art. 8 - Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire.

Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi suprafata de 6.000 metri patrati pentru datinatorul casei de locuit.

din Decret-#### nr.42 din 29 ianuarie 1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii

si, în subsidiar,

să se constate că UAT ##### #### nu are niciun drept de proprietate asupra terenului susmentionat, actele dispuse de acestea in cazul in care există sunt lovite de nulitate absolută.

2. În subsidiar, solicită să se constate uzucapiunea de 30 ani prin jonctiunea posesiilor asupra terenului in suprafata de 1268 mp, intravilan, situat T47 P 1163, 1164 nr. Cad. ......aflat pe raza comunei ##### ####, ### ###, in temeiul art. 1890 c.civ.

„Toate actiunile atât reale cât si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poată opune reaua credinta”.

3. să se constate nulitatea absolută partială a titlului de proprietate nr. … din 12.03.1997 pe numele mamei #### ##### ca mostenitor al defunctului #### ##########

si să se dispună radierea din acest document a suprafetei de 730 mp, intravilan, din tarlaua 24 parcelele 531 si 532 si inscrierea suprafetei de 1268 mp, intravilan, situat T47 p1163, 1164 nr.

Cad. …., ambele aflate pe raza comunei ##### ####, invocă prev. art. 22 din Legea 18/1991(forma intială) si art. 8 din Decretul lege 42/1990, rap.

La art. 6 #### si art. 1 din Protocolul additional nr. 1 art. 1 la ####.

Prev. art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, modif prin Legea care se referă la emiterea titlului în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită la reconstituire.

Jurisprudenta Judecatoriei ####### - reclamant ###### #######, domiciliat in ##### ####, ### ###, sat Turia.

În motivarea cererii reclamanta a arătat:

1.

Cu privire la constatarea dreptului de proprietate pentru terenul in suprafata de 1268 mp, intravilan, situat T47 P1163, 1164 nr.

Cad. …., aflat pe raza comunei ##### ####. ### ### ##, in subsidiar, nulitate absolută a oricăror acte necomunicate reclamantei de inscriere în domeniul privat al UAT ##### ####, ### ### (se vor identifica prin diligentele instantei deoarece nu se poate colabora cu functionarii primariei pentru documente).

Motivare:

In fapt, terenul in suprafata de 1268 mp, intravilan, situat T47 p1163, 1164 nr.

Cad. ….., aflat pe raza comunei ##### ####, ### ### # #### ####### ## ######## ### ## ## ####### ####### ##### #### ### #### #### ## ###., unde s-a aflat casa de locuit a acestora si dovedeşte acest drept cu certificatul de la Arhivele statului, filiala ### eliberat la data de 28.07.2015 si cu registrul cadastral din anul 1986.

După 1991 odată cu aparitia Legii 18/1991, s-a observat că acest teren a fost detinut in continuare, iar după depunerea cererilor de reconstituire au fost îndeplinte toate conditiite de către mama sa #### ##### pentru reconstituirea acestui teren ce a fost cerut de către acesta prin indicarea suprafetei totale detinute înainte de colectivizare ce a inclus și acest teren in suprafata totală reconstituită în cauză, urmare a cererilor de inscriere la CAP si a rolurilor pe care fiecare le-a avut inainte de colectivizare, titularul de rol fiind #### ##########, sotul defunctei #### ##### si tatăl său si al sorei sale, ####### #####.

Acest teren pe care era casa de locuit este un teren proprietate al mamei sale #### ##### la data aceea fiind mentionată in documentele cadastrale si agricole ale Primăriei ##### ####, ### ###, prin efectul legilor sus mentionate, respectiv, prev. art. 22 din Legea 18/1991(forma intială) si art. 8 din Decretul lege 42/1990, fapt ce trebuia respectat de către UAT (Primaria) ##### #### si implicit de către ####### de aplicare a Legii fondului funciar ##### ####, asa cum au fost si directivele Comișiei Judetene de la acea vreme, in care se preciza că toate aceste terenuri trebuiau să fie incluse in titlul de proprietate.

In cauza, textul de lege nu este echivoc si dă dreptul de proprietate tuturor acestor persoane pentru terenurile intravilane fără a se depasi intial 6000 mp prin Decretul-#### 42/1990, dar continuându-se si fără a se exclude acest drept prin prevederile art. 22 din Legea 18/1991.

####, coroborându-se cu prevederile actelor normative sus mentionate, acest teren nu era la dispozitia comisiilor si implicit care să nu fi avut proprietar, cum a precizat mai sus, similar cu terenurile extravilane care la data aplicaril Legii fondului funciar erau detinute de catre CAP si erau evident la dispozitia Comisiilor pentru aplicarea Legilor fondului funciar pe vechile amplasamente sau pe amplasamente stabilite conform art. 13 din Legea 18/1991 (inltial) si numai dacă autorii titulari ai dreptului au decedat, acestea pot fi trecute in patrimoniul localitatilor conform disp. art. 25:

„Terenurile situate in intravilanul localitatii, care au aparţinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, in ambele cazuri fara mostenitori, trec in proprietatea comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, si in administrarea primarilor.

Pana la efectuarea operatiilor prevazute la alin. 1, terenurile vor fi inscrise si folosite conform destinatiei avute."

In subsidiar, toate actele emise de UAT ##### ####, in sensul de a trece in proprietatea privată pentru vanzare a acestor terenuri sunt lovite de nulitate absolută pentru că nu se respectă dreptul său de proprietate si folosinta deja consfintit de actele normative sus mentionate, ca si procedura legală de a dobandi dreptul de proprietate privată de catre UAT.

2. Nulitatea absolută partială a titlului de proprietate nr. …. din 12.03.1997 pe numele mamei #### ##### ca mostenitor al defunctului #### ##########

In drept, invocă dispozitiile prev. de. art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997, care se referă la emiterea titlului în favoarea unei persoane care nu era îndreptățită la reconstituire

Motivare: In speță, nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. ….. din 12.03.1997 este justificat pentru că mama sa pe care a întretinut-o și pe care a înmormântat-o a fost luată anterior in gospodăria sa, cumpărată de reclamantă si sotul său conform actului de vanzare- cumpărare nr. 591 din 9 aprilie 1979 intocmit de Notaritul de stat ####### si al cărui teren (atunci identificat doar pt. 250 mp) in suprafata de 730 mp intravilan situat in tarlaua 24 parcelele 531, 532 a fost inscris in mod incorect și nelegal in titlul de proprietate nr. …. din 12.03.1997 pe numele mamei #### ##### ca mostenitor al defunctului #### ##########, in loc să fie trecut acest teren de 1268 mp. situat T47 pi 163, 1164 nr.

Cad. ......care a constituit locul de casă cu casa de locuit a părintilor săi.

3. Cu privire la uzucapiune se poate consțata că sunt indeplinite cdnditiile prev. de art. 1890 c.civ.- uzucapiunea de 30 ani.

Motivare:

In fapt, este proprietarul prin jonctiunea posesiilor si folosintă asupra suprafetei de teren in suprafata de 1268 mp, intravilan, situat T47 P1163, 1164 nr.

Cad. …., aflat pe raza comunei ##### ####, ### ### ## #### #### ####### ######## ### #### ##, iar după Revolutie prin actele normative in vigoare si dupa decesul mamei și reclamanta este cea care foloseşte terenul în cauză, mama sa fiind in grija sa, intretinută pana la moarte si inmormantată de reclamantă.

II. Probe.

• actele de reconstituire si înscriere la CAP depuse de #### ##### si respectiv, rolurile defunctului #### ########## din registrul agricol inainte de 1989, registrul cadastral inainte de 1989,

• actele din anul 1948 aflate în arhivele statului,

• actele prin care se dovedeste de UAT ##### ####, ### existenta domeniului privat cu privire la acest teren,

• actele privind litigiul dintre ###### ####### si UAT ##### #### privind aceleasi motive, uzucapiunea pentru o suprafata de teren ce nu a fost inscrisă in titlul de proprietate si trecută in domeniul privat al statului.

În data de 27.01.2022 Primăria Comunei ##### #### a înaintat la adresa nr. 416/25.01.2022:

In vederea solutionarii dosarului ####/311/2021 cu termen de judecată la data de 28.02.2022 si ca raspuns la solicitarile instanţei comunica in copie conform cu originalul urmatoarele documente :

- Hotararea Consiliului Local valea #### nr.40/04.10.2011 insotita de anexe;

- documentele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. ###########.03.1997 si anume: registrul cadastral al parcelelor, cererea de reconstituire a numitei #### ##### (mama d-nei ##### #######) nr. 311/11.03.1991, cererea de inscriere CAP a numitului #### ########## (tatal d-nei ##### #######), Anexa 3 la Legea ######## pozitia 493;

- fila registru intrari-iesiri anul 2015- de la nr.7319- la nr. 7346.

Referitor la cererea d-nei ##### ####### nr. 7337/06.11.2015 menţionează ca a fost inregistrata în registrul intrari-iesiri al institutiei si a fost data pe semnatura spre solutionare d-nei agent agricol in aceea perioada si actualmente pensionara si nu a fost gasita fizic in arhiva unitatii.

Referitor la reconstituirea dreptului de proprietate a numitului #### ########## (tatal d-nei ##### #######), din documentele gaslte in arhiva Primariei, rezulta ca aceasta s-a facut in baza cererii de inscriere CAP si i-a fost reconstituita suprafata integral (4,07 ha).

Pârâta ####### JUDEŢEANĂ ### a formulat note de ședință:

1.

Învederează că în speță a fost emis un titlu de proprietate.

Legea nr. 18/1991 a prevăzut o procedură administrativă prealabilă obligatorie pe care persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să o urmeze.

Potrivit prevederilor art.27 din H.G. nr.890/2005, „... (3) Persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene.”

”(6) ####### județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orășenească sau municipală".

„(7) După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire...”.

„(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile”.

Or, se observa faptul că din niciuna din probele administrate la dosarul cauzei nu rezultă faptul că beneficiara ar fi formulat contestație împotriva propunerii comisiei locale, sau plângere împotriva hotărârii comisiei județene.

De asemenea, beneficiara reconstituirii nu a contestat nici actele premergătoare eliberării titlului de proprietate.

Așa cum se știe, aceasta este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, iar neurmarea acesteia este sancționată cu decăderea din dreptul de a mai formula acțiuni în anularea titlului de proprietate emis conform actelor premergătoare.

2.

Potrivit legilor fondului funciar, pentru reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea titlului de proprietate trebuia parcursă o procedură care cuprinde următoarele etape: cerere de reconstituire a dreptului de proprietate adresată comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar în a cărui rază teritorială se află terenul; propunerea comisiei locale de admis sau respins; validarea propunerilor comisiei locale de către comisia județeană; contestație în cazul respingerii cererii de reconstituire; plângere adresată judecătoriei împotriva hotărârii comisiei județene prin care se respinge contestația, eventual se admite în parte contestația.

Or, în speță, reclamanta nu a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul pentru care solicită acum emiterea titlului de proprietate (1268 mp.), ceea ce practic reprezintă neparcurgerea procedurii administrative de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzută de lege.

În acest context, ####### Județeană ### și ####### Locală ##### #### nu au îndreptățirea legală să dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren care nu a făcut obiectul legilor fondului funciar și nu a fost solicitat în cadrul și conform procedurii administrative prevăzute de lege.

3.

Se observa faptul că numitei #### ##### i-a fost reconstituită întreaga suprafață de teren cu care era înscrisă în registrul agricol, astfel că, în eventualitatea unei reconstituiri a suprafeței de 1268 mp. s-ar depăși suprafața de teren deținută de aceasta conform registrului agricol.

4.

Din Extrasul de carte funciară pentru informare din 22.07.2012 reiese faptul că, la această dată, UAT ##### #### și-a intabulat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1268 mp. teren în cartea funciară, în baza unei hotărâri a Consiliului Local ##### #### adoptată în anul 2011.

Potrivit art. 15 alin.3 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, modificată și completată, „(3) În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică pe unitatea administrativ-teritorială respectivă, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară.”

Drept urmare, reclamanta trebuie să dovedească cu documente proprietatea asupra suprafeței de 1268 mp. teren pe care o solicită în cadrul unei acțiuni în revendicare.

La termenul din 28.02.2022 reclamanta ##### ####### a depus precizări, arătând că:

In speţă s-a adresat si Instituţiei Prefectului ### ### ######## ## ######## ########### #### ######## ### ## ############ ###### ## ######### ####### ## ######### ## ### ## ### ## #############.

În cele din urma aceste i-au fost eliberate si astfel a dobândit ceea ce era mai important.

Astfel din cererea de înscriere la CAP al tatălui #### ########## a rezultat ca suprafaţa înscrisă la CAP a fost cea prevăzută din registrul agricol, iar in cererea de reconstituire mama sa a cerut la fel, restituirea suprafeţei din registrul agricol cu care a fost trecută la CAP cu soţul său, tatăl reclamantei.

Potrivit HCM ######### cei care au aderat la CAP au intrat in aceste organizaţii cooperatiste cu tot pământul si CAP a dobândit proprietatea tuturor terenurilor, au rămas necooperativizate casele de locuit si construcţiile anexe.

Aceste date sunt identificate într-o speţă din culegerea de Decizii de îndrumare ale Tribunalului Suprem al RSR din 1983 fila 143/ 143, pe care o anexează.

Importanţa acestor acte, atat cererea de înscriere la CAP al tatălui #### ##########, cererea de reconstituire a mamei sale #### #####, ca si speţa din culegerea de Decizii de îndrumare ale Tribunalului Suprem al RSR din 1983 filă 143/ 143, este că suprafaţa de intravilan a fost solicitată si evident nu există nicio piedică pentru a se înscriere în titlul de proprietate si in speţa a se constata uzucapiunea.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma celor anterior expuse, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a formulat 4 petite principale în cadrul cererii deduse judecăţii la data de 27.04.2021 (fila 4 şi urm. dosar), în aplicarea art. 30 alin. 3 C.pr.civ., în speţă solicitând:

-să se constate dreptul de proprietate al mamei sale #### #####, în prezent decedată, în nume propriu şi ca soţie supravieţuitoare a defunctului #### ##########, şi implicit părinţii săi, asupra terenului în suprafaţă de 1268 mp, intravilan, situat în T47, P 1163, 1164, cu nr. cadastral ….., aflat pe raza comunei ##### ####, ### ###,

-să se constate că UAT ##### #### nu are niciun drept de proprietate asupra terenului sus-menţionat, actele dispuse de acestea în cazul în care există sunt lovite de nulitate absolută,

-să se constate intervenită uzucapiunea de 30 ani prin joncţiunea posesiilor asupra terenului în suprafaţă de 1268 mp, în temeiul art. 1890 VC.civ. de la 1864,

-să se constate nulitatea absolută partială a titlului de proprietate nr. … din 12.03.1997 pe numele mamei #### ##### ca moştenitor al defunctului #### ########## şi să se dispună radierea din acesta a suprafeţei de 730 mp, intravilan, din T47, P1163, 1164, nr. cadastral ......şi înscrierea suprafeţei de 1268 mp, intravilan, situat T47 p1163, 1164 nr.

Cad. …., ambele aflate pe raza comunei ##### ####, - fila 12 dosar – a fost depusă o precizare de reclamantă, iar prin aceasta a mai fost invocat un motiv de nulitate a titlului de proprietate indicat anterior, în sensul că imobilul casă al părinţilor reclamantei a fost inclus eronat în acest act, sens în crae există un motiv de nulitate absolută parţială conform art.

III alin. 1 din Legea nr. 169/1997.

Din cuprinsul extrasului de carte funciară nr. ......##### #### (fila 22 dosar), rezultă că terenul menţionat de reclamantă şi care constituie obiectul litigului în întregul său are o suprafaţă de 1286 mp şi nu 1268 mp cum s-a indicat de reclamantă în cerere, iar acesta a fost intabulat în cartea funciară în temeiul Hotărârii nr. 40/10.04.2011 emisă de Consiliul local al #### ##### ####, #### ### (fila 67 şi urm. dosar).

Din cuprinsul adresei nr. 7434/12.11.2015 – fila 27 dosar, a rezultat că terenul în litigiu este parte a domeniului privat al #### ##### ####, jud. ### şi nu a fost revendicat de nicio altă persoană, fiind situat în #### ##### ###, în T47, P1163, 1164, având număr cadastral …..

Cererea reclamantei cu nr. 7337/09.11.2015, indicată în cuprinsul acestei adrese menţionată anterior nu s-a regăsit în arhivele primăriei din localitate, aşa cum rezultă din relaţiile remise de această instituţie la data de 27.01.2022 (fila 66 dosar).

În această privinţă reclamanta a invocat, referitor la primul petit al cererii (constatarea dreptului de proprietate al mamei sale şi implicit al tatălui său şi al acesteia din urmă legat de terenul de 1268 mp) că este aplicabil art. 22 din Legea nr. 18/1991 (art. 23 în forma actuală a legii), care dispune că sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.

Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. ##/04.05.2020 a admis sesizarea formulată de Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. ... privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 11 alin. (2 indice 1) coroborate cu art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate întemeiată pe dispoziţiile art. 11 alin. (2 indice 1) coroborate cu art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 este supusă termenului prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.

Decizia ÎCCJ nr. 36/04.05.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 541/24.06.2020, iar aceasta, potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică de la data de 24.06.2020).

Potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi cu vegetaţie forestieră se face numai în baza unei cereri, care se depune la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care urmează fi reconstituit dreptul de proprietate.

Acelaşi act normativ stabileşte şi un termen-limită până la care poate fi depusă această cerere, sub sancţiunea decăderii.

Termenul a fost prelungit succesiv, ultimul fiind cel instituit prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 247/2005), mai exact, potrivit art. 33 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 1/2000), modificată prin titlul VI din Legea nr. 247/2005:

"Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverinţele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art.

III din Legea nr. 169/1997.

Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înştiinţând despre acest lucru şi persoanele îndreptăţite.

Persoanele fizice şi persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 şi de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv (...)".

Prin urmare, pentru a beneficia de caracterul reparatoriu al Legii nr. 18/1991, era imperativ ca mama reclamantei, tatăl acesteia sau chiar reclamanta să depună cererea de reconstituire în termenul prevăzut de lege.

Neprocedând astfel instanţa nu poate dispune reconstituirea prin substituirea în atribuţiile comisiilor de fond funciar, iar acestea nu puteau acţiona decât în baza unei cereri.

Conform celor remise de ####### locală la fila 66 şi urm dosar, titlul de proprietate nr. …. din 12.03.1997 (fila 28 dosar), contestat în proces de reclamantă, aşa cum rezultă din cele mai sus expuse, a fost emis în temeiul cererii înregistrate sub nr. 311/11.03.1991 a mamei reclamantei, #### #####, cererea de înscriere în CAP a tatălui reclamantei, #### ########## (fila 135 dosar), registrul cadastral al parcelelor (fila 138 dosar), Anexa 3 la Legea nr. 18/1991 – poz. 493 (fila 139-140 dosar), fila registru intrări – ieşiri anul 2015 – de la nr. 7319 la nr. 7346.

De asemenea, reconstituirea dreptului de proprietate pentru tatăl reclamantei s-a realizat pentru suprafaţa de 4,07 ha, în temeiul cererii sale de înscriere în CAP, fiind realizată integral reconstituirea dreptului de proprietate (fila 136 dosar).

Aşa cum şi pârâta ####### Judeţeană ### de fond funciar a subliniat la fila 141 dosar, din actele dosarului nu rezultă că beneficiara dreptului de proprietate ar fi formulat contestaţie împotriva propunerii Comisiei locale de fond funciar, dar nici împotriva hotărârii Comisiei judeţene de fond funciar, nefiind contestate nici actele premergătoare, situaţie în care era aplicabilă procedura administrativă de la art. 27 din HG nr. 890/2005, detaliată la fila 141 dosar.

Aşa fiind, reclamanta trebuia să urmeze procedura administrativă de reconstituire a dreptului de proprietate în legătură cu dreptul de proprietate pretins în privinţa terenului de 1268 mp, pe care aceasta şi nici autorii săi nu au urmat-o, iar reconstituirea dreptului s-a realizat pentru toată suprafaţa deţinută de autorii reclamantei în evidenţele comunei.

Conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, de prevederile acestei legi beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.

Persoanele menţionate în art. 11 alin. (2 indice 1) şi în art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 fac parte din categoria "altor persoane anume stabilite", menţionată în art. 8 alin. (2), şi sunt: proprietarii sau moştenitorii acestora de la care au fost preluate abuziv terenuri de către cooperativele agricole de producţie, deşi aceste persoane nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, dar şi persoanele sau moştenitorii acestora de la care statul român a preluat terenuri fără niciun titlu, în zonele care nu au fost supuse cooperativizării.

Pentru această categorie de persoane sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, care impune obligaţia de a depune şi înregistra la primărie cererea de stabilire a dreptului de proprietate în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, termen care a fost prelungit succesiv, prin modificările legislative aduse Legii nr. 18/1991, până la data de 30 noiembrie 2005?

Termenul prevăzut de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 este un termen imperativ, întrucât norma menţionată conţine o trimitere generală la cererea de stabilire a dreptului de proprietate, care se poate realiza fie prin constituire, fie prin reconstituire, fără a distinge între categoriile de persoane beneficiare ale Legii nr. 18/1991, astfel că, din această perspectivă, nu există niciun argument plauzibil pentru a se susţine că termenul în discuţie nu ar fi aplicabil şi categoriei de persoane menţionate în art. 11 alin. (2 indice 1) şi în art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991.

####. (2 indice 1) a fost introdus în cuprinsul art. 11 şi art. 27 din Legea nr. 18/1991 prin art. I pct. 2 şi 8 din titlul IV al Legii nr. 247/2005, denumit "Modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu au devenit membri cooperatori şi ale căror terenuri au fost preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie a fost reglementată şi anterior apariţiei Legii nr. 247/2005, pentru terenurile din extravilan, în cuprinsul art. 15 alin. (2) cu raportare la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, iar pentru terenurile intravilane, în art. 23 alin. (4) raportat la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, respectiv în art. 25 alin. (1) din aceeaşi lege.

De asemenea, stabilirea dreptului de proprietate, prin reconstituire, în cazul persoanelor care nu au predat sau cărora nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, a fost reglementată prin art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată în temeiul art.

VII din Legea nr. 169/1997, şi prin art. 34 din Legea nr. 1/2000, în forma sa iniţială.

Modificările aduse Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 247/2005, prin introducerea alin. (2 indice 1) la art. 11, au urmărit eliminarea caracterului aleatoriu al restituirii pe vechiul amplasament, iar scopul art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 a fost simplificarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în etapa emiterii sau înmânării titlului de proprietate şi a punerii în posesie, ca urmare a recunoaşterii de plin drept a îndreptăţirii proprietarilor de a li se reconstitui dreptul de proprietate, potrivit art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991.

Sintagma "revin de drept proprietarilor" din cuprinsul art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 nu poate fi interpretată în sensul că, fiind preluate abuziv sau fără niciun titlu, terenurile nu au ieşit niciodată din patrimoniul foştilor proprietari, ceea ce ar constitui un caz de restituire ope legis, care ar avea drept consecinţă lipsa obligaţiei proprietarilor de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, în termenul de 30 de zile de la intrarea în vigoare a art. 11 alin. (2 indice 1) şi art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991.

Aşadar, nu ne aflăm în prezenţa unui caz de restituire ope legis, ca recunoaştere a drepturilor care decurg din lege, fără a mai fi necesară emiterea titlului de proprietate, pentru considerentele ce succedă.

Potrivit art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991, terenurile "revin de drept proprietarilor", "pe vechile amplasamente", dacă sunt îndeplinite două condiţii:

- să se fi solicitat acest drept prin formularea unei cereri de către proprietari (astfel cum rezultă din sintagma "proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate");

- terenurile să nu fi fost atribuite legal altor persoane.

Din conţinutul neechivoc al textului se desprinde concluzia că acesta se aplică numai persoanelor care "au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate", ceea ce reprezintă una dintre condiţiile de aplicabilitate a textului.

De vreme ce există obligaţia legală de a formula o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, devine incidentă şi obligaţia de a respecta termenul în care trebuie depuse cererile de restituire, prevăzută în cuprinsul aceluiaşi articol la alin. (4), întrucât, potrivit art. 8 alin. (1), stabilirea dreptului de proprietate se face prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

Ca urmare, în ipoteza art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991, obligaţia de a formula cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ca şi aceea privind termenul în care trebuie depusă sunt prevăzute expres şi neechivoc.

Interpretarea sintagmei "revin de drept proprietarilor" din cuprinsul art. 11 alin. (2 indice 1) trebuie realizată şi prin coroborare cu art. 27 alin. (2 indice 1), întrucât ambele articole se referă la aceeaşi categorie de persoane.

Prin art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 s-a creat posibilitatea, pentru categoria de persoane în discuţie, de a obţine reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, dacă acestea erau libere, urmând o procedură simplificată, printr-o cerere adresată prefectului, prin comisiile de fond funciar, pentru emiterea titlurilor de proprietate, în această ipoteză devenind aplicabile exclusiv prevederile art. 64.

Trimiterea pe care art. 27 alin. (2 indice 1) o face la aplicarea exclusivă a art. 64, care reglementează una dintre procedurile prevăzute în cap.

IV, intitulat "Dispoziţii procedurale", pentru ipoteza în care, deşi comisia judeţeană a recunoscut dreptul pretins prin emiterea titlului de proprietate, comisia locală refuză să îl înmâneze sau refuză punerea efectivă în posesie, nu justifică inaplicabilitatea art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.

Această procedură este ulterioară celei administrativ-jurisdicţionale în care are loc verificarea îndreptăţirii petenţilor la obţinerea de măsuri reparatorii, reglementată în art. 51 şi următoarele din Legea nr. 18/1991, procedură pe care legiuitorul a înţeles să o eludeze, în considerarea faptului că, atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991, prefectul, prin comisia judeţeană, are obligaţia de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea în posesie, iar nu acordarea altor măsuri reparatorii, precum acordarea de măsuri compensatorii, dând astfel eficienţă sintagmei "revin de drept proprietarilor", context în care valorificarea dreptului de proprietate ar mai putea fi afectată numai de refuzul comisiei locale de a înmâna titlul de proprietate sau de a efectua punerea în posesie.

În acest caz, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată în temeiul art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991, se materializează într-o cerere adresată prefectului, prin comisiile de fond funciar, pentru emiterea titlului de proprietate sau pentru punerea în posesie, datorită particularităţilor procedurii instituite de art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991.

Legiuitorul a prevăzut, în art. 64 alin. (3), şi posibilitatea ca însuşi prefectul, prin comisia judeţeană, să nu acţioneze cu respectarea legii în îndeplinirea obligaţiei de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea în posesie pentru persoanele care fac dovada dreptului de proprietate şi a nerestituirii în mod legal a terenului pe vechiul său amplasament, lăsând părţii deschis accesul la instanţă.

Consecinţă a aplicării sintagmei "revin de drept în proprietate" din cuprinsul art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991, simplificarea procedurii, potrivit art. 27 alin. (2 indice 1), are în vedere numai procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în ceea ce priveşte emiterea titlului de proprietate sau punerea în posesie de către comisia judeţeană sau de către comisia locală, neputându-se extinde la alte cerinţe, cu atât mai mult la cele menţionate în alte capitole, precum cea din art. 11 alin. (4) din Legea nr. 18/1991.

Astfel, dreptul de proprietate recunoscut în temeiul art. 11 alin. (2 indice1) din Legea nr. 18/1991 urmează a fi dovedit cu titlul de proprietate emis potrivit art. 27 alin. (2 indice 1) din aceeaşi lege, în baza căruia imobilul poate fi înscris în cartea funciară, instanţa neavând îndrituirea legală de a dispune intabularea în cartea funciară în absenţa unui titlu de proprietate.

Concluzionând, sintagma "revin de drept proprietarilor" din cuprinsul art. 11 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 nu produce consecinţe asupra obligaţiei de a depune cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechile amplasamente în termenul prevăzut în alin. (4) al aceluiaşi articol, ci asupra deciziei prefectului de a recunoaşte dreptul pretins, prin imposibilitatea acestuia de a refuza emiterea titlului de proprietate în cazul în care s-a făcut dovada îndreptăţirii petentului la reconstituire pe vechiul amplasament şi dacă este îndeplinită şi a doua condiţie din art. 11 alin. (2 indice 1), aceea ca terenurile să nu fi fost atribuite legal altor persoane.

#### trimiterea pe care art. 27 alin. (2 indice 1) din Legea nr. 18/1991 o face la art. 64 nu are semnificaţia excluderii de la aplicare a art. 11 alin. (4), întrucât voinţa legiuitorului nu a fost aceea de a crea o facilitate sub aspectul exercitării dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate, ci de a uşura punerea în executare a dreptului astfel reconstituit.

Prin urmare, solicitarea reclamantei de a se constata dreptul de proprietate al mamei sale #### #####, în prezent decedată, în nume propriu şi ca soţie supravieţuitoare a defunctului #### ##########, asupra terenului în suprafaţă de 1268 mp, intravilan, situat în T47, P 1163, 1164, cu nr. cadastral ….., aflat pe raza comunei ##### ####, ### ###, nu poate fi primită de instanţă, întrucât pentru aceasta nu s-a urmat procedura reglementată de legea specială nr. 18/1991 în condiţiile HG nr. 890/2005, instanţa neputând să valideze ea însăşi un drept de proprietate dacă nu s-a uzat de dispoziţiile legale care reglementează reconstituirea dreptului de proprietate.

În alte cuvinte, acţiunea promovată sub acest aspect de reconstituire indirectă a dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de teren cu eludarea dispoziţiilor legale constituie o interferenţă nepermisă a instanţei de judecată în atribuţiunile funcţionale ale altor organe ale statului şi prin urmare nu se va admite petitul cererii reclamantei indicat în acest paragraf.

Prin al doilea petit al cererii reclamanta a solicitat să se constate că UAT ##### #### nu are niciun drept de proprietate asupra terenului sus-menţionat, actele dispuse de acestea în cazul în care există sunt lovite de nulitate absolută, întrucât nu se respectă dreptul de proprietate al reclamantei şi folosinţa acestuia pe baza dreptului consfinţit de legea Nr. 18/1991, dar instanţa, prin cele anterior expuse la analiza anterioară a petitului 1 al cererii, reţine că reclamanta nu are un drept de proprietate recunoscut ope legis asupra terenului de 1268 mp (1286 mp înscris în fapt în cartea funciară), ci pentru a putea beneficia de acesta trebuia să parcurgă procedura administrativă indicată mai sus, aspect nerealizat de aceasta.

Acţiunea în constatare este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul solicită instanţei doar să constate existenţa unui drept subiectiv al său faţă de pârât ori, după caz, inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.

Atât jurisprudenţa, cât şi doctrina corespunzătoare reglementării anterioare au adoptat soluţia imprescriptibilităţii acţiunii în constatare, arătându-se că această soluţie decurge din imprescriptibilitatea aşa-numitului drept la acţiune în sens procesual, cât şi din împrejurarea că dreptul subiectiv există sau nu există ca atare, iar, întrucât partea nu are la îndemână calea unei acţiuni în realizare, trebuie să i se recunoască posibilitatea de a obţine constatarea existenţei sau inexistenţei dreptului subiectiv civil oricând are interes.

Noul cod civil prevede în mod expres, în art. 2502 alin. (2) pct. 2, imprescriptibilitatea acţiunii în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

Noul Cod de procedură civilă reglementează această acţiune în art. 35, care preia întocmai art. 111 din codul anterior, cu singura diferenţă că teza a ll-a a articolului a fost completată cu sintagma „pe orice altă cale prevăzută de lege”.

Astfel, potrivit art. 35 C.pr.civ., cu titlul marginal „Constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept”: „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege”.

În doctrină au fost identificate următoarele trăsături caracteristice ale cererii în constatare:

1) imprescriptibilitatea. Art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC prevede că sunt imprescriptibile drepturile privitoare la acţiunea în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept;

2) caracterul subsidiar fată de acţiunea în realizare.

Instanța de judecată sesizată cu soluţionarea unei cereri în constatare într-o situaţie în care partea putea formula acţiune în realizare va invoca şi va admite, în acest caz, din oficiu, excepţia caracterului subsidiar al cererii în constatare în raport de cererea în realizare, respingând, în consecinţă, cererea ca inadmisibilă; din această perspectivă instanţa reţine că cererea reclamantei sub al doilea aspect al său nu este admisibilă, urmând a fi respinsă, având în vedere că reclamanta are calea unei acţiui în realizare, iar aceasta face obiectul petitului 3 al cererii care este legat de constatarea intervenirii uzucapiunii, iar terenul în litigiu nu este în patrimoniul său pentru a se determina o eventuala admisibilitate a acţiunii în constatare, în sensul că proprietarul care are şi posesie terenului nu poate revendica bunul de la pârât, ci are posibilitatea unei acţiuni în constatare negatorie prin care să se conteste un eventual drept al pârâtului asupra imobilului său.

Aceasta întrucât, conform motivelor prezentate la petitul 1 al cererii, reclamanta nu are recunoscut un drept de proprietate asupra terenului de 1268 mp care face obiectul litigiului pe baza textului legii nr. 18/1991, aşa cum s-a dezvoltat mai sus, ci aceasta nu a urmat procedura administrativă prevăzută de legea indicată, sens în care nu este în situaţia proprietarului posesor care poate invoca acţiunea în constatare care face obiectul petitului al doilea al cererii sale din acest dosar.

Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a hotărât prin Decizia nr. #### din 16 octombrie 2013 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acțiune în constatare că, față de împrejurarea că ambele părți au exhibat titluri de proprietate asupra unui teren în litigiu, iar reclamanta deține posesia bunului însă dreptul său este contestat de pârâtă, reclamanta justifică un interes în promovarea cererii de constatare a dreptului său de proprietate, cererea fiind admisibilă, în condițiile dispozițiilor art. 111 C. proc. civ. (art. 35 NCPC).

Prin urmare, în situația particulară dedusă judecății, partea care deține posesia terenului, urmărind deci confirmarea dreptului său de proprietate, nu are posibilitatea de a exercita acțiunea în revendicare ori o altă acțiune în realizarea dreptului de proprietate.

Prin urmare, acţiunea reclamantei din speţa speţa dedusă judecăţii nu poate fi primită în ceea ce priveşte petitul al doilea.

Relativ la petitul al treilea, respectiv să se constate intervenită uzucapiunea de 30 ani prin joncţiunea posesiilor asupra terenului în suprafaţă de 1268 mp, în temeiul art. 1890 VC.civ. de la 1864, instanţa reţine că uzucapiunea este un mod de dobândire a proprietăţii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru prin posedarea neîntreruptă în tot timpul prevăzut de lege, art. 1847 C.civ. reglementând calităţile posesiei şi anume: de a fi continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi exercitată sub nume de proprietar.

In sistemul Codului civil uzucapiunea este concepută ca o probă absolută a dreptului de proprietate, justificându-şi interesul atât prin facilitatea administrării probelor, cât şi prin sancţionarea adevăratului proprietar care vreme îndelungată a delăsat bunul permiţând unei alte persoane să exercite posesia asupra acestuia.

Astfel fiind, este evidentă şi raţiunea reglementării şi anume de a deschide calea posesorilor, de a obţine un titlul de proprietate asupra bunului stăpânit tip de 30 respectiv 10 până la 20 de ani.

####, verificarea îndeplinirii condiţiilor cerute de lege este necesar a fi făcută în contradictoriu cu adevăratul proprietar cel mai în măsură să formuleze o apărare pertinentă invocând eventualele vicii ale posesiei şi faptul întreruperii curgerii termenului prin diverse acţiuni.

De asemenea, potrivit art. 1875 C.civ., prescripţia curge în contra oricărei persoane care nu ar putea invoca o excepţie anume stabilită de lege, iar, potrivit art. 1864 pct. 2 C.civ., se prevede că este întrerupere naturală a prescripţiei atunci când lucrul este declarat neprescriptibil ca urmare a unei transformări legale a naturii sau destinaţiei sale.

În consecinţă, prin dispoz.

Legii nr. 58/1974 şi nr. 59/1974, terenurile nu au fost scoase din circuitul civil, ci doar au fost restrânse modalităţile de transmitere şi dobândire a acestora, astfel că nu se poate considera întreruptă prescripţia pentru perioada în care acele legi au fost în vigoare.

În acest sens, s-a pronunţat şi Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie cu ocazia soluţionării unui recurs în interesul legii formulat de către Procurorul ####### al României prin decizia nr.

IV din 16.01.2006, care a stabilit că în cazul posesiilor începute chiar înainte de apariţia Legii nr. 59/1974 prescripţia achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă şi că posesorii acelor terenuri pot solicita instanţelor de judecată să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Astfel, în ceea ce priveşte cadrul procesual pasiv în acţiunile având ca obiect uzucapiune, proprietarul terenului este recunoscut în persoana UAT Com. ##### ####, pe baza extrasului de carte funciară depus la fila 22 dosar şi a HCL nr. 40/2011.

Dar, raportat la proba cu înscrisuri solicitată şi încuviinţată reclamantei, instanţa reţine că nu s-a realizat proba faptului pretins în privinţa posesiei exercitate neîntrerupt asupra terenului în suprafaţă de 1268 mp, intravilan, situat în T47, P 1163, 1164, cu nr. cadastral …., aflat pe raza comunei ##### ####, ### ###, actele depuse de reclamantă neidentificând o asemenea posesie exercitată public şi nume de proprietate nici de autorii acesteia, #### ##### şi #### ##########, dar nici de aceasta, prin aplicarea regulilor joncţiunii posesiilor, nefiind realizată dovada că acest teren a fost posedat continuu din anul 1940 pe locul unde se afla şi imobilul casă de locuit al părinţilor reclamantei.

Conform art. 249 C.pr.civ., reclamanta nu a realizat dovada faptului invocat în cuprinsul cererii, aşa încât instanţa, prin raportare numai la actele depuse la dosar, nu poate stabili certitudinea de care face vorbire reclamanta în cererea cu care a învestit instanţa.

În concluzie, al treilea petit este neîntemeiat şi va fi respins pentru motivele ce preced.

În privinţa petitului nr. 4 al cererii, respectiv să se constate nulitatea absolută partială a titlului de proprietate nr. …. din 12.03.1997 pe numele mamei #### ##### ca moştenitor al defunctului #### ########## şi să se dispună radierea din acesta a suprafeţei de 730 mp, intravilan, din T47, P1163, 1164, nr. cadastral ......şi înscrierea suprafeţei de 1268 mp, intravilan, situat T47 p1163, 1164 nr.

Cad. …., ambele aflate pe raza comunei ##### ####, #### ###, instanţa reţine că din modalitatea de reglementare a art.

III din Legea ######## rezultă că intenția legiuitorului este în mod evident aceea de a pune la dispoziţia celui vătămat prin emiterea unui titlu de proprietate în favoarea unui terţ un mijloc juridic prin care să-şi protejeze un drept real concurent.

Or, din actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate nu se degajă un viciu de nelegalitate.

Instanța a reținut că, potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept iar, potrivit aliniatului 2, de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite.

Potrivit art. 9 alin. 3 din același act normativ, cererea se depune la primăria localității sau, după caz, la primăriile localităților în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire, sub sancțiunea decăderii din termen.

Nu exista nicio prevedere legală care ar permite stabilirea dreptului de proprietate din oficiu de catre instanţa de judecată, fără a fi necesară formularea unei cereri de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate adresată Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar.

Prin urmare, pentru a beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile legislației fondului funciar este necesară formularea unei cereri depuse la comisia locală competentă, excluzându-se de legiuitor dobândirea acestui drept din oficiu.

Ca atare, întreaga legislaţie a fondului funciar este guvernată de principiul disponibilității.

Competenţa de a primi, înregistra şi propune sau nu spre validare aparține în exclusivitate primăriei localităţii în a cărei rază teritorială se află terenul, în cadrul căreia s-a constituit comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar.

Această competenţă este una exclusivă şi nu alternativă.

Dispoziţiile art. 11 (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 18/1991 dispun că, potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, personal sau prin mandatar.

Cum instanţa nu identifică o nelegalitate certă în privinţa titlului contestat, reclamanta nu poate profita de eventuala anulare a titlului de proprietate contestat, întrucât autoarea acesteia nu a contestat în termen legalitatea actelor de constituire a dreptului de proprietate.

Conform art. 8 din Legea nr. 18/1991, (1) stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. (2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite. (...)

Raportat la art. 11, (...) (2/1) terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. (...) (4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune și se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În condiţiile art. 27, (...) (21) proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.

Acestor categorii de proprietari și moștenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64 (...).

Conform art. 64, (1) în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. (2) #### instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă.

Art. 53 stipulează că (...) (2) împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cu vegetație forestieră se face numai în baza unei cereri, care se depune la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care urmează fi reconstituit dreptul de proprietate.

Același act normativ stabilește și un termen-limită până la care poate fi depusă această cerere, sub sancțiunea decăderii.

Termenul a fost prelungit succesiv, ultimul fiind cel instituit prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, mai exact, potrivit art. 33 din Legea nr. 1/2000, „pot cere reconstituirea dreptului de proprietate și foștii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverințele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art.

III din Legea nr. 169/1997.

Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, înștiințând despre acest lucru și persoanele îndreptățite.

Persoanele fizice și persoanele juridice care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997 și de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare pot formula astfel de cereri până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv (...)”.

Prin urmare, pentru a beneficia de caracterul reparatoriu al Legii nr. 18/1991, era imperativ ca persoana să depună cererea de reconstituire în termenul prevăzut de lege.

Această procedură este ulterioară celei administrativ-jurisdicționale în care are loc verificarea îndreptățirii la obținerea de măsuri reparatorii, reglementată în art. 51 și următoarele din Legea nr. 18/1991, procedură pe care legiuitorul a înțeles să o eludeze, în considerarea faptului că, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile art. 11 alin. (21) din Legea nr. 18/1991, prefectul, prin comisia județeană, are obligația de a emite titlul de proprietate sau de a dispune punerea în posesie, iar nu acordarea altor măsuri reparatorii, precum acordarea de măsuri compensatorii, dând astfel eficiență sintagmei „revin de drept proprietarilor”, context în care valorificarea dreptului de proprietate ar mai putea fi afectată numai de refuzul comisiei locale de a înmâna titlul de proprietate sau de a efectua punerea în posesie.

Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.

#### aceste cazuri nu sunt limitative, adăugarea/redierea unei suprafeţe de teren, aşa cum este cerută în cererea de chemare în judecată, ulterior emiterii titlului de proprietate, nu face parte dintre motivele de nulitate absolută ale titlului de proprietate emis în temeiul Legii nr. 18/1991 şi nu poate fi analizată pe această cale de instanţă.

De altfel, cauzele de nulitate sunt anterioare sau concomitente emiterii actelor contestate şi nu ulterioare acestora.

De altfel, dispoz. art.

III alin. 2/2 din Legea nr. 169/1997, nu cuprind un motiv de nulitate în sine, ci reglementează situaţia în care nulitatea nu operează, iar reclamanta a indicat faptul că nulitatea operează întrucât titlul de proprietate în litigiu a fost emis pentru o suprafaţă de teren mai mică decât cea existentă în registre, caz în care nulitatea nu intervine.

Titlul de proprietate este emis în baza unor acte premergătoare, astfel că, dacă acestea au fost emise pentru o suprafaţă de teren mai mică decât cea reală şi care a fost solicitată de beneficiar, conform art. 8 din Legea nr. 18/1991, dau dreptul beneficiarului să urmeze o procedură specială, care trebuia iniţiată la momentul emiterii acestor acte premergătoare, aceste nemulţumiri fiind în atribuţiile Comisiei judeţene de fond funciar, pe baza procedurii speciale a Legii nr. 18/1991.

În cauza dedusă judecăţii, deşi exista posibilitatea contestatării actelor premergătoare, inclusiv a anexelor propuse spre validare, acestea nu au fost contestate, situaţie în care în mod legal ####### judeţeană de fond funciar a eliberat titlul de proprietate contestat în proces, în conformitate cu anexele respective.

Aşa fiind, instanţa va respinge, ca neîntemeiat, şi ultimul petit al cererii, la acesta chiar şi pentru motivul indicat la fila 12 în precizare, în contextul în care existenţa unei case pe acest teren nu este un motiv de reţinere a unei nulităţi speciale reglementate de Legea nr. 18/1991, în condiţiile în care legea nu a interzis reconstituirea dreptului de proprietate a unor terenuri pe care se aflau construcţii.

Pentru toate cele ce preced, instanţa va respinge cererea în ##### ## toate petitele sale principale, şi, conform art. 9 C.pr.civ., va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.