Judecătoria SLATINA · .
Sentinţă civilă nr. 1196 din 14.03.2024
Data publicare portal 20.12.2024
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ######## #######, cu domiciliul în #### în contradictoriu cu pârâtul ########### cu domiciliul în #######, #### având domiciliul procesual ales în #######.
Obligă pârâtul ########### ####### să plătească reclamantului ######## #######, suma de 49.652 lei reprezentând prejudiciu.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2095 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă timbru.
Cu drept de apel in 30 zile de la comunicare la Tribunalul ###, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria #######.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 14.03.2024.
Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 08.08.2023 cu nr. ####/311/2023, reclamantul ######## ####### în contradictoriu cu pârâtul ########### ####### a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la restituirea sumei de 49.652 lei, reprezentând ½ din daunele materiale la care amândoi au fost obligați în solidar către partea civilă UAT ##### #####, conform sentinței penale nr. ############## pronunțată de Judecătoria #### în dosarul nr. ####/184/2018, rămasă definitivă prin decizia penală nr. ############ a Curții de Apel #######, prceum şi plata cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că împreună cu pârâtul au avut calitatea de inculpați în dosarul nr. ####/184/2018 al Judecatoriei ####, dosar în care instanța de judecată a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă UAT ##### #####, iar, inculpaţii au fost obligați, în solidar, la plata sumei de 85566,97 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă UAT ##### #####.
Această hotărâre a fost desființată de Curtea de Apel ####### prin decizia penală nr. ############# numai sub aspectul laturii penale, în sensul că s-a dispus încetarea procesului penal împotriva lor, însă sub aspectul laturii civile au rămas obligaţi la despăgubiri materiale către UAT ##### #####.
Reclamantul a arătat că a fost somat a data de ##########, de către Biroul Executorului Judecatoresc ######## #### ###### din #######, să achite creditorului UAT ##### ##### suma de 99303,56 lei reprezentând 90 066,97 lei daune materiale, 7260,59 lei onorariul executorului judecătoresc, 1500 lei onorariul avocatului și 476 lei cheltuieli de executare, așa cum rezultă din somaţia emisă în dosarul de executare nr…….
A dorit să achite jumătate din această sumă, luând în considerare faptul că executorul judecătoresc a emis aceeași somație și față de pârâtul ########### #######, ei fiind obligați să o achite în solidar.
A fost însă informat de către executorul judecătoresc că pârâtul s-a prezentat la biroul său, însă a refuzat să achite creditorului vreo sumă de bani.
Pentru a ridica sechestrul asupra bunurilor sale, a achitat integral suma cuprinsă în titlul executoriu, mai exact la data de ########## suma de 86 000 lei prin virament bancar din contul IBAN al soției sale, iar la data de ########## suma de 13304 lei, obligațiile fiind achitate integral .
În continuare a invocat art.2645 C.civ şi a redat conţinutul acestuia.
În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La data de 23.10.2023 pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantului.
Astfel, a solicitat instanţei să observe că acesta nu face dovada plății în niciun fel, iar așa cum, prin chiar cererea de chemare în judecată, reiese faptul că acesta nu a plătit nicio sumă de bani personal, ci plata a fost făcută de o terță persoană față de raportul juridic dedus judecății, în fapt soția acestuia.
Astfel, această terță persoană s-a subrogat în drepturile creditorului, iar nu reclamantul.
Or, având în vedere cele arătate mai sus, reiese faptul că reclamantul nu are calitate procesuală activă, întrucât acesta, neefectuând plata, nu are posibilitatea vreunei acțiuni în regres împotriva sa, el neavând nici un fel de datorie fată de acesta.
În continuare a invocat inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.
Reclamantul își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 2.645 C. civ., articol care reglementează dreptul de regres al unui debitor împotriva unui codebitor, în dreptul internațional privat, deci esențială și imperativă este existența unui element de extraneitate, element care lipsește cu desăvârșire în speță.
##### în vedere cele arătate mai sus, a solicitat instanţei să admită excepția lipsei calității procesuale active și să respingă cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, sau, după caz, să o respingă ca inadmisibilă.
În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând ansamblul materialului probator, instanța reține următoarele considerente:
În fapt, prin sentinţa penală nr. ###/25.05.2022 pronunţată de Judecătoria #### în dosarul nr. ####/184/2018, pârâtul ######## ####### şi reclamantul ########### #######, în calitate de inculpaţi, au fost condamnaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, iar pe latură civilă, au fost obligaţi, în solidar, la plata sumei de 85.566,97 lei despăgubiri materiale către partea civilă UAT ##### #####.
Totodată a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 2250 lei cheltuieli de judecată către partea civilă, reprezentând onorariu avocat.
Prin decizia penală nr. ##/10.01.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/184/2018 de Curtea de Apel #######, a fost desfiinţată sentinţa mai sus menţionată sub aspectul laturii penale, rămânând definitivă sub aspectul laturii civile.
La cererea creditorului UAT ##### #####, ### ######## #### ###### a efectuat executarea silită a titlului executoriu constând în sentinţa penală nr. ###/25.05.2022 pronunţată de Judecătoria #### în dosarul nr. ####/184/2018, împotriva debitorilor ######## ####### şi ########### #######, în cadrul dosarului de executare nr. …….
Astfel, la data de 24.05.2023 executorul judecătoresc a emis o somaţie către cei doi debitori prin care le-a pus în vedere ca în termen de o zi să achite creditorului suma de 99.303,56 lei, compusă din: 90.066,97 lei pretenţii stabilite prin titlul executoriu, 7.260,59 lei onorariu executor judecătoresc, 1.500 lei onorariu avocat şi 476 lei cheltuieli de executare.
Prin ordinele de plată din data de 31.05.2023, respectiv14.06.2023, ataşate la dosar (f 10-12), s-a efectuat plata sumei totale de 99.304 RON în contul ### ######## #### ######, la data de 15.06.2023 fiind încetată executarea silită desfăşurată în dosarul nr. ………(f 14).
Analizând cu prioritate, în temeiul art 248 alin.1 Cod proc. civ, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârât prin întâmpinare, instanţa reţine că potrivit art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat, precum şi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.
Între părţile din prezentul dosar s-a făcut dovada existenţei unui raport juridic delictual deoarece pârâtul a produs un prejudiciu în patrimoniul reclamantului, prin aceea că, fiind obligat în solidar cu acesta la plata sumei de 99.303,56 lei, nu a achitat de bunăvoie partea sa din debitul la care a fost obligat.
Referitor la apărarea pârâtului în sensul că nu reclamantul este cel care a făcut plăţile, instanţa reţine aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1472 Cod civil, potrivit cărora plata poate să fie făcută de un terț în raport cu acea obligație, dar şi a dispoziţiilor art. 1474 alin. (3) C.civ., conform cărora, plata făcută de un terț stinge obligația dacă este făcută pe seama debitorului.
Mai mult decât atât, având în vedere că plata a fost făcută de către numita ######## #######, care are calitatea de soţie a reclamantului, după cum arată însuşi pârâtul, instanţa reţine pe de o parte că plata a fost făcută pe seama reclamantului-debitor ######## #######, iar pe de altă parte că achitarea întregului debit a afectat inclusiv patrimoniul reclamantului, având în vedere prezumţia existenţei regimului matrimonial al comunităţii legale a soţilor, instituită de dispoziţiile art. 329 Cod civil coroborat cu art. 339 Cod civil.
Prin urmare, instanţa reţine că reclamantul are calitate procesuală activă în cauză, debitul fiind achitat în integralitate de soţia acestuia, pe seama sa, astfel că va respinge excepţia lispei calităţii procesuale active, ca neîntemeiată.
Referitor la fondul cauzei, instanţa reţine că potrivit art. 1596 în afară de alte cazuri prevăzute de lege, subrogația se produce de drept: a) în folosul creditorului, chiar chirografar, care plătește unui creditor care are un drept de preferință, potrivit legii; b) în folosul dobânditorului unui bun care îl plătește pe titularul creanței însoțite de o garanție asupra bunului respectiv; c) în folosul celui care, fiind obligat împreună cu alții sau pentru alții, are interes să stingă datoria; d) în folosul moștenitorului care plătește din bunurile sale datoriile succesiunii; e) în alte cazuri stabilite de lege.
Conform art. 1456 C.civ. (1) Debitorul solidar care a executat obligaţia nu poate cere codebitorilor săi decât partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei, chiar dacă se subrogă în drepturile creditorului. (2) Părţile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din convenție, lege sau din împrejurări nu rezultă contrariul.
Totodată, având în vedere că în cauză a fost pus în discuţie un raport juridic ce decurge din răspunderea civilă delictuală, cei doi inculpaţi, respectiv reclamantul şi pârâtul din prezenta cauză, fiind obligaţi de către instanţa penală, la plata de despăgubiri, în temeiul art. 1357 Cod civil, se reţine şi aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1382 Cod civil, „Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat”, art. 1.383. „Între cei care răspund solidar, sarcina reparaţiei se împarte proporţional în măsura în care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenţia sau cu gravitatea culpei fiecăruia, dacă această participare nu poate fi stabilită.
În cazul în care nici astfel nu se poate împărţi sarcina reparaţiei, fiecare va contribui în mod egal la repararea prejudiciului” şi art. 1.384.”-(1) Cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepţia cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.”
Din analiza dispozițiilor legale mai sus precitate, instanța reține că, reclamantul a achitat, prin intermediul numitei ######## #######, suma de 99.304 lei, la care a fost obligat, în solidar cu pârâtul prin sentinţa penală nr. ###/25.05.2022 pronunţată de Judecătoria #### în dosarul nr. ####/184/2018, rămasă definitivă prin decizia penală nr. ##/10.01.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/184/2018 de Curtea de Apel #######.
Având în vedere solidaritatea debitorilor şi prezumţia de egalitate a părţilor din obligaţie, instituită de dispoziţiile art. 1456 Cod civil, instanţa arată că reclamantul are dreptul de a solicita şi a obține jumătate din sumă la care a fost obligat împreună cu pârâtul şi pe care numita ######## ####### a achitat-o în numele său.
Pentru aceste motive instanța va obliga pârâtul ########### să plătească reclamantului ######## #######, suma de 49.652 lei reprezentând prejudiciu cauzat în urma nerespectării obligațiilor dispuse prin sentinţa penală nr. ###/25.05.2022 pronunţată de Judecătoria #### în dosarul nr. ####/184/2018, rămasă definitivă prin decizia penală nr. ##/10.01.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/184/2018 de Curtea de Apel #######.
Referitor la cheltuielile de judecată, se va da eficienţă art. 453 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, art. 452 Cod procedură civilă, conform căruia partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.
Prin urmare, având în vedere soluţia de admitere pe fondul cauzei, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2095 lei cu tiltu de cheltuieli de judecată constând în taxă timbru (f 42).