Sentinţă civilă nr. 4481 din 07.11.2023

Data publicare portal 20.12.2024

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a dispus:

Ia act de renunţare contestatorului …….la judecarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite.

Admite excepţia tardivităţii invocată de către intimaţii…….

Respinge contestaţia la executare formulată de către contestator privind actele de executare efectuate anterior datei de 14.06.2023 în dosarul de executare nr. ………., ca tardiv formulată.

Admite în parte contestaţia la executare modificată formulată de către contestator privind actele de executare emise la data de 14.06.2023 şi 07.07.2023 în dosarul de executare nr. ……… ca întemeiată.

Respinge întoarcerea executării silite formulat de către contestator ca neîntemeiat.

Obligă intimaţii către BEJ …… la plata sumei de 424 lei, reprezentând fotocopierea dosarului de executare nr. ……...

Ia act de rezervarea dreptului de către intimaţi de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separate.

Prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu către BEJ …….., după rămânerea definitivă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria …….., judeţul …….

Pronunţată azi, 07.11.2023 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 22.06.2023 cu nr. ####/311/2023, contestatorul ####### în contradictoriu cu intimații creditori ######## ####, ######## ####### ########, ##### #####, ###### ####### ########, ###### #######, ##### ###### #######, a formulat contestație împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr. /####/311/2022, înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc ######## ########, efectuată la solicitarea intimaților creditori, în baza titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. ####/15.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel ####### în dosarul civil nr. ####/104/2021 şi a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună anularea actului de executare „Înființare poprire creanță nr. ########## ####22” din data de 14.06.2023 emisă de ### ######## ########, anularea „Încheierii” din data de 09.12.2022 a Biroului Executorului Judecătoresc ######## ######## privind stabilirea cheltuielilor de executare silită (debit și cheltuieli executare) în dosarul nr. ……. pentru fiecare creditor; anularea Somației de plată pentru flecare creditor, din data de 12.12.2022 a Biroului Executorului Judecătoresc ######## ######## în dosarul nr. ……..; întoarcerea executării silite.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că în fapt, în data de 14.06.2023 a primit de la Biroul Executorului Judecătoresc ######## ######## înștiințarea privind „Înființare poprire creanță nr. /####/311/2022” în mâinile terțului poprit Trezoreria ####### asupra conturilor contestatorului, având în vedere cererea de executare silită formulată de creditori și încuviințată prin Încheierea nr. ####/24.10.2022, emisă de Judecătoria #######.

La data de 13.12.2022 a primit de la Biroul Executorului Judecătoresc ######## ######## Înștiințarea privind declanșarea urmăririi silite în baza titlului executoriu Decizia civilă nr. ####/15.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel ####### în dosarul civil nr. ####/104/2021, Încheierea din data de 09.12.2022 privind stabilirea cheltuielilor de executare în dosarul execuțional nr. ….., Somația de plată pentru fiecare creditor, sumele stabilite reprezentând debit și cheltuieli de executare, având în vedere cererea de executare silită formulată de creditorii menționați mai sus.

La data de 18.04.2023 a primit adresa nr. 308/13.04.2023, de la B.E.J. ######## ########, referitor la dosarul de executare nr. …. privind creditorii menționați prin care i se solicita să comunice de ce nu a consemnat sumele de bani în contul de consemnări și, de asemenea i se solicita să arate ce demersuri a făcut de la data primirii somațiilor în vederea îndeplinirii obligațiilor de plată, având în vedere diapizițiile OG. 22/2002.

Prin adresa nr. …./05.05.2023 raspuns la solicitarea B.E.J. ######## ########, unde a arătat că s-au efectuat demersurile necesare privind înregistrarea în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2023 a sumelor necesare, iar acestea se vor reflecta în bugetul rectificat.

De asemenea a arătat că orice procedură de executare silită se suspendă de drept potrivit dispozițiilor art.

VI al. (4) din Ordonanața de Urgență nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și faptul că în anul 2023 unitatea contestatorului va plăti în semestru II un procent de 5% din valoarea titlului executoriu pentru fiecare creditor în parte.

Solicită suspendarea executării silite, în temeiul art. 701 C.proc.civ., până la soluționarea contestației la executare, fără plata cauțiunii, motivat de faptul că ######## ####### se află în fața unei iminente executări, în ciuda dispozițiilor exprese ale OG nr. 22/2002 și ale OUG nr. 130/2021.

Executorul judecătoresc nu poate solicita executarea obligației stabilită prin titlul executoriu, deoarece creanța nu este exigibilă, nefiind ajunsă la scadență așa cum dispune art. 663 C.proc.civ. „ Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă și exigibilă".

Solicită instanţei să constatate că prin art.

VI din OUG nr. 130/2021, privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, stabilește plata voluntară eșalonată și suspendarea de drept a oricăror proceduri de executare silită în cursul termenului de la art.

VI al. (l ) care dispune :„ ##### sumelor prevazute prin hotarâri judecatoresti având ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite în favoarea personalului din institutiile si autoritatile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022, se va realiza astfel:

a ) în primul an de la data la care hotarârea judecatoreasca devine executorie se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b ) în al doilea an de la data la care hotarârea judecatoreasca devine executorie se plateste 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data la care hotarârea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotarârea judecatoreasca devine executorie se plateste 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotarârea judecatoreasca devine executorie se plateste 35% din valoarea titlului executoriu.

Aceste dispoziții legale, ale căror efecte, au fost interpretate în mod greșit de executorul judecătoresc sau au fost ignorate.

In materia executării silite a obligațiilor de plată a debitorilor instituții publice se aplică O.G. nr. 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, act normativ care reglementează o procedură derogatorie de la dreptul comun și care se completează cu dispozițiile de drept comun numai în măsura în care nu se adaugă la aceasta.

Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate.

Astfel, în condițiile adoptării OUG nr. 130/2021, contestatorul nu poate achita decât sumele prevăzute în buget cu acest scop, angajarea oricăror cheltuieli suplimentare cu această destinația reprezentând o încălcare a Legii nr. 500/2001.

Prin urmare, plata sumelor mai sus menționate urmează a avea loc pe măsura ce vor fi alocate fonduri suplimentare cu această destinație, cu respectarea termenelor prevăzute de OUG nr. 130/2021.

Solicită instanţei să constatate că instituția contestatoare se află în termenul legal de executare a obligațiilor stabilite prin titlul executoriu Decizia civilă nr. ####/15.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel #######.

De asemenea, solicită instanţei să aibă în vedere faptul că prin mai multe decizii Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor privind eșalonarea la plată a sumelor de bani rezultate din hotărâri judecătorești.

Astfel prin Decizia ######### Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, prin Decizia ######## s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare.

In considerentele deciziilor, Curtea Constituțională a arătat în primul rând că „măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor de bani rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenta acesteia".

Curtea Constituțională a mai arătat că „Executarea eșalonată a unor titluri executorii care au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno icto constituie o modalitate de executare, însă nu singura pe care statul o poate alege.

Statul a făcut uz de marja sa de apreciere în privința termenului în care să fie executate hotărârile judecătorești, tocmai datorită situației economice și financiare îngrijorătoare în care se află, ceea ce nu este contrar art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

S-a reținut că prin eșalonarea plății sumelor de bani nu este vorba despre o omisiune a statului, despre lipsa de diligență a acestuia, despre eventuala sa opoziție față de autoritatea de care se bucură hotărârile judecătorești, ci de necesitatea creării unui echilibru între interesele generale ale societății și interesele particulare ale persoanelor care intră sub incidență ordonanței de urgență criticate.

În ceea ce privește dispozițiile art. l , paragraful 1 din ####, Curtea Constituțională a menționat că statul nu contestă existența unui bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenție, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora.

Rezultă că prin eșalonarea efectuată statul nu a afectat esența dreptului de proprietate, nu a adus atingere substanței acestui drept și cu atât mai puțin nu a negat existența acestuia.

De asemenea, în considerentele Deciziei nr. ### din data de 02.03.2010, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 71/2009, Curtea Constituțională a reținut că „Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat.

Prin urmare, Curtea constată că ordonanța de urgență nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției.

Măsura contestată urmărește un scop legitim asigurarea stabilității economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză.''

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (####) prin decizia pronunțată la data de 04 septembrie 2012 publicată la data de 18 septembrie 2012 în cauza „D. și alții împotriva României” a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților, prin care invocau încălcarea art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) și respectiv a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție (dreptul de proprietate) prin aceea că autoritățile interne (M.

Justiției și Ministerul Finanțelor Publice) au refuzat să pună de îndată în executare hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțele interne, hotărâri ce recunoșteau drepturi salariale restante, apreciind că echilibrul între interesele reclamanților și interesul general al societății a fost menținut, neputându-se reproșa Guvernului român că a refuzat să execute hotărârile interne ce recunoșteau reclamanților drepturi de natură patrimonială, eșalonarea de către Guvern, în calitate de debitor, printr-o serie de acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat ####### începând din anul 2008, nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil ori dreptului de proprietate al reclamanților.

În drept a invocat prevederile art. 148-151, art. 712, 714 al. l), 706, n.c.p.c., art. VI din OUG 130/2021.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri ( f. 9-152 vol. I).

La data de 26.07.2023, intimaţii au depus întâmpinare prin care solicita instanței respingerea contestatiei formulate impotriva executarii silite ce face obiectul executarii silite in cadrul dosarului executional nr. ……., efectuata la solicitarea creditorilor, in baza titlului executoriu reprezentat de decizia civila nr. ####/104/2021 pronuntata de Curtea de Apel ####### in cadrul dosarului civil nr. ####/104/2021, ca tardiv formulata, iar in situatia in care se va trece peste aceasta exceptie, solicita respingerea acesteia ca neantemeiata, cu plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii au arătat instanței că în fapt, referitor la solicitarea contestatoarei Spitalul ######## de Urgenta ####### de anulare a somatiei de plata pentru flecare creditor din data de 12. 2.2022 a Biroului Execuorului Judecatoresc ######## ######## in cadrul dosarului de executare nr. …….. inteleg sa invoce exceptia tardivitatii contestatiei la executare in baza dispozitiilor art. 715 alin. 1) pct. 3 Cod Proc Civila.

Astfel ####### debitoarea in cauza de fata, in baza acestor dispozitii legale, nu a respectat termenul legal de 15 zile de la data primirii somatiei de plata, respectiv data de 13.12.2022, aflandu-se astfel in afara acestui termen legal, ceea ce implicit la tardivitatea contestatiei la executare, privitoare la acest act de executăre.

Referitor la solicitarea contestatoarei ####### de anulare a incheierii din data de 09.12.2022 a Biroului Executorului Judecatoresc ######## ######## privind stabilirea cheltuielilor de executare silita (debit si cheltuieli de executare) in dosarul nr. ……. pentru fiecare creditor inteleg sa invoce exceptia tardivitatii contestatiei la executare in baza dispozitiilor art. 715 alin. 2) Cod Proc Civila.

Astfel ####### debitorul in cauza de fata, in baza acestor dispozitii legale, nu a respectat termenul legal de 15 zile de la data comunicarii incheierii emisa la data de 09.12.2022, si primita de debitoare la data de 13.12.2022, aflandu-se astfel in afara acestui termen legal, ceea ce conduce implicit la tardivitatea contestatiei la executare, privitoare la acest act de executare.

De asemenea invoca in cadrul acestui dosar si tardivitatea contestatiei la executare in baza dispozitiilor art. 715 alin. 3 Cod Proc Civila, in ceea ce priveste incheierea nr. ####/24.10.2022 pronuntata de Judecatoria ####### in cadrul dosarului nr. ####/311/2022 prin care a fost incuviintata executarea silita a titlului executoriu reprezentat de decizia nr. ####/15.09.2022 pronuntata de Curtea de Apel ####### in cadrul dosarului nr. ####/104/2021 impotriva debitorului #######.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 715 alin. l) pct. 3 Cod Proc Civ., debitorul in cauza de fata nu a respectat termenul de 15 zile de la data cand a luat la cunostinta de incheierea mai sus mentionata aflandu-se astfel in afara acestui termen legal, ceea ce conduce implicit la tardivitatea contestatiei la executare, privitoare la acest act de executare.

De subliniat este faptul ca executorul judecatoresc a procedat in conformitate cu dispozitiile art. 667 Cod Proc.

Civila, comunicand atat titlul executoriu cat si somatia debitorului, neputand fi astfel retinuta si acceptata in cauza de fata sanctiunea nulitatii executarii, asa cum solicita debitorul #######.

Referitor la solicitarea contestatoarei ####### de anulare a actului de executare „infiintare poprire creanta nr. …….” din data de 09.12.2022, solicită instanţei sa o respingă ca neantemeiata, avand in vedere faptul ca executorul judecatoresc a respectat dispozitiile legale in vigoare in ceea ce priveste infiintarea popririi.

In cadrul dosarului de executare nr. ….. a fost emisa adresa de înființare poprire creanta nr……. in mainile tertului poprit Trezoreria ####### asupra conturilor debitorului #######, avand in vedere cererea de executare silita formulată de creditori si incuviintata prin incheierea nr. ####/24.10.2022 pronuntata de Judecatoria #######.

Cererea e infiintare a popririi respecta dispozitiile legale in materie, respectiv dispozitiile art. 80, 781, 782 Cod Procedura Civila, respectiv dispozitiile legale cuprinse in OG 22/2002.

Astfel, prin raportare la cele mentionate in contestatia la executare, invederează instantei de judecata faptul ca debitorul ####### nu a facut nici „un fel de dovada in cadrul dosarului de executare, ca si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau potrivit dispozitiilor art. 2 din OG 22/2002, care mentioneaza „ #### executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată.

Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.''

Astfel, debitorul ####### arata in contestatia la executare faptul ca, prin adresa nr. 16887/05.05.2023 emisa catre ### ######## ########, faptul ca s-au demersuri de la data primirii somatiilor (13.12.2022) in vederea indeplinirii obligatiilor de plata catre creditori, nedepunand nici o dovada in acest sens, acestea fiind simple afirmatii.

In aceste conditii, in cadrul dosarului de executare silita s-a procedat in conformitate cu dispozitiile art 3 din OG nr. 22/2002, care mentioneaza: „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă."

Trebuie subliniat faptul ca aceste drepturi salariale la care este obligat debitorul ######## ####### sa le achite sunt sporuri pentru conditii deosebit de periculoase (spor COVID), sporuri de care ceilalti salariati din cadrul debitoarei au beneficiat luna de luna insa salariatii din prezenta cauza au fost omisi de la calcularea si acordarea acestor sporuri cu caracter de urgenta, sporuri acordate limitat pentru anumite intervale de timp potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Referitor la capatul de cerere din cadrul contestatiei la executare si anume acela prin care se solicita intoarcerea executarii silite, solicita instanţei sa il respingă ca neîntemeiat, avand in vedere ca nu sunt indeplinite in cauza dispozitiile art. 723 Cod Proc.

Civ., avand in vedere faptul că nu exista bunuri asupra carora sa se fi facut executarea.

Referitor la solicitarea contestatoarei de suspendare a executarii silite, in temeiul art. 701 Cod Pro Civ, pana la solutionarea contestatiei la executare, motivat de faptul ca ####### se află in fata unei iminente executari, solicită instanţei sa o respingă, avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de textul de lege si nu se impune a fi dispusa in cauza fata.

În drept a invocat prevederile art. 205 Cod Proc. Civ.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f. 237-261 vol. I).

Instanţa în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a apreciat ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei, proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în vederea soluţionării contestaţiei la executare, instanţa constată următoarele:

Instanţa va analiza cu prioritate, conform art. 248 alin.1 C.pr.civ., excepţia tardivităţii contestaţie la executare, invocată de către intimați:

Instanţa reţine că potrivit art. 712 alin 1 C.pr.civ. împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Cu privire la termenul în care poate fi formulată contestaţia la executare, instanţa constată că art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ. dispune „contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestată executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării silite sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazul în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării silite şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

Se poate așadar observa faptul că termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația la executare diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare, ipoteză în care termenul curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă, respectiv după cum este vorba de contestarea executării însăși, ipoteză în care termenul curge fie de la data de la care debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare în cazul în care acesta nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.

Termenul de 15 zile prevăzut în art. 715 alin. 1 C. proc. civ. este un termen imperativ, a cărei nerespectare duce la respingerea cererii ca tardiv introdusă.

#### de subliniat faptul că în faza de executare silită, toate nulitățile, indiferent că sunt absolute sau relative, pot fi invocate, sub sancțiunea decăderii, numai în termenul în care poate fi exercitată contestația la executare, ceea ce înseamnă că ulterior expirării termenului de 15 zile prevăzut la art. 715 alin. 1 pct. 3, indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executării silite însăși nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.

#### este posibilă formularea unei contestații la executare împotriva unui act de executare pentru care termenul de 15 zile nu a expirat încă, în cazul în care se invocă motive de nelegalitate care, de fapt, reprezintă motive de nelegalitate a însăși executării silite (prescripţia dreptului de a cere executarea silită, lipsa calităţii de creditor, necomunicarea actelor de executare, contestarea debitului, lipsa caracterului executoriu al creanţei, perimarea etc.) se impune respectarea termenului impus de art. 715 alin. 1 pct. 3.

Prin urmare, când pe calea contestației la executare debitorii invocă nulitatea executării silite sau intervenția altor impedimente la executare, precum lipsa titlului executoriu, prescripția dreptului de a obține executarea silită, perimarea etc., contestând însăși executarea silită declanșată împotriva sa, este obligat să formuleze contestația la executare în condițiile arătate la art. 715 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ.

Verificând respectarea termenului procedural impus de art. 715 alin.1 pct. 3 C.pr.civ., instanţa constată că în cadrul executării silite ce face obiectul dosarului execuţional nr. ……, la data de 13.12.2022, au fost comunicate contestatorului: încheierea de încuviinţare a executării silite, înştiinţare (35), somaţii (35), încheierii de stabilire cheltuieli (35), titlul executoriu-sentinţă civilă nr.##/2022, raport de expertiză contabilă rezultă din dovada de comunicare aflata în dosarul execuţional (f. 14 vol.III).

Contestaţia la executare iniţială a fost formulată de către contestator la data de 22.06.2023 împotriva actelor de executare: adresa de înfiinţare a popririi din data de 14.06.2023, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de 09.12.2022 și somaţia de plată din data de 12.12.2022.

Astfel, instanţa constantă că în speţă nu a fost respectat termenul de 15 zile prevăzut de lege, calculat potrivit art. 714 alin. 1 C.pr.civ., intervenind sancţiunea decăderii în conformitate cu art. 185 C.proc.civ.

Instanţa constată în plus că în cauză nu s-a formulat cerere de repunere în termen şi nici nu s-au invocat şi probat împrejurări care să determine întreruperea sau suspendarea termenului în condiţiile art. 184 C.proc.civ

Mai mult, se reţine, în acest context, că obligaţia părţilor de a-si exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor statuate de lege reprezintă una dintre consecinţele principiului dreptului persoanei la judecarea procesului sau în mod echitabil si într-un termen rezonabil, stabilit de art. 6 paragraf 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului si Libertăţilor Fundamentale.

În acelaşi sens, prin decizia civila nr. ###/2003, pronunţată de Curtea Constituţională a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 350 din 31.07.2003, s-a stabilit ca instituirea unor termene procesuale serveşte atât unei mai bune administrări a justiţiei, cât si necesităţii aplicării si respectării drepturilor si garanţiilor procesuale ale părţilor.

În raport de aceste considerente, în temeiul art. 248 rap. la art. 715 alin.1 pct.3 C.pr.civ., instanţa va admite excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare invocată de către intimaţi şi va respinge prezenta contestaţie la executare privind actele de executare efectuate anterior datei de 14.06.2023 în dosarul de executare nr. ….., ca tardiv formulată.

În ceea a ce privesc actele de executare efectuate la data de 14.06.2023 din contestaţia la executare iniţială și cele din 07.07.2023 (înştiinţările de înfiinţare a popririi către terţii popriţii ##### ############, , ######### ####, ### #### din contestaţia la executare modificată (31.07.2023) instanţa o va admite în parte pentru următoarele considerente.

Contestatoarea a invocat următoarele motive: art.VI din O.U.G. nr.131/2021 privind eşalonarea plăţii efectuată de către instituţiile și autorităţile publice, precum și dispoziţiile art.1 din O.G. nr.22/2002 și art.781 alin.5 lit.c C.pr.civ. rap. la Decizia nr.#/20.01.2020 pronuţată de către ICCJ.

Cu privire la prevederile art.VI din O.U.G. nr. 130/2021 se reţine că „(1) ##### sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

c) în al treilea an de la data ia care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu."

(3) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.

În acord cu contestatorul, instanţa constată că potrivit art.

VI alin.1 din O.U.G. nr. 130/2021, privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, „##### sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile şi autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, se va realiza potrivit celor precizat la lit.a-e.

De asemenea potrivit alin.4 „În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept”.

Aşadar, dacă printr-o hotărâre judecătorească s-au stabilit anumite sume de bani cu titlu de drepturi salariale iar aceasta a devenit executorie în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, plata acestor drepturi se va face eșalonat, în procentele prev.de art.

VI lit.a-e, iar orice executare silită se suspendă de drept.

În cauză, sentinţa nr.####/15.09.2022 pronunțată de Curtea de Apel ####### în dosar nr. ####/104/2021, astfel că de la data de 15.09.2022, aceasta a devenit executorie conform art.632 alin.2 C.pr.civ., potrivit căruia „Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”.

În acelaşi timp, cum chiar din cuprinsul titlului executoriu rezultă, cu evidenţă, că acesta privește drepturi salariale, instanţa apreciază că titlul executoriu de care se prevalează intimaţii intră sub incidența disp. art.

VI din O.U.G. nr. 130/2021 şi astfel executarea sa nu poate fi făcută decât în procentele şi la termenele stabilite de art.VI alin.1 lit.a-e iar orice executare silită nu poate fi realizată decât dacă debitorul nu-şi va executa obligaţiile stabilite în sarcina sa la termenele stabilite prin, lege şi în procentele determinate.

Totodată cum prin alin.4 al aceluiași articol se stabileşte că „Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2022, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”, instanţa apreciază că şi dispoziţiile din titlul executoriu privind plata dobânzii legale până la data plăţii efective sunt supuse procedurii mai sus expuse, a eşalonării.

Procedând la verificare conținutului popririlor emise de către B.E.J. ######## ######## în dosarul de executare nr. ….. instanţa constată că acestea cuprind plata întregului debit pentru creditor.

#### de acestea, cum mențiunile din înfiinţările de poprire, încalcă dispozițiile art.VI alin.1 lit.a-e şi alin.4 din OUG nr.130/2019, respectiv reţinerea întregii sume, deşi legiuitorul îi creează debitorului o anumită facilitate la plată în sensul că nu poate fi obligat la o sumă mai mare de 5% din totalul creanței în primul an de la data rămânerii definitive a hotărârii şi orice executare silită este suspendată de drept, instanţa apreciază că înfiinţările de poprire emise la data de 14.06.2023, respectiv 07.07.2023 sunt nelegale.

Totodată, instanţa mai reţine că potrivit art. 1 din OG 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, (1) Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice se achită din sumele aprobate cu această destinaţie prin bugetele acestora sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă. (2) Creanţele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituţiilor şi autorităţilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuţiilor şi obiectivelor legale, pentru care au fost înfiinţate.

Prin Decizia nr. #/2020 pronunţată în complet de RIL, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a statuat că În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, cu modificările si completările ulterioare, şi art. 781 alin. (5) lit. c) din Codul de procedură civilă [fost art. 452 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă de la 1865], sumele destinate plăţii drepturilor salariale, aflate în conturi deschise la unităţile de trezorerie şi societăţi bancare, nu pot face obiectul executării silite prin poprire.

#### nr. 22/2002 instituie anumite limite ale executării silite, în sensul că executarea silită nu se poate realiza asupra oricăror sume băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop.

Interzicerea executării silite asupra altor fonduri băneşti reprezintă o protecţie de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu să se ajungă la lipsirea unei instituţii publice de resursele sale financiare destinate acoperii altoi cheltuieli.

In consecinţă contestatoarea debitoare, în calitate de instituţie publică, nu poate fi urmărită silit asupra conturilor cu destinaţie de plaţi salariale sau de consemnaţiuni, întrucât raţiunea acestei norme speciale, respectiv art. 1 din O.G. nr. 22/2002 a fost aceea de a asigura derularea in condiţii optime a activităţii acestui tip de instituţii.

Conform înscrisurilor (f.242-262 vol.I și 59-52 vol.III) debitorul are conturi deschise la Trezoreria Statului și instituţii bancare, acesta cuprinde inclusiv sumele de bani destinate plăţii drepturilor salariale ale angajaţilor.

Or, raportat la dispoziţiile art. 1 din OG 22/2002 interpretat în lumina deciziei nr. #/2020 pronunţată în complet de RIL de ÎCCJ, instanţa reţine că aceste sume nu pot forma obiectul executării silite prin poprire, astfel că și sub acest aspect contestaţia la executare este întemeiată.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa va admite excepţia tardivităţii invocată de către intimaţii.

Va respinge contestaţia la executare formulată de către contestator privind actele de executare efectuate anterior datei de 14.06.2023 în dosarul de executare nr. ……., ca tardiv formulată.

Va admite în parte ca întemeiată contestaţia la executare modificată formulată de către contestator și va dispune anularea actelor de executare emise la data de 14.06.2023 și 07.07.2023 în dosarul de executare nr. …….

Cu privire la capătul de cerere privind întoarcerea executării silite formulat de către contestator, instanţa urmează să-l respingă ca neîntemeiat întrucât conform relaţiilor comunicate de către ### ######## ######## , nu s-a recuperat nici un fel de sume în dosarul de executare nr. ….. ca urmare a actelor de executare silită întocmite.

Instanţa reţine că s-a formulat cerere de renunţare de către contestator asupra capătului de cerere privind suspendarea executării silite.

Potrivit disp.art.406 alin.1 C.pr.civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal, în şedinţa de judecată, fie prin cerere scrisă.

Faţă de cele expuse, instanţa având în vedere voinţa contestatorului coroborată cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, urmează să ia act că acesta renunţă la judecarea capătului de cerere privind suspendarea executării silite.

În temeiul art.453 C.pr.civ., raportat la culpa procesuală a intimaţilor instanţa va dispune obligarea acestora către ### ######## ######## la plata sumei de 424 lei, reprezentând fotocopierea dosarului de executare nr. ……..

Va lua act de rezervarea dreptului de către intimaţi de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

În temeiul art.720 alin.4 C.pr.civ. prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu către ### ######## ########, după rămânerea definitivă.