Sentinţă civilă nr. 3654 din 19.09.2024

Data publicare portal 20.12.2024

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a dispus:

Respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă ca neîntemeiată.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a …….

Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu ………. ca fiind formulată împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria ……...

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 19.09.2024.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 23.01.2024 cu nr. ###/311/2024, petentul Biroul Executorului Judecătoresc ####### ###### #######, pentru creditorul ###### ####### SRL în contradictoriu cu debitorul ###### ###### ###### şi terţul poprit #### cu dezmembrământ ………a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună următoarele:

- validarea popririi împotriva terţului poprit …….;

- amendarea terţului poprit ........;

- aplicarea dispoziţiilor art. 61 din OUG 99/2006 şi interzicerea desfăşurării de către terţul poprit ........ a oricăror activităţi viitoare pe teritoriul României;

- obligarea terţului poprit ........ la plata cheltuielilor de judecată;

În motivarea cererii, petentul a arătat că la data de 13.12.2023 a dispus instituirea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitorul urmărit ###### ###### ###### le deţine la terţul poprit ........, întrucât, potrivit răspunsului A.N.A.F. (Platforma U.N.E.J. - Interogări ####), debitorul este titularul unor conturi deschise la terţul poprit ........, poprire ce a fost comunicată terţului ........ la data de 20.12.2023.

Terţul poprit nu şi-a îndeplinit până la această dată obligaţiile prevăzute de art. 787 din C.proc.civ republicat, de consemnare a sumelor şi de trimitere a dovezii executorului judecătoresc.

De asemenea, în conformitate cu art. 790 alin. 9 C.proc.civ. republicat, a solicitat amendarea terţului poprit, întrucât cu rea-credinţă a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile stabilite de lege.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 790 C.proc.civ. republicat raportat la dispoziţiile art. 45 din OUG 99/2006 care prevede faptul că "Instituţiile de credit autorizate şi supravegheate de autoritatea competentă dintr-un alt stat membru pot desfăşura în ####### activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) Ut. a)-n)A1, prin înfiinţarea de sucursale sau prin prestarea de servicii în mod direct, dacă activităţile respective se regăsesc în autorizaţia acordată de autoritatea competentă din statul membru de origine şi se asigură respectarea legislaţiei româneşti adoptate în scopul protejării interesului general".

De asemenea, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale defineşte sucursalele ca fiind: "dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor".

Astfel, terţul poprit ........ #### îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, iar de la data de 19.05.2022 a înregistrat la BNR, sub nr. ……., Sucursala Bucureşti.

Din analiza dispoziţiilor art. 45 din OUG 99/2006 raportat la dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Legea 31/1990 rezultă următoarele:

- terţul poprit ........ #### poate desfăşura activitatea pe teritoriul României sub condiţia respectării legislaţiei româneşti adoptată în scopul protejării interesului general.

- ........ #### nu are personalitate juridică, aceasta fiind un dezmembrământ al ........ ####.

Astfel, terţul poprit ........ #### nu poate invoca în apărarea sa lipsa unei sucursale "funcţionale" de vreme ce îşi desfăşoară activitatea în #######, iar potrivit dispoziţiilor art. 45 din OUG 99/2006 are obligaţia de a respecta legislaţia românească adoptată în scopul protejări interesului general.

În cauză nu sunt incidente dispoziţiile legale privind punerea în executare a unui titlu executoriu european

Art. 1 din Regulamentul CE ######## prevede că "Prezentul regulament are ca obiect crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate în vederea asigurării, prin stabilirea unor standarde minime, a liberei circulaţii a hotărârilor judecătoreşti, tranzacţii judiciare şi actelor autentice în toate statele membre, fără a fi necesar să se recurgă la o procedură intermediară în statul membru de executare înainte de recunoaştere şi executare.

Potrivit Art. 1 din Regulamentul CE 805/2004, prin acest regulament se urmărește crearea unui titlu executoriu european recunoscut în toate statele membre (cu excepția Danemarcei - a se vedea art. 2 pct 3 din Regulament), pentru a înlesni punerea în executare, într-un stat membru a unui titlu executoriu emis într-un alt stat membru, fără a fi necesar să se recurgă la o procedură intermediară în statul membru de executare înainte de recunoaștere și executare.

În speţă, executarea se realizează în #######, în temeiul unui titlu executoriu emis în ####### şi vizează conturile bancare ale unui debitor cetăţean român sau rezident în ####### deţinute la o instituţie de credit ce îşi oferă serviciile ce teritoriul României.

Astfel, având în vedere faptul că executarea silită se realizează în #######, în temeiul unui titlu executoriu emis în #######, nu sunt incidente dispozițiile Regulamentului CE 805/2006.

Un subiect de drept cu domiciliul/sediul în străinătate poate avea calitate procesuală pasivă într-un proces civil în ####### (art. 651 Cod procedură civilă)

Una din apărările terțului poprit ........ în validările de poprire anterioare este aceea că nu are sediul în #######, motiv pentru care nu se supune legislației românești.

Potrivit dispozițiilor art. 651 Cod procedură civilă, debitorul/creditorul care nu are domiciliul/sediul în ####### poate avea calitatea de parte într-un dosar de executare pe teritoriul României.

" Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. #### domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. ”

De asemenea, ####, în cauza, ###### c. României a statuat că executarea silită este parte a procesului civil.

Pentru identitate de rațiune și având în vedere faptul că atât încuviințarea executării silite, cât și validarea popririi sunt de compeneța instanței de executare, se poate reține că terțului poprit ........, care nu are sediul în #######, dar desfășoară în mod direct activități pe teritoriul României, îi este opozabilă legislația românească.

Interzicerea desfăşurării de către terţul poprit ........ a oricăror activităţi viitoare pe teritoriul României, ca sancţiune complementară

Potrivit art. 61 din OUG 99/2006, în situaţia în care instituţiile de credit înregistrate în state membre îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, în mod direct sau prin intermediul unei sucursale, încalcă:

1. prevederile OUG 99/2006;

2. reglementările emise în aplicarea OUG 99/2006;

3. dispoziţiile legale în vigoare adoptate în scopul protejării interesului general;

4. oricare alte dispoziţii de ordine publică

legiuitorul a dat posibilitatea autorităţilor române să sancţioneze aceste încălcări, până la interzicerea activităţii pe teritoriul României.

"Dispoziţiile art. 59 şi 60 nu aduc atingere competenţelor autorităţilor române de a dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea sau sancţionarea încălcărilor de pe teritoriul României, ale prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, reglementărilor emise în aplicarea acesteia ori ale dispoziţiilor legale în vigoare adoptate în scopul protejării interesului general şi altor dispoziţii de ordine publică, astfel de măsuri putând include interzicerea desfăşurării de către instituţia de credit în culpă a oricăror activităţi viitoare pe teritoriul României." (art. 61 din OUG 99/2006)

Principalul efect al refuzului ........ de a respecta legislaţia românească este lipsirea de efecte a titlului executoriu şi implicit lipsirea de eficacitate a procesului civil, întrucât dispoziţiile titlului executoriu nu pot fi aplicate asupra bunurilor urmăribile pe care debitorul le deţine la .........

Or, prin sancţiunea interzicerii oricăror activităţi pe teritoriul României a terţului poprit ........ nu se face decât să se asigure funcţionarea corectă a sistemului de justiţie.

De asemenea petentul a solicitat să i se pună în vedere terţului poprit ........ să precizeze:

a) natura contului deschis pe numele debitorului;

b) dacă acest cont înregistrează un rulaj efectiv, în sensul de a menţiona în mod clar dacă au loc încasări în acest cont şi dacă se efectuează plăţi;

c) să depună un extras de cont pentru perioada dintre data comunicării adresei de înfiinţare instituirii popririi şi până în prezent pentru contul debitorului;

d) dacă îl identifică pe debitor ca beneficiar real al tranzacţiei conform Legii nr. 129/2019, în caz contrar să precizeze cine e beneficiarul real.

În temeiul art. 223 Cod Procedură Civilă, a solicitat judecarea în lipsă.

În susţinerea cererii au fost depuse la dosar înscrisuri.

La data de 28.03.2024 terţul poprit ........ #### a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat

I. ÎN PRINCIPAL:

a. anularea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință;

b. respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă;

c. respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă și introdusă prematur;

II. ÎN SUBSIDIAR, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată.

III. Obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul a solicitat validarea popririi faţă de debitorul urmărit ###### ###### ######.

În susţinerea acţiunii, reclamantul arată faptul că a fost comunicată o adresă de înfiinţare a popririi către ........ ####, la care terțul poprit nu a înţeles să dea curs în mod nejustificat.

Aceste susţineri sunt însă nereale, având în vedere faptul că entitatea ........ #### nu are cum să dea curs popririi, pentru următoarele motive:

Capacitatea procesuală de folosinţă reprezintă aplicarea în plan procesual a capacităţii civile, respectiv aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual. în ceea ce priveşte persoanele juridice, acestea dobândesc capacitatea procesuală de folosinţă odată cu înregistrarea lor.

Potrivit art. 42 din Legea nr.31/1990 sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale.

De regulă, capacitatea procesuală de folosinţă o are doar societatea mamă, ca persoană juridică, însă, prin excepţie, o poate avea şi sucursala cu condiţia ca acesteia s-i fi fost delegate, în mod expres, de către societatea mamă, atribuţiile pentru exerciţiul şi apărarea drepturilor deduse judecăţii.

Or, în acest context, reclamantul a introdus cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă, în speţă ........ ####, iar sancţiunea în această situaţie este nulitatea absolută a cererii de chemare în judecată.

În virtutea caracteristicilor lor şi a statutelor sau regulamentelor de organizare, sucursalele pot avea anumite drepturi de reprezentare în raporturile cu terţii, în temeiul unei delegări de atribuţii de reprezentare date de directorul societăţii mamă.

Această delegare şi limitele ei trebuie să rezulte fie din statut, fie dintr-un mandat dat separat.

Astfel, regula este că societatea mamă, respectiv ........ #### ########, poate avea capacitate procesuală de folosinţă, iar cazul de excepţie, în care şi ........ #### poate avea capacitate procesuală de folosinţă este doar în situaţia în care există o delegare expresă de atribuţii de reprezentare şi, în plus, aceste atribuţii trebuie să vizeze exerciţiul şi apărarea drepturilor deduse judecăţii.

Or, în speţă, speţă ........ #### are încă de la înfiinţare scop exclusiv administrativ, nefiind operaţională; aceasta nu are nicio atribuţie în ceea ce ţine de administrarea conturilor clienţilor sau orice alte operaţiuni pe care aceştia le realizează, neavând nici acces la aceste conturi.

Din moment ce nu a existat nicio delegare de atribuţii, respectiv drepturi şi obligaţii către ........ ####, aceasta nu are aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual.

Nu neagă faptul că, per se, o sucursala poate avea capacitate procesuală de folosinţă, însă doar în ipoteza în care are exerciţiul drepturilor pe care le pretinde în calitatea sa procesuală activă sau însărcinarea cu obligaţiile pretinse de către cealaltă parte.

####, în prezenta situaţie, societatea mamă - ........ ####, nu a delegat vreo atribuţie de administrare a conturilor clienţilor către ........ ####, pentru ca aceasta să posede, în mod real, aptitudinea de a popri conturile clienţilor .........

Mai simplu, sucursala este un dezmembrământ al persoanei juridice - ........ ##########, aceasta poate avea doar drepturile şi obligaţiile delegate în mod expres de către societatea mama.

Practic, doar printr-o delegare expresă de atribuţii de către societatea mamă, aceasta poate avea drepturi şi obligaţii şi doar în această situaţie poate avea o capacitate de folosinţă, inclusiv capacitate procesuală de folosinţă.

Această capacitate nu poate lua naştere în niciun moment din raporturile aparent obligaţionale cu debitorul urmărit, ci întotdeauna iau naştere ca urmare a atribuirii anumitor drepturi şi obligaţii specifice şi prevăzute expres de către societatea mamă.

Doar aceasta din urmă poate legitima participaţia materială şi procesuală a sucursalei în raporturile juridice cu terţii.

Or, tertul poprit nu i-au fost delegate în niciun moment de către ........ #### atribuţii de administrare a conturilor clienţilor, ci doar atribuţii administrative.

Toate aceste aspecte au fost deja confirmate de către instanţele judecătoreşti naţionale, în cursul acestui an.

Vă rugăm să observaţi astfel hotărârile pronunţate în cauze având acelaşi obiect şi stări de fapt identice, spre exemplu: Hotărârea nr. ######### din 1.11.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/230/2023 de către Judecătoria #######; Hotărârea nr. ######### din 1.11.2023 pronunţată în dosarul nr. ####/230/2023 de către Judecătoria #######.

În acest context că, în dosarele menţionate mai sus, instanţa a fost sesizată cu aceleaşi cereri de validare a popririi, iar soluţia instanţei a fost de admitere a excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi, în consecinţă, respingerea cererii de validare a popririi ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.

În ceea ce priveşte sancţiunea lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, aceasta este reglementată în mod expres prin art. 56 alin. (3) teza a II-a Cod procedură civilă, care prevede că actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Doctrinar s-a apreciat că aceeaşi este sancţiunea şi în cazul actelor de procedură făcute în contradictoriu cu o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.

Excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care poate fi invocată în orice stare a procesului.

Motiv pentru care, în lumina argumentelor arătate mai sus, înţelegem să invocăm, în temeiul art. 56 Cod procedură civilă, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi solicităm respectuos instanţei anularea cererii de validare a popririi urmare a admiterii excepţiei formulate în acest sens.

În cazul improbabil în care instanţa va trece peste aceste aspecte, detaliază în continuare o serie largă de motive pentru care se impune cu necesitate respingerea acţiunii.

Raportul de drept procesual se poate lega valabil doar între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii.

Astfel, va arăta în cele ce urmează că nu există niciun raport de drept material între subscrisa, debitorul urmărit şi creditorul urmăritor.

Pentru început, aminteşte faptul că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, este o excepţie de fond, absolută, peremptorie şi care poate fi invocată în orice stare a procesului atât de către părţi, cât şi de către instanţă din oficiu, inclusiv în apel.

Astfel, din punct de vedere procedural, subscrisa este îndreptăţită să invoce excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în orice stare a procesului, respectiv prin prezenta întâmpinare.

Potrivit art. 32 Cod procedură civilă, una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile este calitatea procesuală - activă, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, şi pasivă, în ceea ce îl priveşte pe intimat (în speţă - terţ poprit). în continuare, art. 36 Cod procedură civilă defineşte calitatea procesuală drept identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios. în măsura în care cererea de chemare în judecată nu întruneşte condiţia esenţială subsumată calităţii procesuale, instanţa este obligată să respingă cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de către o persoană sau împotriva unei persoane fără calitate procesuală, conform art. 40 alin. (1) teza finală Cod procedură civilă.

Reclamantul, fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a terţului poprit, prin indicarea obiectului cererii şi a raportului juridic obligaţional în temeiul căruia a formulat cererea.

#### instanţa constată lipsa calităţii procesuale, potrivit art. 40 alin. (1) Cod procedură civilă, este obligată să respingă cererea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.

Reclamantul a introdus cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în speţă ........ ####, chiar dacă destinatarul aparent este ........ ####.

Cu titlu prealabil, a arătat faptul că adresa de comunicate a popririi a fost trimisă sucursalei din Bucureşti a ........ ####, iar nu societăţii mamă pentru a se realiza validarea popririi.

De asemenea, prin cererea de validare a popririi, reclamantul a arătat că aceasta se formulează împotriva terţului poprit ........ ####, indicând adresa sucursalei din Bucureşti.

Înţelege că cererea de validare a popririi a fost formulată împotriva ........ ####, motiv pentru care ne vom întemeia apărare pornind de la această premisă.

........ #### nu se confundă cu ........ ####.

Între ........ #### - Sucursala Bucureşti şi debitorul urmărit nu există niciun raport material şi juridic direct, condiţie esenţială pentru chiar temeiul cererii de validare a popririi formulate.

Raportul există însă între ........ #### şi debitor.

În acest context, a arătat că ........ #### - Sucursala Bucureşti nu poate fi obligată să poprească conturile debitorului urmărit, deoarece între subscrisa şi debitorul urmărit, respectiv subscrisa şi creditorul urmăritor nu există niciun raport material şi juridic direct care să justifice calitate procesuală pasivă.

Atunci când se formulează o cerere de chemare în judecată care are ca obiect validarea popririi, trebuie să se ia în considerare faptul că întotdeauna vor exista cel puţin două raporturi juridice preexistente.

Primul raport juridic este cel între creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, iar cel de-al doi-lea raport juridic este între debitorul urmărit (care are calitatea de creditor în cadrul acestui raport) şi terţul poprit (care are calitatea de debitor în cadrul acestui raport).

Cu privire la calitatea procesuală a subiecţilor popririi, într-o speţă2, Curtea Supremă de Justiţie a observat că instanţa de validarea are obligaţia de a verifica existenţa titlului executoriu ce se impune a fi pus în executare de către creditor, precum şi dovada faptului că terţul poprit fie este dator debitorului, fie dacă debitorul are cont deschis la banca terţ poprit.

În atare situaţie, în ceea ce priveşte calitatea procesuală a creditorului popritor şi a debitorului, acestea rezultă fără putinţă de tăgadă din însăşi existenţa titlului executoriu, însă, în ceea ce priveşte calitatea procesuală a terţului poprit, aceasta este determinată de existenţa unui raport juridic între debitorul urmărit şi terţul poprit.

În altă ordine de idei, calitatea procesuală pasivă a terţului poprit creează acestuia o poziţie pasivă, care se bucură de prezumţia că nu datorează nimic, întrucât sarcina probei aparţine creditorului conform principiului actori incumbit probatio.

În primul rând, pentru ca aceasta să aibă calitatea de terţ poprit, aceasta trebuie să aibă calitatea de debitor al debitorului urmărit.

Respectiv, între aceştia ar trebui să existe un raport juridic de drept material prin care subscrisa să fie obligată, în calitate de debitor, la restituirea sumei de bani către debitorul urmărit, în calitate de creditor.

Astfel, se creează, aparent doar, un al trei-lea raport obligaţional prin care terţul poprit devine debitor ar creditorului urmăritor.

Acest raport nu se naşte ca urmare a încheierii unor acte juridice, ci este consecinţa firească a raporturilor juridice preexistente între creditorul urmăritor şi debitorul urmărit, respectiv debitorul urmărit şi terţul poprit în calitate de debitor.

Astfel, pentru a fi justificată calitatea de terţ poprit, trebuie să existe, în primul rând, raportul obligaţional prin care acest este obligat, iniţial faţă de debitorul urmărit şi ulterior faţă de creditorul urmăritor.

În acest context, între tertul poprit şi debitorul urmărit nu există niciun raport juridic prin care să i se confere celui din urmă calitatea de creditor şi primului calitatea de debitor.

Unicul raport juridic de drept material existent este între entitatea lituaniană - ........ #### din ######## şi debitorul urmărit.

Doar între aceştia există un raport obligaţional valabil, prin care unul a dobândit calitatea de creditor şi celălalt de debitor şi doar între această entitate şi creditor poate exista un raport juridic indirect, derivat din preexistenta celorlalte două.

Între acesta şi debitorul urmărit nu există niciun raport juridic de drept material direct care să genereze obligaţii interdependente în sarcina fiecăruia; sucursala Bucureşti a fost înfiinţată exclusiv în scop administrativ, nefiind operaţională în adevăratul sens al cuvântului.

Conturile clienţilor sunt în continuare deţinute, administrate şi gestionate de entitatea lituaniană - ........ ####, în consecinţă, poprirea conturilor debitorului urmărit poate fi realizată doar de către această entitate şi nu de către acesta.

Acelaşi raţionament a fost aplicat şi de către alte instanţe care au fost sesizate cu cereri de validarea a popririi similare cu cea formulată în dosar.

Acest aspect a fost validat anterior, chiar şi în cursul acestui an, de către instanţele de judecată care au soluţionat alte dosare în care sunt parte, având acelaşi obiect.

Indică în acest sens poziţia adoptată de Judecătoria #### prin Hotărârea nr. ######### din 12.10.2023 în dosarul nr. ####/184/2023 unde instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţului poprit, în speţă ........ #### - Sucursala Bucureşti.

Aşadar, tertul poprit nu poate sta în prezentul proces în calitate de terţ poprit, dacă nu este datornicul debitorului urmărit, adică, dacă între acestea nu există niciun raport de drept obligaţional.

Or, după cum a arătat mai sus, sucursala Bucureşti nu este autorizată să realizeze, în mod valabil, vreo operaţiune în conturile clienţilor ........ şi, evident, nu a încheiat niciun contract cu debitorul urmărit, astfel că nu există un raport între acesta şi debitor.

####, ipotetic, ar admite faptul că hotărârea primei instanţe este valabilă şi temeinică, aceasta ar fi obligată să poprească conturile clienţilor ........, lucru care este imposibil să se realizeze, având în vedere faptul că această prerogativă nu intră în atribuţiile noastre, şi nici nu avem aprobarea sau capacitatea tehnică şi operaţională de a face acest lucru.

În consecinţă, din moment ce conturile bancare ale creditorului nu sunt deţinute şi administrate de către ........ #### - Sucursala Bucureşti şi, în plus, nu există niciun raport juridic obligaţional între aceasta şi debitorul urmărit, subscrisa nu poate avea calitatea de terţ poprit şi nici nu poate pune în executare dispoziţiile instanţei în vederea instituirii popririi.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 32, art. 36 şi art. 40 alin. (1) teza II Cod procedură civilă, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi solicită respingerea cererii de validare a popririi ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Analizând dispoziţiile legale cuprinse în art. 783, art. 784 şi art. 787 Cod procedură civilă referitoare la măsura popririi şi la procedura de validare a acesteia, extrage interpretarea sistematică şi logică conform căreia, premisa recurgerii la procedura validării popririi o constituie neîndeplinirea obligaţiilor de către terţul poprit.

Din perspectiva terţului poprit, care se află fie în pasivitate fie într-un caz de neexecutare intenţionată a obligaţiilor sale, procedura validării popririi reprezintă o veritabilă „ameninţare", în sensul că, dacă nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege ca urmare a înfiinţării popririi, va fi supus unei proceduri judiciare care poate genera inclusiv cheltuieli de judecată suplimentare, iar apoi unei proceduri execuţionale distincte, în baza hotărârii de validare a popririi.

Această procedură ulterioară la rândul sau poate să presupună cheltuieli de executare suplimentare.

Aceeaşi optică este împărtăşită şi de către instanţele naţionale; spre exemplu, prin Sentinţa nr. ####/05.05.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa a motivat admiterea cererii de validare a poprire ca urmare a faptului că:

"în plus, în acord cu disp. art. 236 alin. 10 din Legea nr. 207/2015, în situaţia în care, la data comunicării adresei de înfiinţare a popririi, terţul poprit nu dator a vreo sumă de bani debitorului urmărit sau suma datorată era în cuantum net inferior celei pretinse de creditor, îi revenea să înştiinţeze despre acest fapt organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popririi, ceea ce însă în cauză nu s-a întâmplat, ci, deşi pretinde că prin compensare s-ar fi stins o creanţă de 1104268,30 lei la 30.04.2016, societatea ########## ############# SRL a rămas în pasivitate, aspect de natură a infirma aparenţa de nelegalitate pretinsă prin cererea de chemare în judecată a exista în cauză."

În acelaşi timp, dat fiind faptul că potrivit art. 787 alin. (5) Cod procedură civilă, terţului poprit îi este blocată posibilitatea formulării contestaţiei la executare, procedura de validare a popririi poate să constituie cadrul procesual în care să formuleze apărări si excepţii, după cum consideră oportun.

Etapele procedurii validării popririi descrise mai sus sunt direct aplicabile tuturor terţilor popriţi, persoane juridice române.

În cazul în care terţul poprit nu este o persoană juridică română, condiţiile, respectiv etapele procedurii validării popririi trebuie corelate şi analizate în considerarea dispoziţiilor legale internaţionale în materia executării actelor şi dispoziţiilor aparţinând unui alt stat.

În aceste condiţii, analiza îndeplinirii etapelor anterior detaliate se va efectua prin prisma acestor dispoziţii legale, care obligă persoanele juridice din alt stat să nu execute actele sau dispoziţiile emise de autorităţile române decât dacă sunt îndeplinite etapele la care va face referire în continuare.

Cu titlu preliminar, ........ - Sucursala Bucureşti nu oferă niciun fel de serviciu la acest moment, ci este constituită doar în scopuri pur administrative. în niciun moment subscrisa nu a avut activitate la adresa menţionată în acţiune.

Aşadar, inclusiv la acest moment sucursala din ####### nu desfăşoară activitate la sediul vechi sau la sediul nou din #######.

........ - Sucursala Bucureşti nu este la acest moment operaţională, iar conturile clienţilor sunt în continuare deţinute, administrate şi gestionate de entitatea lituaniană - ........ ####, aspecte pe care le vom relua în cadrul motivării netemeiniciei acţiunii.

Aşadar, o eventuală poprire a conturilor clienţilor va putea fi efectuată doar de către ........ #### -entitate lituaniană.

MOTIVE DE RESPINGERE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CA INADMISIBILĂ Şl CA PREMATUR INTRODUSĂ

I. ##### ÎNDEPLINIRII CONDIŢIILOR PROCEDURII PREALABILE

Sumarizând condiţiile legale şi de fapt descrise mai sus şi impuse de legiuitor, ajungem la concluzia conform căreia prealabil formulării unei cereri de chemare în judecată având ca obiect validarea popririi, sunt necesare a fi îndeplinite două condiţii obligatorii, respectiv:

(i) comunicarea adresei de înfiinţare a popririi de către creditor, şi

(ii) neexecutarea obligaţiei impuse prin aceasta de către terţul poprit.

La nivel jurisprudenţial, aceleaşi două condiţii sunt avute în vedere de către instanţele de judecată; astfel, Curtea de Apel Bucureşti a validat opinia Tribunalului, reţinând că "Tribunalul a arătat că validarea popririi reprezintă o procedură specială în cadrul căreia se analizează îndeplinirea cerinţelor legale prevăzute limitativ de art. 790 C_____şi a reţinut că în privinţa terţului poprit acestea nu au fost îndeplinite.

Tribunalul a mai reţinut că obiectul validării de poprire este limitat la cercetarea întrunirii condiţiilor atragerii răspunderii civile a terţului poprit, respectiv la verificarea calităţii terţului poprit de debitor al debitorului urmărit şi a lipsei consemnării sumei urmăribile la dispoziţia creditorului. ####, motivele de apel care vizează alte aspecte legate de executarea silită, inclusiv prin prisma jurisprudenţei #### nu sunt întemeiate."

În consecinţă, în cazul în care cele două condiţii nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, fie pentru că adresa de înfiinţare a popririi nu a fost comunicată terţului ori nu a fost comunicată conform, fie pentru că nu s-au comunicat toate actele procedurale obligatorii odată cu adresa de înfiinţare a poprii, ori nu a trecut termenul legal în care terţul avea obligaţia de a-şi executa obligaţia, ori din orice alt motiv care se subsumează acestora, cererea de validare a popririi nu poate fi formulată, şi în consecinţă este inadmisibilă.

În cazul în care, trecând peste viciile procedurale amintite, un creditor înţelege să formuleze o atare cerere, precum în cazul de faţă, soluţia este indiscutabilă, şi anume - cererea sa urmează a fi respinsă de instanţa de judecată ca fiind introdusă prematur.

În ceea ce priveşte cauza de faţă, solicită în mod respectuos instanţei de judecată să constate la rândul său faptul că deşi a existat o comunicare a adresei de înfiinţare a popririi, subscrisa nu administrează conturile debitorului, aspect care a dus la imposibilitatea executării obligaţiilor impuse prin aceasta.

Aşadar, solicită instanţei să dispună respingerea acţiunii, dată fiind în primul rând neîndeplinirea propriilor obligaţii de către creditor, iar în al doilea rând şi corelativ, lipsa vreunei culpe a ........ #### -Sucursala Bucureşti.

Comunicarea unei adrese de înfiinţare a unei popriri la o entitate care nu administrează conturile debitorului nu poate echivala cu o comunicare conformă.

Validarea popririi reprezintă în cadrul procedurii legale de executare silită sancţiunea ce se aplică terţului poprit care refuză cu rea-credinţă înfiinţarea popririi şi consemnarea sumelor de bani la dispoziţia executorului judecătoresc.

Aşadar, în vederea formulării cu succes a acestui demers de validare a popririi, condiţia privind existenţa unui refuz nejustificat la înfiinţarea popririi, respectiv la executarea obligaţiei de a popri sumele de bani datorate de către debitor, nu se verifică în prezenta cauză.

##### încă o dată faptul că ........ #### - Sucursala Bucureşti nu administrează conturile care fac obiectul popririi, acestea fiind administrate de entitatea din ########.

Concluzia este aceea că ........ #### - Sucursala Bucureşti nu putea să dea curs adresei de înfiinţare a popririi, motiv pentru care a fost în imposibilitate de a avea o poziţie faţă de aceasta, fie aceasta una de punere în executare sau de refuz.

Prin urmare, nu a existat un refuz nejustificat de îndeplinire a obligaţiilor ce rezultă din adresa de înfiinţare a popririi, din moment ce aceste obligaţii au vizat ........ #### - Sucursala Bucureşti, iar obligaţiile puteau fi îndeplinite doar de către ........ ####, entitatea din ########.

în înţelegerea instituţiei validării popririi, aceasta este concepută ca o măsură de protecţie a creditorului împotriva abuzului terţului poprit, ce permite creditorului satisfacerea creanţei sale pe seama terţului poprit, care prin atitudinea sa de refuz al indisponibilizării şi virării sumelor deţinute de debitor, zădărniceşte eforturile creditorului de executare silită a debitorului şi îl pune pe acesta în imposibilitatea realizării creanţei sale.

Refuzul terţului poprit de rea credinţă, de natură să declanşeze procedura validării, justifică culpa sa procesuală pentru obligaţia de a consemna la dispoziţia executorului judecătoresc sumele de bani cuprinse în cadrul adresei de înfiinţare a popririi. însă, atât timp cât terţul poprit nu administrează conturile care fac obiectul popririi, refuzul acestuia de a îndeplini obligaţiile prevăzute în adresa de înfiinţare a poprii nu reprezintă o intenţie de a zădărnici executarea creanţei.

Jurisprudenţa naţională susţine concluziile sale. (Decizia nr. ###/24.10.2018 a Curţii de Apel Bucureşti; Decizia nr. ####/07.07.2022, Judecătoria Bucureşti Sectorul 4, Decizia nr. ####/06.07.2022, Judecătoria ###### ########).

În atare condiţii, nu se poate susţine sub nicio formă faptul că a existat o rea-credinţă în ceea ce ne priveşte, iar în consecinţă, nu poate fi aplicată o sancţiune în mod legal.

De asemenea, nu se poate susţine că a fost produs un prejudiciu ca urmare a refuzului de executare a popririi, din moment ce acest refuz este unul justificat.

În cauză, în condiţiile în care nu se poate susţine că terţul poprit nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale, iar având în vedere că nevirarea sumelor nu s-a datorat omisiunii sale, ci imposibilităţii în acest sens din cauza faptului că terţul poprit nu administrează conturile care fac obiectul popririi, nu sunt întrunite premisele sancţionării terţului poprit, astfel încât nu poate fi dispusă validarea popririi în sensul solicitat de reclamant.

Motiv pentru care solicită, respingerea cererii de validare a popririi formulate în cauză.

MOTIVE DE RESPINGERE A CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ CA NEÎNTEMEIATĂ

I.

CARACTERUL SUBSIDIAR AL ÎNFIINŢĂRII POPRIRII #### DE ........ #### În ceea ce priveşte procedura executării silite prin modalitatea popririi, arătăm faptul că prin finalitatea şi efectele sale (cesiunea forţată a creanţei pe care debitorul o are contra terţului poprit în patrimoniul creditorului urmăritor, pentru care hotărârea de validare constituie titlu executoriu, permiţându-i, aşadar, declanşarea unei proceduri execuţionale direct împotriva terţului poprit), validarea popririi constituie, pentru creditor, mijlocul procesual prin care îşi poate realiza creanţa.

Acest mijloc procesual însă generează inclusiv cheltuieli de judecată suplimentare, care vor fi suportate de către acest terţ poprit. în considerarea puterii de apreciere a instanţelor de judecată dată de art. 451 Cod procedură civilă privind reducerea cheltuielilor de judecată, concluzionăm faptul că se doreşte în toate cazurile producerea doar a acelor cheltuieli de judecată considerate necesare.

În acelaşi context, a arătat prin asemănare procedura recuperării creanţelor fiscale prin procedura executării silite directe a organelor fiscale.

Astfel, potrivit Directivelor 2010/24/UE si 2011/16/UE transpuse prin Titlul X (Aspecte internaţionale) din codul de procedura fiscală, autorităţile fiscale române au posibilitatea de a coopera cu alte autorităţi fiscale din statele membre ale Uniunii Europene în vederea recuperării creanţelor datorate de către cetăţenii români.

Cooperarea dintre autorităţi se poate realiza atât prin schimb de informaţii, cât şi prin prezenta reprezentanţilor #### în anchetele administrative derulate de către autorităţile fiscale străine.

De asemenea, la cererea autorităţilor fiscale dintr-un stat membru către un alt stat membru, cel din urma poate recupera creanţele statului solicitant de la debitorii acestuia care au active pe teritoriul sau, în temeiul unui titlu care permite executarea silită în statul membru solicitat şi care reflecta conţinutul unui titlu executoriu din statul solicitant, folosindu-se doar de mijloacele de executare existente în statul în care bunurile debitorului se află.

Important de precizat este faptul că #### poate cere executarea activelor unui debitor român aflate în străinătate (inclusiv a unui cont bancar străin) doar dacă anterior a încercat recuperarea creanţelor pe teritoriul României, regula fiind că recuperarea creanţelor de către autorităţile altui stat are caracter subsidiar.

Aşadar, legiuitorul a revăzut în mod clar faptul că doar în anumite condiţii poate #### să ceară recuperarea creanţelor debitorilor români cu ajutorul autorităţilor fiscale străine, printre acestea fiind cazul în care, în mod evident, debitorul nu deţine active pe teritoriul României sau executarea sa pe teritoriul naţional ar cauza dificultăţi disproporţionate.

Prin urmare, autoritatea fiscală română are anumite mijloace la dispoziţie pentru poprirea unui cont bancar din străinătate, însă cu respectarea ordinii executări silite.

Aşadar, prin coroborarea dispoziţiilor legale în materia reducerii cheltuielilor de judecată precum şi a procedurii de executare silită a creanţelor din Cod procedură fiscală, aceleaşi reguli devin aplicabile şi în situaţia executării silite prin poprire cu privire la conturile bancare străine, la solicitarea creditorilor, alţii decât ####.

În acest context, a arătat faptul că nu s-a făcut dovada în prezenta cauză cu privire la înfiinţarea popririi cu prioritate asupra conturilor bancare deţinute de către debitor în #######, în vederea satisfacerii creanţei cu celeritate şi cu avansarea cu bună-credinţă a unui cuantum redus al cheltuielilor de judecată.

Aşadar, având în vedere faptul că subscrisa nu avem o sucursală funcţională în #######, iar inclusiv la acest moment, în continuare conturile tuturor clienţilor lor sunt ţinute de entitatea lituaniană, solicităm instanţei de judecată să constate că ne situăm în finalul şirului de posibili terţi popriţi.

Fiind vorba de conturi bancare străine, acestea vor putea fi executate doar dacă anterior s-a încercat executarea pe teritoriul României fără succes, regula fiind că recuperarea creanţelor cu ajutorul autorităţilor altui stat are caracter subsidiar, adică, poate complementa acţiunile din #######.

În aceste condiţii, în care nu s-a făcut dovada încercării de recuperare a creanţelor prin executarea pe teritoriul României, şi având în vedere caracterul subsidiar al executării pe teritoriul altui stat, tertul poprit a solicitat instanţei de judecată să respingă prezenta cerere ca neîntemeiată.

În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, creditoarea ###### ####### S.R.L. prin ### ####### ###### ####### a solicitat în contradictoriu cu debitorul ###### ###### ###### şi terţul poprit ........ ####, validarea popririi în cadrul dosarului de executare nr. …….

Prin încheierea de încuviintare executare silită nr. 3559 pronunţată de catre Judecatoria ####### în dosarul nr. ####/311/2022, a fost admisa cererea de încuviinţare a executării silite formulată de ### ####### ###### #######, pentru creditoarea ###### ####### S.R.L.

SA, împotriva debitorului ###### ###### ######, a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit #########.11.2021.

Prin adresa din data de 13.12.2023 a fost dispusă instituirea popririi asupra tuturor conturilor pe care debitorul urmărit ###### ###### ###### le deţine la terţul poprit ........ ####.

Terţului poprit i s-a pus în vedere de executorul judecătoresc ca în termen de 5 zile de la primirea adresei de poprire să consemneze sumele de bani poprite, dovada consemnării să o trimită la sediul executorului judecătoresc.

Adresa de înfiinţare a popririi a fost primită de terţul poprit în data de 20.12.2023 (fila 10).

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) C.proc.civ., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”

Prin întâmpinare, terțul poprit ........ ####– SUCURSALA BUCUREȘTI și debitoarea ##### ######## au invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a terțului poprit, asupra căreia instanța se va pronunța cu prioritate.

Potrivit art. 56 alin. (1) C.proc.civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, iar, conform art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale, sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăților și se înregistrează, înainte de începerea activității lor, în registrul comerțului din ####### ## #### ### #########.

De asemenea, potrivit art. 56 alin. (2) C.proc.civ., „cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.”

#### de aceste dispoziții, deși potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, o sucursală nu are personalitate juridică, terțul poprit ........ ####– SUCURSALA BUCUREȘTI a fost înființat potrivit legii, aspect necontestat de către terțul poprit, motiv pentru care, în temeiul art. 56 alin. (2) C.proc.civ., acesta are capacitate procesuală de folosință.

Instanța reține că, raportat la dispozițiile art. 56 alin. (2) C.proc.civ., este irelevantă lipsa personalității juridice a sucursalei și, suplimentar, faptul că sucursala ........ #### nu desfășoară efectiv activitate pe teritoriul României.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 56 alin. (2) C.proc.civ., instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a terțului poprit ........ ####– SUCURSALA BUCUREȘTI.

În continuare, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, reţine instanţa că pentru a se dispune validarea popririi este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiţii: să existe obligaţia terţului poprit de a plăti o sumă debitorului; să existe refuzul terţului poprit de a indisponibiliza această sumă; acţiunea să fi fost introdusă în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuie să consemneze sau să plătească suma urmăribilă.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între cel care formulează cererea şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă), precum şi, pe de altă parte, între cel împotriva căruia este îndreptată cererea şi cel obligat în acelaşi raport juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Se reţine, totodată, că societatea „mamă", ........ ####, are sediul în ######## şi aceasta este unica entitate responsabilă de contul debitorului executat silit, sucursala în #######, ........ #### - Sucursala Bucureşti, în acest moment nu gestionează conturi bancare.

Potrivit adresei comunicate de ##### Naţională a României. chiar dacă această sucursală procedează, la momentul actual, la îndeplinirea formalităţilor necesare în vederea gestionării de conturi bancare pe teritoriul României, până la momentul emiterii adresei aceasta nu era operaţională, neavând aşadar atribuţii în gestionarea conturilor clienţilor din #######.

Cu alte cuvinte, nu s-au deschis asemenea conturi, nici nu a avut loc migrarea conturilor existente, clienţii grupului având în continuare conturile gestionate de societatea „mamă" din ########, ........ ####.

Totuşi, societatea ........ #### - Sucursala Bucureşti a fost notificată cu privire la înfiinţarea popririi asupra sumelor de bani din conturile deţinute de debitor, conturi care se află în administrarea şi gestiunea societăţii din ########, ........ ####.

Se reţine că toţi clienţii bancii ........ #### deţin un cont curent la instituţia de credit din ########, identificat printr-un IBAN lituanian.

Suplimentar, conturilor clienţilor români le este ataşat un cont IBAN tehnic românesc, pe lângă IBAN-ul principal lituanian, IBAN-ul românesc fiind un cont aparţinând ........ ####, iar în spatele acestuia nu se află un cont curent al clientului deschis la Libra Internet ####.

Scopul IBAN-ului tehnic este de a conferi posibilitatea clienţilor ........ #### de a efectua doar plăţi locale în moneda naţională, permiţând transferurilor să tranziteze sistemele româneşti de plată, care nu ar fi putut fi tranzitate în lipsa unui IBAN românesc.

Toate IBAN-urile româneşti generate de #### sunt reunite într-un „cont găleată” sau „master account” al cărui titular este ........ ####, cont care este inaccesibil sau vizibil clienţilor, iar prin intermediul său cei doi parteneri, ........ #### şi ####, compensează plăţile între ei.

Astfel, utilizatorii ........ nu sunt clienţii băncii, ci conturile sunt alocate direct de emitentul de monedă electronică, acesta din urmă fiind cel care atribuie fiecărui deţinător de card conturile alocate, conform parteneriatului încheiat între bancă şi emitentul de monedă electronică.

Prin urmare, instanţa reţine că în cazul particular al utilizatorilor ......../conturilor ........, atât timp cât banca ........ #### -Sucursala Bucureşti nu are raporturi juridice directe cu utilizatorul conturilor ........, aceasta nu datorează sume debitorului şi nu poate avea calitatea de terţ poprit.