Sentinţă civilă nr. 238 din 25.01.2024

Data publicare portal: 06.09.2024

Respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive şi excepţia prescripţiei invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.

Respinge cererea formulată de reclamanta ########### ########, cu sediul în #######, #### ##### cu sediul procesual ales în Bucureşti, la cabinet #### ####### din #####, în contradictoriu cu pârâta SC #### #### SRL, CUI ######## cu sediul în #### ### ###, ca neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria #######.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 25.01.2024.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 31.05.2023 sub nr. ####/311/2023, reclamanta ####### SA în contradictoriu cu pârâta SC #### #### SRL, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

- obligarea paratului la repararea prejudiciului cauzat societatii exclusiv prin fapta sa, respectiv la plata debitului in cuantum 9.174,52 lei, suma reprezentând recuperare energie electrica agenţi economici/casnici conform înscrisurilor atasate in copie;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata: taxa de timbru lei si orice alte cheltuieli onorariu de avocat in suma de 250 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că reprezentanţii DEO au efectuat un control la imobilul paratului (locul de consum), în scopul prevenirii faptelor de furt de energie electrica si deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate ori modificate fără drept.

A menţionat că în urma acestei verificări, a fost întocmită nota de constatare nr. D0115595 (nota de constatare) în cuprinsul căreia s-a stabilit ca asupra instalaţiei de alimentare cu energie electrica a avut loc o interventie neautorizata:

- intervenţia a constat in capac BMP-M având sigiliu aplicat în partea dreapta A18, care permitea accesul asupra grupului de măsurare, după demontarea capacului a fost găsit montajul inversat la placa de borne.

A indicat şi că întrucât paratul nu s-a conformat obligaţiei de plată a energiei electrice consumata în conditiile anterior arătate, DEO a formulat plângere penala împotriva acesteia (dosarul penal), iar răspunderea pârâtului este angajată pentru culpa cea mai uşoară, în temeiul art. 1349, art. 1357 C.civ., art. 44 din Legea nr.123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale (Legea energiei), Ordinului nr. 73/2014, pentru aprobarea conditiilor asociate Licentei de distributie a energiei electrice, art. 27, art.32 alin. (1).

A susţinut că potrivit Licentei de Distributie emisa de ANRE, DEO se incadreza in categoria persoanelor abilitate potrivit Legii Energiei sa presteze serviciul de distributie a energiei electrice, ceea ce presupune si gestionarea sistemului de masurare a energiei electrice şi pe cale de consecinta, DEO justifica un interes legitim, pentru recuperarea cantităţilor de energie electrica pentru care a achiziţionat energie electrica în vederea acoperirii prejudiciilor cauzate prin ocolirea echipamentelor de măsura.

A menţionat că, având în vedere faptul ca energia electrica a fost consumată fără ca aceasta sa fie înregistrata de către echipamentul de măsură, DEO are dreptul de a pretinde recuperarea prejudiciului cauzat prin deteriorarea echipamentului de măsura, cu scopul vădit de a ocoli echipamentul de măsura - echipament aflat in proprietatea reclamantei.

Faţă de cele aratate anterior, a solicitat instanţei să constate ca DEO justifica un interes legitim in recuperarea contravalorii cantităţilor de energie electrica neînregistrate de către echipamentele de măsura datorita intervenţiilor constatate asupra echipamentului de măsură, DEO fiind proprietarul reţelei de energie electrica.

Reclamanta a precizat că, din aceasta perspectivă, aflându-se în prezenţa unei fapte ilicite cauzatoare de prejudiciu, vinovăţia pârâtului se apreciază in raport de fapta ilicita, iar nu in raport de existenta unui contract intre parti.

Cu privire la paza contorului, a indicat art. 1376 alin. 1 C.civ., iar în baza încheierii contractului de furnizare a energiei electrica, paza juridica a contorului a fost lăsată in grija Paratului.

A indicat art. 7 din Contractul cadru de furnizare a energiei electrice aprobat prin Decizia nr. ##/1999 emisa de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Consumatorul are obligatia:

d) sa nu permita altor persoane sa se racordeze la instalatia electrica de utilizare proprie;

g) sa nu permita altor persoane, cu exceptia personalului furnizorului, sa intervina la contorul de decontare sau la instalatia furnizorului;

Aceasta obligatie este una legala, fiind stabilita si in Regulamentul din 2014 de furnizare a energiei electrice la clientii finali aprobat prin Ordinul nr. 64/2014 al ANRE (Regulamentul), potrivit caruia

Consumatorul are obligatia:

art. 53 lit. b) sa mentina starea tehnica corespunzatoare a instalatiilor electrice proprii in conformitate cu normele in vigoare;

art. 100 Se interzice clientului final sa intervina asupra grupurilor de masurare a energiei electrice sau la celelalte instalatii ale operatorului de retea/masurare ori sa blocheze accesul furnizorului/operatorului de retea/operatorului de masurare la acestea.

In concluzie, potrivit dispozitiilor legale antereferite, paza juridica a contorului, definit ca ansamblul grupului de masurare (potrivit Anexa 1 la Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public din 02.08.2013: grup de masurare a energiei electrice reprezinta ansamblul format din contor si transformatoarele de masurare aferente acestuia, precum si toate elementele intermediare care constituie circuitele de masurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare) este atribuita Consumatorului, astfel incat responsabilitatea pastrarii integritatii contorului revine acestuia.

Prin paza juridica, potrivit doctrinei si jurisprudentei, se intelege puterea de directie, control si supraveghere pe care o persoana o poate exercita in mod independent asupra unui lucru.

Astfel, avand in vedere ca unitatea de masura a energiei electrice a fost atribuita in custodie Paratului, aceasta este raspunzatoare pentru integralitatea contorului si de modul in care acesta inregistreaza energia electrica consumata, iar in situatia in care, datorita unor interventii neautorizate asupra acestuia, grupul de masurarea nu inregistreaza in totalitate energia consumata, Paratul raspunde pentru prejudiciul adus E-Distributie, indiferent ca inter-ventia asupra contorului a fost cauzata de catre Parat in mod direct sau indirect, prin terte persoane, cu intentie sau fara intentie.

Paratul avea obligatia de a comunica DEO nefunctionalitatea/functionarea defectuoasa a contorului, potrivit obligatiilor contractuale, Consumatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa sesizeze imediat furnizorul in legatura cu orice defectiune pe care o constata in functionarea grupului de masurare;

b) sa mentina starea tehnica corespunzatoare a instalatiilor electrice proprii in conformitate cu normele in vigoare;

c) sa nu modifice valorile parametrilor de protectie si de reglaj stabilite cu operatorul de retea;

Pentru a indeplini aceasta obligatie legala si contractuala, Paratul ar fi trebui sa verifice periodic starea contorului, acesta avand obligatia de verificare periodica ca sigiile aplicate pe contor sunt intacte si aparent nu au fost facute interventii neautorizate la acesta, obligatii ce cad in sarcina Paratului, in calitate de paznic al Locului de Consum si, in consecinta, al dispozitivului de inregistrare a energiei electrice furnizata la Locul de Consum.

In ceea ce priveste dovada vinovatiei Paratului, se instituie in sarcina Paratului o prezumtie de vinovatie cu privire la nerespectarea obligatiei corelative derivate din contract si din lege, atat in ceea ce priveste paza Contorului amplasat la Locul de Consum, cat si in ceea ce priveste comunicarea deficientelor constatate la ######.

Cu privire la dovada vinovatiei, a indicat dispoziţiile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale (Legea energiei) şi că aparatele de masurare a consumului de energie electrica sunt montate cu avizul prealabil al operatorului de retea DEO, seria acestora fiind inregistrata in baza de date a operatorului si atribuita Locului de Consum.

A susţinut că atât timp cat interes in ceea ce priveste ocolirea aparatului de masura si facturarea unui consum mai mic decat cel realizat in mod efectiv apartinea in intregime pârâtului, acesta fiind titularul obligatiei de plata a facturilor reprezentând contravaloarea energiei electrice consumata, DEO în mod fondat a prezumat vinovăţia acestuia în săvârşirea faptei ilicite

Din aceasta perspectiva, menţiunile cuprinse in #### de Constatare fac dovada împotriva consumatorului, deoarece faptele consemnate în cuprinsul documentelor cu regim special, a căror forma şi conţinut sunt reglementate de norme speciale emise de către A.N.R.E.. beneficiază de prezumţia de adevăr pana la proba contrara, proba care nu a fost administrata in cauza.

Din perspectiva aspectelor de fapt si de drept mai sus evocate, în cauza au fost dovedite elementele ce trebuie întrunite pentru a putea opera răspunderea civila delictuala a Paratului si anume: existenta unui prejudiciu ce consta in contravaloarea energiei electrice consumate, existenta unei fapte ilicite ce consta in consumul de energie electrica fara ca aceasta sa fie contorizata de un grup de masurare a energiei electrice, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei celui ce a cauzat prejudiciul.

A indicat că solutia pronunţată în dosarul penal nu are autoritate de lucru judecat, iar constatarea consumului fraudulos de energie, din prisma existentei/inexistentei unei cercetari de natura penala, respectiv, din prisma motivelor de clasare cuprinse în ordonanta, sunt aspecte fără relevanţă în ceea ce priveşte latura civila a prejudiciului, atât timp cat definiţia consumului fraudulos de energie electrica are un conţinut larg, cuprinzând orice interventie neautorizata la echipamentele de masurare a energiei electrice.

Ordonanta de clasare nu este inzestrata cu autoritate de lucru judecat, acesta fiind un atribut exclusiv al hotararii judecatoresti civile, de vreme ce dispozitiile art. 28 alin. 1 C.pr.pen. stabilesc ca instanta civila nu este legata de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite, iar art. 1365 C.civ. referitor la efectele hotararii penale in materie civila contin prevederi similare.

Or, daca hotararile instantei penale nu se bucura de autoritate de lucru judecat, afortiori nici ordonantele de clasare nu vor avea efecte juridice mai energice.

DEO a mentionat in cuprinsul plangerii penate faptul ca doreste sa se constituie parte civila in cadrul procesului penal pentru recuperearea prejudiciului ce formeaza obiectul prezentei cauze, insa in dosarul penal s-a dispus o solutie de clasare, fara ca organele de cercetare penala sa se pronunte si asupra laturii civile.

Intrucat nu exista probe din care sa rezulte ca prejudiciul reclamat a fost reparat, DEO s-a adresat instantei civile pentru solutionarea pe cale separata a actiunii civile din cadrul procesului penal.

Astfel, instanta nu este tinuta de solutia data in dosarul penal in analiza temeiniciei prejudiciului solicitat, cum in mod nefondat a procedat in speta.

In drept, a indicat dispozitiile art. 194 si urm.

Noul Cod de Procedura Civila, art. 1349 si C.civ., art. 1.516 si art. 1.521 C.civ.; Legea energiei electrice nr ######## , Ordinul ANRE nr ####### # regulamentul de furnizare a energiei electrice la clientii finali si Ordinul 121/2015.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul paratului, expertiza tehnica de specialitate, precum si orice alt mijloc de proba a cărui necesitate ar reiesi din dezbateri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 563,73 lei, conform chitanţei aflate la fila 50.

Pârâta SC #### #### SRL a formulat întâmpinare, invocând pe cale de exceptie:

- exceptia de netimbrare a cererii de chemare in judecata având ca obiect pretentii, in cauza reclamanta avea obligatia sa timbreze cererea la valoarea pretentiilor solicitate.

- exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in conditiile in care nu are nici un raport de nici o natura cu aceasta nici de furnizare energie electrica si nici de alta natura, reclamanta având contract de distributie cu furnizorul său contractual ........in care nu este parte, raspunderea sa operand strict numai in limitele si clauzele contractuale din contractual ce-l are incheiat cu furnizorul ........care este o cu totul alta entitate si societate comerciala detinatoare a licentei de furnizare energie electrica eliberata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei Electrice.

- exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a societatii motivat pe faptul ca, aşa cum s-a dovedit si urmare cercetărilor efectuate in dosarul penal nr. ###/ ca urmare a plângerii penale formulate de reclamanta de azi pentru infracţiunea de furt energie electrica si executarea si folosirea de instalatii clandestine, spaţiul in cauza nu era folosit si nu are nici o legatura cu societatea, in spatiu functionând o alta societate comerciala respectiv S.C. ####### ##### ### S.R.L.

- exceptia autoritatii de lucru judecat constând în hotărârea penala pronunţată în dosar penal nr. ###/ având acelasi obiect si cauza in care a fost pronuntata ordonanta de clasare urmare plângerii pentru furt de energie electrica formulate de reclamanta de azi si care avizat societatea S.C. ####### ##### ### S.R.L.

- exceptia prescriptiei dreptului material la actiune având in vedere data la care se afirma constatarea faptelor reclamate ca delictuale respective data de 12.07.2019 si data introducerii cererii de chemare in judecata, termenul de trei ani fiind depasit.

- exceptia de inadmisibilitate a cererii de chemare in judecata.

Pe fondul cauzei, a solicitat instanţei să respingă actiunea reclamantei ca neîntemeiata şi să fie obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecata făcute de pârâtă cu cauza reprezentând onorariu de avocat ales.

În motivare, în fapt, a arătat că, desi în cauza fiind vorba de lipsa unor facturi pârâta neavând contract de furnizare ####### care are licenta de furnizare energie electrica si către care achita S.C. ####### ##### ### S.R.L. atât prin facturile de consum estimat, cât si prin facturile emise la citirile de regularizare ale contorului, citiri de regularizare ce se fac la interval de 3 luni, în cauză practic nu se poate invoca decât o răspundere contractuala in limitele clauzelor din contractul de furnizare energie electrica încheiat de proprietarul si utilizatorul spatiului S.C. ####### ##### ### S.R.L.

A susţinut că reclamanta invocă un delict penal, precum si un drept de creanta, deşi nu are nici un raport contractual sau de alta natura, partenerul contractual si furnizorul de energie electrica al posesorului spatiului S.C. ####### ##### ### S.R.L. care este în relaţii contractuale cu ........####### conform prevederilor Ordin ANRE 64/2014 si in continuare Ordinul ######## care abroga si înlocuieşte Ordin ANRE 64/2014 de aprobare a Regulamentului de furnizare energie electrica, regulament aprobat pina in anul 2014 prin HGR #########.

A menţionat că între pârâtă si reclamanta nu a existat si nu exista nici un fel de contract de furnizare a energiei electrice sau vreun alt raport sau intelegere ce ar viza furnizarea energiei electrice sau operatiunea de contorizare in cadrul contractului de furnizare energie electrica incheiat cu furnizorul titular de licenta de furnizare ### ####### S.A. nici nu este posesor sau utilizator al spatiului unde se sutine a fi fost facuta verificarea instalatiei.

A indicat şi că reclamanta nu are calitatea si autorizarea legala de furnizor de energie electrica nedeţinând licenta de furnizare energie electrica, licente ce se elibereaza de ANRE Bucuresti, asa cum prevad dispozitiile Legii ######## modificata si republicata - Legea Energiei, atributele acesteia in calitate de operator de retea fiind strict cele prevazute de respectivul act normativ.

Pârâtul a învederat că în baza contractului de furnizare energie electrica furnizorul contractual …. este singurul cu care posesorul spaţiului S.C. ####### ##### ### S.R.L. are raporturi contractuale de furnizare energie electrica într-un cadru reglementat, este singurul care facturează consumul înregistrat sau in drept sa recalculeze consumul in caza de contor defect sau alte situaţii cum au fost ele reglementate de dispozitiile Ordin ANRE ######## pina la intrarea in vigoare a Ordinului ANRE ######## si Ordin 190/2020.

A solicitat instanţei să aibă în vedere faptul că, persoana în calitate de consumator de energie electrica este in raport contractual cu furnizorul, raport ce are la baza contractul de furnizare energie electrica ce are natura contractului de adeziune reglementat si aprobat de ANRE prin Ordin de reglementare.

Prejudiciul ca element al raspunderii civile delictuale consta in rezultatul ca efect negativ suferit de o persoana ca urmare a unei fapte ilicite de o alta persoana.

In cauza de faţă chiar daca ar fi autorii faptei ilicite indicate, ceea ce nu s-a dovedit in cauza penala, rezultatul este suferit de cu totul alta persoana nu de reclamantă din cauza respectiv de furnizorul contractual ### ####### S.A.

Legea energie electrice ######## realizeaza o distinctie clara intre furnizorul de energie electrica, consumator si operatorul de retea - art. 3-pct. 25-27, operatorul de sistem si operatorul de transport.

A menţionat că reclamanta încearcă să inducă în eroare instanta de judecata pretinzindu-se a fi persoana pagubita printr-o actiune a sa ce ar imbraca forma unei actiuni delictuale in conditiile in care, in ceea ce priveste temeiul de drept material, o motiveaza generic fara sa fie invocata culpa pentru o eventuala fapta proprie aducatoare de pretinse prejudicii.

A arătat că pentru angajarea răspunderii civile delictuale invocata de reclamanta trebuie să dovedească faptul ilicit vinovatia partii reclamate, prejudiciul si legatura de cauzalitate intre prejudiciul pretins si fapta invocata, iar fapta invocata de reclamanta ca delict are o reglementare speciala in materie penala si anume respectiv fapta intra sub incidenta Legii penale respectiv sub incidenta prevederilor art. 228 Cod penal si art. 92 din Legea 123/2012.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, a invocat faptul ca acesta este inadmisibila în condiţiile întemeierii acesteia pe temeiul de drept material prevăzut de răspunderea civila delictuala în condiţiile în care nu are calitatea de consumator de energie electrica de natura contractuala astfel ca orice divergent legat de executarea contractului se rezolva pe temeiul de drept material al răspunderii contractuale în raport de clauzele contractual prevăzute in contract si in raport de reglementarile ANRE ca autoritate de reglementare cu partea posesoare si utilizator al spatiului S.C. ####### ##### ### S.R.L.

Mai mult, persoana juridica nu poate raspunde delictuala pentru fapta proprie ci practic trebuie dovedit si probat daca pretinsa fapta ilicita este savirsita de persoana sau persoanele ce au calitatea de administrator sau fac parte din organele de conducere ale societatii si faţă de care societatea nu poate opera decât ca un garant acesta neputind fi titulara de facto a savirsirii directe si nemijlocit a unei fapte ilicite invocate.

La data când a fost efectuat înlocuirea contorului si a fost încheiat înscrisul invocat de reclamanta intitulat #### de constatare nu a fost de faţă, nu i-a fost adusa la cunostinţă nota de constatare aceasta fiind încheiata eronat faţă de societate, practic nu are nici o legătură cu spatiul persoana ce putea sa fie vizata de nota de constatare fiind S.C. ####### ##### ### S.R.L.

In aceste conditii nu exista nici o fapta cu atât mai mult ilicita din partea societăţii pârâte, asa cum sustine reclamanta in actiunea de faţă.

Mai mult, reclamanta a sesizat fapta la care face referire si organelor de cercetare penala pentru savârşirea infractiunii de furt energie electric ce a făcut obiectul dosarului penal nr.###/P/2020 în care urmare cercetărilor a fost pronunţată ordonanta de clasare prin care a fost retinut în mod definitiv si irevocabil inexistenta vreunei culpe sau vinovăţii în ceea ce priveşte faptele reclamate faţă de S.C. ####### ##### ### S.R.L. nedovedite si neprobate.

Pe fondul cauzei, a soliciat instanţei sa aibă în vedere netemeinicia cererii de chemare în iudecată, sens in care arata următoarele:

In raport de situiatia de fapt si probatoriu din cauza, a arătat faptul ca nu sunt intrunite cumulativ toate cele patru conditii pentru angajarea raspunderii civile delictuale, având in vedere faptul ca rezultatul cercetarilor penale efectuate la solicitarea reclamantei nu au confirmat, alaturi de restul probelor administrate in proces, culpa pârâtului in efectuarea acelor acte si interventii invocate de reclamanta la contorul de masura fiind hotarare definitiva in materie penala in acest sens.

Referitor la fapta ilicita, conform procesului verbal-nota de constatare incheiat de inspectorii de teren din cadrul reclamantei acesta nu certifica in nici un fel conduita ilicita ce o afirma reclamanta, fiind consemnata unilateral numai o situatie de fapt negata in mod constant de catre noi iar culpa invocata nefiind stabilita, dimpotriva in cauza penala s-a statuat definitiv inexistenta acesteia si persoana vizata respect S.C. ####### ##### ### S.R.L.

Prin urmare, raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, conform probelor administrate nu este individualizat in proces, respectiv nu s-a dovedit actiunea culpabila invocata de reclamanta in sarcina sa invocându-se practic o vinovatie care nu este nici pe departe evidenta aceasta fiind numai prezumata si evocata fara sutinere in probatiune de reclamanta urmând ca actiunea sa fie respinsa nefiind indeplinite cumulativ cele patru conditii pentru angajarea raspunderii delictuale invocate ca temei de drept in prezenta cauza.

Mai mult, însăşi hotărârea penala definitiva atesta ca pârâta nu este autorul unei fapte ilicite.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi ataşarea dosarului penal nr. ###/P/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel #######.

########## ########### ####### ####### SA (fost ### ########### SA) a formulat răspuns la întâmpinare.

Faţă de exceptiile invocate, a solicitat instanţei să le respingă având in vedere următoarele:

1. Faţă de excepţia invocată, exceptia calitatii procesual active a reclamantei, precizează următoarele:

2. Legea energiei nr. 123/2012 publicata in Monitorul Oficial nr. 485 din 16 iulie 2012 este norma cadru care reglementeaza la nivel de principiu desfasuarea activitatilor de distributie si funizare a energiei electrice.

Potrivit Licentei de Distributie emisa de ANRE reclamanta se incadreza in categoria persoanelor abilitate prin #### sa presteze serviciul de distributie a energiei electrice ceea ce presupune si gestionarea sistemul de masurare a energiei electrice pe cale de consecinta, justifica un interes legitim, pentru recuperarea cantitalilor de energie pentru care a fost nevoit sa achizitioneze energie electrica pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin ocolirea echipamentelor de masura.

Prin urmare, având în vedere faptul ca energia electrica a fost consumata, fara ca aceasta sa fie înregistrata de către echipamentul de măsura, a considerat ca reclamanta are calitate procesuala activa pentru recuperarea prejudiciului prin deteriorarea echipamentului de masura, cu scopul vadit de a ocoli echipamentul de măsura - echipament aflat in proprietatea reclamantei.

3. Un alt aspect pe care il aduce in atentia instantei, este legat de inscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv dosarul penal in care intimata-parata a avut calitatea de suspect pentru sustragere de energie electrica.

Având in vedere aceste documente, se observa ca în fata organelor de cercetare penale parte civila in procesul penal s-a constituit reclamanta.

Mai mult decât atât, faptul ca energia electrica a fost consumata fără să fie înregistrata de către echipamentul de măsură, a considerat că reclamanta are calitate pentru recuperarea prejudiciului, cu scopul vădit de a ocoli echipamentul.

Aceasta sustragere fiind facuta in afara raporturilor contractuale cu societatea furnizoare, care poate factura numai energia furnizata in baza contractului si masurata ca atare de aparatele de control.

####### electrica nefiind înregistrată de aparatele de măsura, contravaloarea acesteia nu putea fi facturata de societatea de furnizare, prejudiciul produs fiind al socletatii de distributie.

4. #### de exceptia netimbrarii, se observa ca la dosarul cauzei a fost depusa taxa de timbru asa cum a fost stabilit de catre instanta.

5. #### de exceptia lipsei calitati procesual pasive, a solicitat instanţei unirea acesteia cu fondul.

Raportat la argumentele anterior expuse, a solicitat respingerea excepţiilor invocate ca neintemeiate.

Pe fond, faţă de cererea de chemare in judecata si faţă de faptul ca prejudiciul este rezultat dintr-o fapta penala, a considerat că această intervenţie neautorizata a avut drept scop ocolirea echipamentului de măsurare a energiei electrice consumate, în acest fel nu se înregistra si nu se factura energia electrica nu era înregistrata si nici facturata astfel luând naştere un prejudiciu extracontractual.

Având in vedere ca paratul a beneficiat de energia electrica consumata si neînregistrata, astfel vorbesc de o sustragere a energiei electrice, sustragere care consta in luarea pe nedrept a bunului (potrivit art. 228 alin. 3 Cod penal, energia electrica se asimileaza bunurilor mobile), din posesia detinatorului de drept fara consimtamantul acestuia.

Urmarea imediata a sustragerii consta in deposedarea detinatorului de drept, in speta de fata fiind reclamanta, producandu-se astfel un prejudiciu, constand in energie electrica consumata si nefacturata de catre furnizor.

Reprezentantii DEO au efectuat un control la imobilul paratului (locul de consum), in scopul prevenirii faptelor de furt de energie electrica si deteriorarea, modificarea fara drept sau blocarea functionarii echipamentului de masurare a energiei electrice livrate ori modificate fara drept.

In urma acestei verificări, a fost întocmită nota de constatare nr.

D0115595 (nota de constatare) în cuprinsul căreia s-a stabilit ca asupra instalatiei de alimentare cu energie electrica a avut loc o interventie neautorizata: - intervenţia a constat in capac BMP-M avand sigiliu aplicat in partea dreapta A18, care permitea accesul asupra grupului de masurare, dupa demontarea capacului a fost gasit montajul inversat la placa de borne.

Asa cum se poate observa din probatoriul administrat în faza de urmărire penala societatea pârâta este cea care are sediul acolo, aspect necontestat de nici unu din parti.

Nu exista nici un înscris/documenta din care sa rezulte ca SC ####### ##### ### SRL isi desarua activitatea acolo.

Consecinta directa a neregulilor de mai sus fiind neînregistrarea energiei electrice in totalitate.

#### de persoanele care puteau interveni asupra contorului a înteles sa precizeze următoarele: persoanele ce realizeaza astfel de modifcari ale schemei electronice interioare a contorului studiaza ceva timp schema/modul de functioanare contoare, fac ceva probe dupa care fac modificarile.

In marea majoritate a cazurilor persoanele identificate cu astfel de interventii neautorizate apeleaza la acele persoane „de specialitate” sa faca modificari neautorizate in modul de inregistrare a e.e de catre contoarele alocate dumnealor, scopul final fiind consum de energie electrica, fara ca acesta sa fie inregistrat real de contoare si ca atare nefacturat de furnizor, beneficiarul consumului ilegal de energie fiind unul singur, abonatul si nu persoana ce a facut modificarile.

Constatarea consumului fraudulos de energie, din prisma existentei/inexistentei unei cercetari de natura penala, respectiv, din prisma motivelor de clasare cuprinse in ordonanta, sunt aspecte fara relevanta in ceea ce priveste latura civila a prejudiciului, atat timp cat definltia consumului fraudulos de energie electrica are un continut larg, cuprinzand orice interventie neautorizata la echipamentele de masurare a energiei electrice.

Ordonanta de clasare nu este inzestrata cu autoritate de lucru judecat, acesta fiind un atribut exclusiv al hotararii judecatoresti civile, de vreme ce dispozitiile art. 28 alin. 1 C.pr.pen. stabilesc ca instanta civila nu este legata de hotararea definitiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste existenta prejudiciului ori a vinovatiei autorului faptei ilicite, iar art. 1365 C.civ. referitor la efectele hotararii penale in materie civila contin prevederi similare.

Or, daca hotararile instantei penale nu se bucura de autoritate de lucru judecat, a fortiori nici ordonantele de clasare nu vor avea efecte juridice mai energice.

DEO a mentionat in cuprinsul plangerii penale faptul ca doreste sa se constituie parte civila in cadrul procesului penal pentru recuperearea prejudiciului ce formeaza obiectul prezentei cauze, insa in dosarul penal s-a dispus o solutie de clasare, fara ca organele de cercetare penala sa se pronunte si asupra laturii civile.

Intrucât nu exista probe din care sa rezulte ca prejudiciul reclamat a fost reparat. DEO s-a adresat instantei civile pentru solutionarea pe cale separata a acţiunii civile din cadrul procesului penal.

Astfel, instanta nu este tinuta de solutia data in dosarul penal în analiza temeiniciei prejudiciului solicitat, cum in mod nefondat a procedat in speta.

Astfel, în speta de faţă trebuie pornit de la premisa ca reprezentantii în urma situatie constatate, respectiv neînregistrarea energie electrice, au sesizat organele de cercetare penala in vederea identificarii cu obiectivitate a autorului, care in opinia reclamantei este parata, in calitate de proprietar/ titular al unui contract de furnizare a energiei electrice.

Plecand de la cele mentionate, instanta de fond trebuie sa analizeze inscrisurile si in virtutea principiului consacrat în art. 6 NCPC, considera ca trebuie respectat caracterul echitabil al judecarii cauzei, avand in vedere ca in prezenta cauza este vorba de raspundere civila delictuala, iar instanta trebuie sa ia in calcul, in ceea ce priveste conditiile de antrenare a raspunderii, noua reglementare a raspunderii civile delictuale, care spre deosebire de vechea reglementare nu mai conditioneaza expres angaiarea raspunderii civile din culpa, de greseala autorului, limitandu-se la constatarea existentei unei incalcari prin actiune ori inactiune a drepturilor, dar si a intereselor legitime ale altor persoane, iar cel care avand discernamant, încalcă aceasta îndatorire, raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare.

##### instantei ca paratul din prezenta cauza este proprietarul/posesorul imobilului la care s-a efectuat controlul reprezentantilor reclamantei, drept urmare paratul exercita atributiile unui proprietar -paznic juridic a bunului imobil.

Prin functia sa reparatorie, răspunderea civila are drept scop repunerea patrimoniului persoanei prejudiciate în situaţia anterioara, prin înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale faptei ilicite.

Astfel, solicita instantei să constate existenta raportului juridic ce presupune, prin natura lui, existenta unei obligaţii de supraveghere si control asupra bunului.

Un alt aspect pe care instanta de fond trebuie sa îl aibă in vedere este ca paratul si-a încălcat obligatia legala si contractuala de paza a grupului de măsurare a energiei electrice.

Potrivit definitiei data prin lg. 123/2012 privind energia electrica, grupul de măsurare reprezintă ansamblul format din contor si transformatoarele de masurare aferente acestuia.

In urma analizei probelor si a bazei de date din gestiunea interna si a inscrisurilor, respectiv #### de constatare (depusa la dosarul cauzei) s-a stabilit ca energia electrica consumata nu era inregistrata datoria unei interventii externe neautorizate.

Fapt pentru care s-a recalculat energia electrica prin procedura privind determinarea consumului de energie electrica in caz de înregistrare eronata si in sitem pausal conform Ordinului ANRE nr #### ####.

In ceea ce priveste calculul prejudiciului, pentru determinarea cantitatii de energie electrica consumata, dar neachitata de catre parata in perioada de calcul, s-a utilizat formula de calcul prevazuta de art. 20 alin. (1) lit. d) din Ordinul nr. 121/2015, precum si puterea limita termica pe care o permite sectiunea conductorului de alimentare, prevazuta de anexa nr. 5 la Ordinul nr. 121/2015, conform dispozitiilor art. 21, lit. b) din acest act normativ.

Ordinul ######## a fost dat pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrica in caz de inregistrare eronata si in sistem pausal si pentru modificarea art. 80 din Regulamentul aprobat prin OUG 64/2014 .

In ceea ce priveste exista unei facturi, precizează faptul ca potrivit Ordinul ######## decontarea prejudiciilor se realizeaza dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive si in conditiile stabilite de aceasta.

Având în vedere aspectele invocate mai sus, in baza unui astfel de raport juridic, proprietarul, sau dupa caz posesorul este obligat sa manifeste grija continua pentru a preveni producerea oricarei pagube prin mijlocirea bunului, avand in vedere ca beneficiarul energiei consumate au fost paratii.

Aceasta sustragere fiind făcuta in afara raporturilor contractuale cu societatea furnizoare, care poate factura numai energia furnizata in baza contractului si măsurata ca atare de aparatele de control.

####### electrica nefiind înregistrata de aparatele de măsura, contravaloarea acesteia nu putea fi facturata de societatea de furnizare prejudiciul produs fiind al societăţii de distributie.

În dovedire, a propus proba expertiza tehnica.

În şedinţa de judecată din data de 17.01.2024, instanţa a respins ca neîntemeiate excepţiile netimbrării, lipsei calităţii procesual active, inadmisibilităţii, autorităţii de lucru judecat şi a unit cu fondul cauzei excepţia dreptului material la acţiune şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând excepţiile invocate de pârâtă în raport de înscrisurile depuse la dosar, instanța reține următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive:

Având în vedere prevederile art. 248 alin. 1 C.pr.civ., instanța se va pronunța cu precădere asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, ce fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, motiv pentru care va analiza, cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Conform art. 36 C.pr.civ., “Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Instanţa reţine că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtă este o apărare pe fondul cauzei având în vedere că în raporturile juridice obligaţionale decurgând din răspunderea civilă delictuală calitatea procesuală pasivă se confundă cu fondul dreptului.

Prin urmare, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesual pasive, ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune:

În speţă, se reţine că reclamanta a sesizat instanţa cu o actiune având ca obiect pretenţii, solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 9.174,52 lei reprezentând recuperare energie electrică agenţi economici/casnici.

Pârâta a susţinut că termenul de prescripţie a început să curgă la data de 12.07.2019.

În ceea ce priveşte termenul de prescripţie, se observă sunt incidente disp. art. 2517 C.civ. fiind aplicabil termenul general de prescripţie de 3 ani.

Instanţa reţine că potrivit art. 2528 alin. (1) C.civ, Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea.

Din înscrisurile existente la dosar reiese că reclamanta a cunoscut întinderea pagubei, respectiv cuantumul energiei electrice consumate în data de 12.07.2019 – când s-a întocmit nota de constatare nr. … (f. 41).

Astfel cum rezultă din plângerea penală formulată de reclamantă la data de 04.11.2019, reclamanta s-a constituit parte civilă în dosarul penal pentru suma de 9.174,52 lei.

Conform art. 2537 pct. 3 C.civ. prescripția se întrerupe prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în faţa instanţei de judecată până la începerea cercetării judecătoreşti; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripţiei, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă;

Potrivit art. 2541 alin. 6 C.civ.

În cazul în care prescripţia a fost între ruptă potrivit Art. 2537 pct. 3, întreruperea operează până la comunicarea ordonanţei de clasare, a ordonanţei de suspendare a urmăririi penale ori a hotărârii de suspendare a judecăţii sau până la pronunţarea hotărârii definitive a instanţei penale.

Prin cererea de constituire ca parte civilă a fost întrerupt termenul de prescripție, iar cursul prescripției a fost suspendat până la comunicarea ordonanței de clasare. ##### în vedere data comunicării Ordonanței de clasare, respectiv 08.04.2021 (f. 15), instanța apreciază că din acel moment începe să curgă un nou termen de prescripție de 3 ani.

Astfel că, cererea de chemare în judecată introdusă în data de 29.05.2023 (data plicului – f. 47 verso) a fost introdusă în termenul legal de prescriptie prevăzut de lege.

Faţă de considerentele expuse, instanţa constată că excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare, este neîntemeiată şi va fi respinsă.

Pe fondul cauzei:

În fapt, în urma unui control realizat la data de 12.07.2019 de reprezentanții societății reclamante, în considerarea calității acesteia de operator de distribuție a energiei electrice, s-a constatat că sigiliul aplicat în partea dreaptă, pe capacul cutiei grupului de măsurare a energiei electrice consumate, permitea accesul la contor; totodată, după demontarea capacului, a fost descoperită o intervenţie neautorizată la contor, în sensul că montajul la placa de borne era inversat, faza găsindu-se la bornele 4,5 şi nulul la bornele 1,3, iar din siguranţa bipolară era racordat pe circuitul de nul, în amonte de contor, un conductor electric care alimenta cu nul instalaţia de interior, la momentul verificării, pe conductorul de nul amonte de contor s-a măsurat un curent de 13,1 amperi, în timp de contorul afişa 3,2 amperi.

Ulterior, ca urmare a plângerii penale nr. ###/P/2020 formulate de reclamantă (f. 27-30 din DUP nr. ###/P/2020) și înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria #######, dosar de urmărire penală nr. ###/P/2020 preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel #######, prin Ordonanța din data de 02.04.2021 (f. 1 din DUP nr. ###/P/2020), s-a dispus soluția de clasare față de făptuitorul ###### ####, cercetările în cauză fiind desfăşurate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragere de energie electrică, executând sau folosind în acest scop o instalaţie improvizată, respectiv art. 92 alin. 2 din Legea 123/2012, întrucât din actele dosarului nu au rezultat probe certe în sensul că reprezentantul SC ####### ##### ### SRL a comis faptele penale astfel reclamate.

S-a constatat că dubiul existent operează în favoarea făptuitorului ###### ####.

Împotriva soluţiei a fost formulată plângere de către reclamantă, iar prin încheierea judecătorului de cameră preliminară nr. 459/06.08.2021 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2021, a fost admisă plângerea formulată de petentă şi a fost schimbat temeiul de drept al soluţiei de clasare din art. 16 alin. 1 lit. b C.proc.pen. în art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.proc.pen. cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 92 alin. 2 din Legea ######## şi la infracţiunea prev. şi ped.

De art. 228 alin. 1 şi 3 din Codul penal.

În drept, potrivit art. 1349, alin. 1 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege, cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral .

Totodată, potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare .

Astfel, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și a vinovăției autorului faptei ilicite și prejudiciabile.

Răspunderea civilă delictuală presupune un raport juridic obligațional care izvorăște dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, raport în care autorul faptei ilicite sau o altă persoană chemată să răspundă are obligația de a repara prejudiciul.

În ceea ce privește fapta ilicită , din nota de constatare nr. DO115595/12.07.2019 (f. 41), nu rezultă că pârâta a efectuat o intervenţie neautorizată, în sensul că montajul la placa de borne era inversat.

Totodată, instanța reține că fapta reținută în nota de constatare, a fost contestată de către pârâtă, care a arătat că în acea locaţie îşi desfăşoară activitatea o altă societate, respectiv SC ####### SRL, aspect relevat şi de contractul de împrumut de folosinţă (comodat) din data de 04.04.2014 (f. 165-166 din DUP nr. ###/P/2020).

Mai mult decât atât, din declaraţia martorului ###### #### – administratorul societăţii SC ####### ##### ### SRL (f. 181 din DUP nr. ###/P/2020), a rezultat că acesta nu a ştiut dacă sigiliul contorului era rupt sau nu, acesta fiind amplasat pe zidul exterior al imobilului, unde aveau acces mai multe persoane.

A menţionat că citirea era efectuată de lucrători din cadrul societăţii reclamante, declarând că în luna decembrie a anului 2018 contorul fusese schimbat de către angajaţii reclamantei.

Din facturile depuse în dosarul de urmărire penală, reiese că a fost efectuată citirea contorului în data de 14.06.2018, 25.06.2018, 26.12.2018, iar în data de 04.02.2019 a fost emisă o factură fiscală în care este cuprinsă menţiunea „Energie elec, activa contor defect FUI”.

Victima prejudiciată care îl cheamă în judecată pe autorul faptei prejudiciabile sau, după caz, pe persoana răspunzătoare, fiind reclamant în proces, conform principiului actori incubit probatio (reclamantului îi incumbă sarcina probei), pentru admiterea acţiunii sale, este ţinută să facă dovada celor patru condiţii ale răspunderii delictuale.

Fapta ilicită este element obiectiv pentru răspunderea delictuală, iar în cazul răspunderii pentru fapta proprie, nu poate aparţine altei persoane decât autorului prejudiciului.

Prin urmare, din coroborarea probelor aflate la dosar nu rezultă că pârâta este autorul faptei ilicite în cauză.

Mai mult decât atât, reclamanta nu a făcut dovada că pârâta are paza juridică a conturului, astfel cum a motivat în cererea de chemare în judecată.

Cu privire la fapta ilicită, susţinerile reclamantei sunt neîntemeiate, având în vedere că nu au fost urmate de dovezi în sprijinul acestora, deşi avea sarcina probei conform art. 249 C.proc.civ.

În acelaşi timp, referitor la autoritatea de lucru judecat a ordonanţei de clasare, principiul „ne bis in idem” este indisolubil legat de principiul autorității de lucru judecat care operează numai în cazul în care, cu privire la o persoană, s-a desfășurat o judecată penală pentru o anumită faptă considerată infracțiune.

Aplicarea principiului „ne bis in idem” este condiționată de existența unei hotărâri prin care trebuie să se pună capăt urmăririi penale și să stingă definitiv acțiunea penală și trebuie să se verifice, în prealabil (…) dacă decizia în cauză este considerată definitivă și obligatorie în sensul dreptului național”.

În acest sens, pentru existența autorității de lucru judecat, în materie penală, se cere existența a două elemente identice, între cauza judecată definitiv și cauza ce urmează a fi soluționată, și anume: identitate de persoană și identitate de obiect.

Există autoritate de lucru judecat doar atunci când acțiunea penală a fost stinsă definitiv, nu și atunci când organele judiciare pot dispune redeschiderea urmăririi penale și ca atare nu poate opera un impediment pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

În ceea ce privește sintagma „hotărâre definitivă” aceasta trebuie înțeleasă în sensul existenței unei hotărâri prin care se rezolvă definitiv fondul cauzei, o soluție prin care se stinge definitiv acțiunea penală.

Prin urmare, incidența principiului „ne bis in idem”, respectiv autoritatea de lucru judecat pot opera în cazul soluțiilor dispuse de procuror prin care se stinge definitiv acțiunea penală.

În cauză, instanţa constată că ordonanţa de clasare a fost pronunţată în data de 21.02.2017, fiind formulată plângere împotriva acestei soluţii.

Conform art. 28 alin. 1 C.proc.pen., hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o.

Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.

În ceea ce priveşte existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o, instanţa constată că în cauză nu s-a făcut dovada că pârâta este cea care a sustras energie electrică, executând sau folosind în acest scop o instalaţie improvizată.

Prin urmare, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta ca neîntemeiată.

Având în vedere solicitarea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată şi reţinând culpa procesuală a acesteia, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., instanţa va respinge cererea ca neîntemeiată.

În şedinţa din data de 17.01.2024, apărătorul pârâtei a precizat că solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.