Sentinţă civilă nr. 4171 din 24.10.2023

Data publicare portal: 06.09.2024

Respinge plângerea contravenţională formulată de petent ####### având CNP #############, cu domiciliul în #### ####### în contradictoriu cu intimat ###, cu sediul în #######, #### ###, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria #######.

Pronunţată astăzi, 24.10.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei ##########, sub numărul de dosar ####/225/2023, la data de 08.03.2023, petentul ####### ### în contradictoriu cu intimatul ### a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului- verbal de contravenție ### ####### din data de 26.02.2023 şi în subsidiar anularea măsurii complementare aplicate.

În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul- verbal de constatare şi sancționare a contravenției #### ##########, din data de 26.02.2023, s-a reținut în mod eronat în sarcina sa că a condus autoturismul marca ###cu numărul de înmatriculare ## ## ###, iar în locul „ DN 65” menționând în mod ilizibil localitatea, a fost înregistrat cu viteza de 104 km/h.

Într-o primă teză, a solicitat admiterea plângerii contravenţionale şi anularea procesului - verbal de contravenție, întrucât la întocmirea procesului - verbal nu s-au respectat prevederile art.16 OG 2/2001, în sensul că: agentul constatator nu a descris fapta cu indicarea tuturor împrejurărilor ce pot identifica contravenția şi care pot servi la aprecierea gravitații faptei.

Astfel de modalitate de descriere a faptei şi de indicare eronată a locului săvârșirii ei, nu respectă exigențele art.16 alin. l, întrucât prin neindicarea adresei exacte unde a fost înregistrat, sectorul de drum—drum național, poziția kilometrică, sensul de mers, inserând în mod nereal „DN 65”, în timp ce petentul se afla în exteriorul localității, unde a şi fost oprit, iar localitatea are o lungime considerabilă, situație în care instanţa de judecată este în imposibilitate să identifice locul exact al presupusei săvârșiri a contravenției, în acest sens invocând decizia civ. 1650/30.06.2005 Tribunalul Bucuresti, secția a VIII-a.

De asemenea, a înţeles să invoce faptul că atât la momentul înregistrării sancțiunii cât şi a opririi efective nu se afla în localitate, nu a fost în localitate în momentul înregistrării, așa cum în mod eronat a reținut agentul constatator şi mai mult, nu existau montate indicatoare de semnalizare la intrarea şi ieșirea din localitate conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Petentul a arătat că la întocmirea procesului - verbal de constatare şi sancționare a contravenției agentul constatator nu a respectat dispoziţiile imperative prevăzute de art.16 pct. 7 0.G 2/2001, ori aşa cum se observă procesul - verbal contestat, nu cuprinde în totalitate la rubrica „#### mențiuni”, obiecțiunile pe care petentul le-a solicitat să fie inserate, dar, pe care agentul constatator a refuzat să le menționeze în procesul verbal, inserând în mod nereal ca şi mențiune a petentului ”îmi rezerv dreptul de a formula obiecțiuni ulterior”, petentul solicitând în mod expres să insereze faptul că se afla în exteriorul localității şi nu a condus cu viteza de 104 kWh.

Solicitarea expresă de a insera obiecțiunile cât şi refuzul agentului constatator a înţeles să fie dovedite cu înregistrarea discuției body worm cam, solicitând în acest sens încuviinţarea acestui mijloc de probă şi emiterea unei adrese către intimată pentru a fi depusă înregistrarea.

De asemenea, a înţeles să conteste sancţiunea aplicată întrucât agentul constatator se afta în mișcare, folosind aparatul cinemomentru în regim de deplasare, deşi acesta se afla singur în autospecială, el conducând şi înregistrând în același timp.

Petentul a arătat că sancţiunea complementară şi încadrarea în drept sunt eronate întrucât acesta nu se afla în interiorul localității, unde limita de viteză este 90 m/h şi nu 50 km/h, situație în care este evident că încadrarea faptei este eronată, fiind în mod incorect sancționat cu o perioadă de suspendare de 120 de zile şi nu de 90 de zile fapt, ce nu poate fi remediat decât prin anularea procesului - verbal.

A arătat că solicită să fie întocmită adresă către Secţia de Drumuri Naţionale ###, întrucât nu sunt montate indicatoare rutiere reglementate de către O.U.G. 195/2002 Rep. de intrare şi ieșire din localitate, pentru a fi înaintat procesul -verbal de verificare a sistematizării rutiere de pe respectivul segment de drum şi viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv, la momentul constatării contravenției.

În conformitate cu Dispoziția Inspectorului ####### al Poliţiei ###### numărul 91471 din 17.03.2010 privind aprobarea Metodologiei de lucru a echipamentelor video autovision a solicitat să fie comunicate de către intimată: înregistrarea abaterii pe suport magnetic ( CD) pentru a se demonstra locul cu exact pe care circula petentul, viteza exactă înregistrată, să comunice buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, certificatul de atestare a aparatului radar emis de către Biroul ##### de Metrologie Legală Bucureşti privind instalarea aparatului radar pe autospecială; copie după procesul - verbal de atestare a operatorilor radar pentru utilizarea echipamentelor autovision, conform secțiunii 3.3.8.1.2.din Metodologie.

În consecinţă, a considerat că nu au fost respectate disp. art. 16 alin . 1 , alin .7 din OG 2/2001 şi nici disp. Art. 6 din Convenție.

A invocat decizia ###/ 2.11.2022 a Curţii Constituționale, precum şi jurisprudența ####, reţinându-se că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției, dar nu trebuie să depășească limite rezonabile tinând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.

În susținerea acestor urmări presupus grave, a solicitat să se aibă în vedere faptul că se deplasa pe un sector de drum cu două benzi de mers pe același sens, asa cum va rezultă din gps-ul aparatului se afla exact la ieșirea din sectorul de drum cu restricții, situație în care este evident că încadrarea faptei este una eronată, fiind în mod incorect sancționat cu o perioadă de suspendare de 120 de zile şi nu de 90 de zile, nu a săvârșit o faptă cu un grad de pericol social mare atât pentru normele de drept ocrotite cât şi faţă de ceilalți participanți la trafic.

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere faptul că starea carosabilului era una bună în sensul că era uscat, luminozitatea ridicată, temperatura optimă fără a influenţa vizibilitatea, tronsonul de drum avea două benzi de circulație pe același sens, aspecte ce minimalizează în mod categoric starea de pericol social al faptei reținute.

De asemenea, a solicitat să se constate faptul că agentul constatator nu a avut în vedere principiul proporționalității sancțiunii prevăzut de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 potrivit căruia sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

În analiza celor enumerate a solicitat să se dea eficiență şi aspectelor de ordin personal şi profesional, aspecte din care reiese faptul ca este conducător auto cu o experiență de peste 25 de ani, şi în tot acest interval de timp nu a fost niciodată sancționat contravențional sau penal cât şi faptul că este funcționar public detașat periodic la Cancelaria #### - Ministrului şi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu îi este necesar a avea dreptul de circulație.

De asemenea a solicitat să se aibă în vedere că prin prisma îndeplinirii sarcinilor şi misiunilor de serviciu are obligația să posede permis de conducere iar suspendarea dreptului de a conduce l-ar pune în imposibilitate de a – şi îndeplini sarcinile de serviciu, ceea ce ar putea duce chiar la suspendarea unor atribuții cu, consecințe grave la întocmirea raportului anual profesional ( bilanţ activitate), ceea ce face ca sancțiunea aplicată să fie excedentară .

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere existența dubiului, dubiu ce în mod cert, ar trebui să-i profite petentului.

În raport de aceste considerente, a apreciat că scopul sancțiunii poate fi atins prin aplicarea unei sancțiuni cu avertisment sau prin înlăturarea sancțiunii complementare, având în vedere şi dispoziţiile art. 7 din O.G. nr. 2/2001.

Petentul a solicitat, să se aibă în vedere atitudinea sa care, la momentul constatării abaterii contravenționale, deşi a contestat că a înregistrat viteza reţinută, planând anumite dubii atât sub acest aspect cât şi asupra locației exacte, a semnat procesul-verbal, fapt asumat prin semnătură, aspect ce echivalează cu recunoașterea faptelor contravenționale comise.

Petentul a arătat că pentru existența unei contravenții, trebuie să existe şi vinovăția persoanei contravenientului. Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei.

În consecinţă, consideră că nu au fost respectate disp. art. 16 alin. 1,7 din OG 2/2001 şi nici disp. art. 6 din Convenţie şi principiului in dubio pro reo, profitând petentului, motiv pentru care a solicitat admiterea plângerii şi anularea procesului -verbal de contravenţie.

În dovedirea cererii, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri în cadrul căreia să fie emise adresele menţionate şi a probei cu înregistrarea pe suport magnetic ( CD atât a contravenției cât şi a discuţiei de pe dispozitivul body worn cam.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile OG nr.2/2001 şi art. 6 din Convenţie.

Cererea a fost legal timbrată, potrivit dispoziţiilor art. 19 din OUG 80/2013, cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanței nr. ########### nr. 64360 (90) din 10.03.2023 (fila 14).

La dosarul cauzei au fost depuse, odată cu cererea de chemare în judecată, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (2) din Codul de procedură civilă, următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție contestat; carte de identitate.

La data de 05.04.2023, intimatul a depus întâmpinare, prin care pe cale de excepţie a invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa semnăturii petentului, şi excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei ####### –#######, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii şi menținerea procesului verbal.

În motivare, a arătat că, raportat la natura contravenției reținută în sarcina persoanei sancţionate contravențional, eventuala dovadă contrară nu poate fi făcută prin intermediul probei cu înscrisuri, fapta fiind constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic.

De asemenea, ținând cont de dispozițiile art. 254 alin. (l) din Codul de Procedură Civilă, nefiind incident niciun motiv din cele prevăzute la alin. (2) al aceluiași articol, a solicitat să se constate decăderea petentului din dreptul de a mai propune alte probe în susținerea cererii de chemare în judecată.

La data de 26.02.2023, petentul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de contravenție contestat, reținându-se în sarcina sa comiterea faptei prevăzute de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, constând în aceea că a condus autoturismul indicat în cuprinsul actului sancționator cu viteza de 104 km/h, în localitate (DN 65, #### #######, #### ###).

Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (l) din O.U.G. nr. 195/2002, „Limita maximă de viteză în localitate este de 50 km/h.”

Fapta reținută în sarcina sa, a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit buletinului de verificare metrologică pe care îl înaintăm alăturat, în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (2) din același act normativ, respectiv cu cinemometrul laser LT 1 20/20 TruCAM ##### #### ####.

A invocat pct. 3.5.1. din Anexa I la Ordinul ######## privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05

A solicitat să se aibă în vedere faptul că înregistrarea video și planșele fotografice îndeplinesc condițiile enunțate de Ordinul B.R.M.L. nr. 301/2005.

Analizând procesul-verbal de contravenție contestat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. ( l ) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ.

Totodată, a invocat dispozițiilor art. 249 din Codul de Procedură Civilă.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu înregistrarea video pe suport CD, precum și a oricărei alte probe a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.

A anexat în copii: procesul-verbal de constatare a contravenției, planșele foto,

Prin sentinţa nr. ####/04.05.2023 pronunţată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/225/2023 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei #######, invocată prin întâmpinare şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de petentul ####### ###### ###, cu domiciliul în ######### în contradictoriu cu intimatul ###, cu sediul în #######, #### ########, în favoarea Judecătoriei #######.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 26.05.2023 sub nr. ####/225/2023.

În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi cu înregistrarea video.

Analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

În fapt, petentul a fost sancționat prin procesul-verbal de constatare a contravenției ##### #### din data de 26.02.2023 (f.35 dosar declinat) cu avertisment şi suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, în temeiul dispoziţiilor art 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, reţinându-se în sarcina sa faptul că a condus autoturismul marca #### cu numărul de înmatriculare ## ## ### pe DN65-E574 km 76+200m, în, ####### ###, cu viteza de 104 km/h, pe un sector de drum cu limita de viteză de 50km/h, abatere stabilită şi filmată cu aparatul radar tip TRUCAM, ##### ########.

Procedând la verificarea termenului în care a fost introdusă plângerea, se constată că aceasta a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. 2/2001.

În drept, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Referitor la legalitatea procesului-verbal, instanța va verifica îndeplinirea condițiilor în raport de forma procesului-verbal, precum și pe cele în raport de fondul acestuia.

Examinând procesul-verbal prin prisma motivelor prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001 care pot fi invocate din oficiu, instanța constată că din acest punct de vedere procesul-verbal de contravenție (f.35 dosar declinat) conține toate cerințele obligatorii impuse de lege, în cuprinsul lui fiind menționate numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.

Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectelor încadrări juridice ale faptelor, astfel cum au fost reținute de agentul constatator.

Instanța apreciază că și din acest punct de vedere principiul legalității a fost respectat, întrucât agentul constatator a indicat în mod corect temeiurile de drept.

Înainte de a trece la analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate de petent, instanţa subliniază că, în acord cu Decizia nr.

XXII/2007 pronunţată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, nerespectarea cerinţelor pe care trebuie să le întrunească procesul verbal de contravenţie (altele decât cele prevăzute la art. 17 din OG 2/2001 anterior analizat) atrage nulitatea condiţionată de dovedirea unei vătămări produse părţii, vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.

Prin urmare, pentru restul motivelor invocate de petent, anularea actului ar trebui să intervină în condiţiile art. 179 C. proc. civ., doar în măsura dovedirii unei vătămări care să decurgă din viciul constatat şi care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului

Petentul a invocat drept motiv de nelegalitate faptul că nu i-au fost consemnate obiecţiunile.

Instanţa constată că în procesul-verbal, la rubrica „menţiuni contravenient”, s-a consemnat „îmi rezerv dreptul a formula obiecţiuni ulterior”, menţiunea fiind semnată de petent, personal.

Ca atare, acesta şi-a însuşit prin semnătură consemnările agentului constatator.

Instanța apreciază că, şi în condiţiile în care nu s-ar fi consemnat obiecţiunile, nu s-a produs nici o vătămare petentului, întrucât a avut posibilitatea de a arăta, în mod direct, în faţa instanţei, obiecţiunile pe care ar fi dorit să le formuleze în faţa agentului constatator, obiecţiuni care vor fi analizate de instanţă când va verifica temeinicia procesului verbal.

În ceea ce priveşte ordinul de serviciu solicitat a fi depuse la dosar, instanţa reţine dispoziţiile art. 28 al. 1 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si funcţionarea politiei române, potrivit cu care în îndeplinirea activităţilor specifice, poliţistul are competența teritorială corespunzătoare unităţii de politie din care face parte.

Aşadar, poliţiştii nu-si îndeplinesc atribuţiunile de serviciu în baza vreunui ordin de serviciu, ci în baza funcţiilor pe care le deţin în unităţile în care sunt încadraţi, având competența teritorială a unităţilor respective, iar amplasarea autoturismelor de serviciu pe drumurile publice de pe raza de competență este la aprecierea poliţiştilor în funcţie de zonele în care există date sau indicii că se pot săvârşi fapte de natură contravenţională.

În plus, potrivit art. 44 alin. 1 si 2 din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, „serviciul poliţienesc are caracter permanent si obligatoriu" , iar „poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii." Prin urmare, conform acestei prevederi legale, poliţistul, în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu, nu este legat de vreo dovadă din care să rezulte că este în serviciu la data si ora constatării unei contravenţii.

Referitor la atestatul operator radar, instanța amintește că pct. 4 din ##### de metrologie legală NML 021-05 aprobată prin Ordinul Directorului general al Biroului ##### de Metrologie Legală nr. 301/2005 prevedea obligativitatea pentru agentul de poliție de a deține atestat de operator radar.

Cu toate acestea, prin Ordinul Directorului general al Biroului ##### de Metrologie Legală nr. 301/2005 a fost abrogat integral pct. 4 din ##### de metrologie legală NML 021-05, începând cu data de 06.08.2009.

În aceste condiții, nu mai există obligativitatea pentru agentul de poliție de a deține atestat de operator radar, astfel încât neconformitatea acestuia nu poate fi invocat drept motiv de nulitate a procesului verbal.

Un alt motiv de nelegalitate invocat de petent este reprezentat de faptul că agentul constatator ar fi descris necorespunzător fapta contravenţională, neindicând locul exact al comiterii faptei.

Contrar susţinerilor petentului, fapta a fost corect şi complet descrisă.

Prin procesul-verbal de contravenție s-a menţionat locul săvârşirii faptei (C DN65-E574 km 76+200m, în ####### ###), autoturismul condus de petent (marca #### cu nr. ## ## ###), viteza cu care a circulat (104 km/h), viteza legală pe acel sector de drum (50km/h), aparatul radar folosit ( TRUCAM II, ##### ########).

Analizând buletinul de verificare metrologică nr. 001993 din 21.11.2022 de la fila 33-dosar declinat, se reţine că aparatul radar TRUCAM II, ##### ######## este omologat şi verificat din punct de vedere metrologic, îndeplinind toate condiţiile prevăzute de lege.

Instanţa subliniază că beneficiază de verificare metrologică doar aparatele radar omologate, astfel că în cauză nu se impunea ataşarea certificatului de omologare.

Prin depunerea buletinului de verificare metrologică se atestă implicit că aparatul radar este omologat.

În concluzie, dat fiind că aparatul radar este verificat metrologic, dar şi omologat, cum rezultă din acelaşi document, instanţa urmează a reţine că procesul-verbal de contravenție a fost legal întocmit.

Cu privire la temeinicie, petentul a susținut că fapta nu corespunde realității și a solicitat emiterea unei adrese pentru a se menționa dacă pe sectorul de drum respectiv erau indicatoare rutiere.

Instanța subliniază că în cazul faptelor contravenționale stabilite cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, sarcina probei temeiniciei procesului-verbal de contravenție este pusă în sarcina organului din care face parte agentul constatator, care trebuie să dovedească împrejurarea că situația de fapt consemnată în cuprinsul acestuia corespunde adevărului.

În lipsa acestor probe, nu este răsturnată prezumția de nevinovăție a contravenientului.

Potrivit prevederilor pct. 3.5.1. din ##### de Metrologie Legală NML, ########### aprobată prin Ordinul B.R.M. nr. 301/2005, modificat prin Ordinul B.R.M. 153/2007, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

- data și ora la care a fost efectuată măsurarea;

- valoarea vitezei măsurate;

- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare.

În cauză, intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv buletinul de verificare metrologică a aparatului radar (f33 dosar declinat) și suportul CD cu imagini video (f.37dosar declinat), precum și planșele foto (f.34 dosar declinat).

Din planșele foto şi din înregistrarea video rezultă fără dubiu săvârșirea contravenției constând în depășirea limitei de viteză astfel cum a fost descrisă în procesul-verbal, pe imagini fiind data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare, precum şi coordonatele GPS ale locului săvârșirii faptei.

Prin urmare, înregistrările depuse de intimat respectă prevederile pct. 3.5.1. din ##### de Metrologie Legală NML, ########### aprobată prin Ordinul B.R.M. nr. 301/2005, modificat prin Ordinul B.R.M. 153/2007 şi cuprind toate menţiunile necesare.

Instanţa subliniază că intimatul are sarcina probei temeiniciei procesului-verbal până la un punct, în sensul că el trebuie să facă dovada că cele consemnate în procesul verbal corespund realităţii, prin depunerea înregistrărilor care să respecte normele anterior indicate, sarcină care a fost îndeplinită în cauza de faţă.

Intimatul nu are obligaţia să dovedească orice susţinere a petentului, ci acesta din urmă, potrivit art. 249 din Codul de Procedură Civilă, trebuie să aducă probe care să combată înregistrarea video.

Prin urmare, rezultă neîndoielnic faptul că petentul avea obligaţia să dovedească că în zonă nu erau indicatoare rutiere sau că locul indicat de intimat nu corespunde locului săvârşirii faptei.

Se apreciază că petentul este cel care trebuie să depună diligenţe şi să facă adresele pe care le consideră necesare, iar instanţa să intervină numai în subisidiar, în măsura în care instituţiile refuză să răspundă solicitărilor petentului.

Instanța constată că petentul nu a reușit să dovedească o altă situație de fapt decât cea menţionată în procesul-verbal şi surprinsă pe imaginile video, atfel că procesul-verbal apare ca fiind şi temeinic întocmit.

Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanţa, după ce verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal, hotărăşte asupra sancţiunii.

Conform procesului-verbal, petentul a fost sancţionat cu un avertisment şi suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile.

Instanţa apreciază că sancţiunile aplicate se încadrează în limitele legale, iar fapta comisă denotă o gravitate sporită, aducând atingere valorilor sociale protejate de legea specială ce reglementează domeniul circulaţiei rutiere – O.U.G. nr. 195/2002, al cărei scop enunţat în art. 1 alin. 2 este de a asigura desfăşurarea fluentă şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi de a ocroti viaţa, integritatea corporală şi sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, de a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestora, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.

În ceea ce priveşte sancţiunea complementară, instanţa are în vedere Decizia ICCJ nr.5/2021 (RIL) care a stabilit că instanţa de judecată, învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie, prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, nu are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare.

Petentul a susţinut în cererea de chemare în judecată că este conducător auto profesionist, însă instanţa subliniază că această calitate nu scuză fapta petentului, ci din contră, aşteptările faţă de aceste persoane sunt ca ele să respecte normele rutiere şi să conducă prudent, fără a pune în pericol ceilalţi participanţi la trafic.

Instanţa apreciază că prin conduita sa petentul a pus în pericol siguranţa traficului, iar numai hazardul a făcut ca un accident să nu se producă.

#### de cele arătate, pentru considerentele menţionate mai sus, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată şi va menţine procesul-verbal contestat.