Sentinţă civilă nr. 2220 din 22.05.2023

Data publicare portal: 06.09.2024

Admite excepţia necompetenţei teritoriale absolute, invocată din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulată de contestatorul ######### ##### #######, CNP #############, cu domiciliul în #### ##############, #### ### ## ####### în contradictoriu cu intimata ### ########, cu sediul în #######, în favoarea Judecătoriei ####.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 22.05.2023.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 24.02.2023 sub nr. ####/311/2023, contestatoarea ######### ##### ####### în contradictoriu cu intimatul ###### ###### ########### ## SA, a formulat contestație la executare împotriva încheierii din data de 09.06.2022 de încetare a executării silite emise de ### #### ###### în dosarul de executare nr. …, necomunicată, formă de executare pe care o consideră în totalitatea acesteia ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând:

- anularea executării silite pornite în dosarul ........ ca fiind nelegală și netemeinică;

- în temeiul art. 712-720 Cpc, anularea încheierii din data de 09.06.2022 de încetare a executării silite din cadrul dosarului nr. … a ### #### ######, anularea executrii silite pornite în dosarul nr. … ca fiind nelegală și netemeinică;

- în temeiul art. 451-453 Cpc, solicită cheltuielile de judecată efectuate cu soluționarea prezentului proces și

- restituirea taxelor de timbru achitate în vederea soluționării cauzei având ca obiect contestația la executare.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat că în fapt, la data de 08.02.2023 cu ocazia depunerii unor note scrise în cadrul unui alt dosar de executare ce are ca obiect contestație la executarea silită, având același titlu executoriu ca si dosarul de executare … al ### #### ######, am aflat de existența încheierii de încetare a executării silite din data de 09.06.2022 necomunicată, prin care executorul judecătoresc dispune încetarea executării silite privind pe cesionara creditoare ###### ####### pe motiv că debitorii nu realizează venituri , iar executarea nu mai poate fi continuată din cauza de lipsă bunuri urmăribile.

1. Consideră că în prezenta cauză operează prescripția dreptului de a mai obține executarea silită în interiorul executării silite astfel cum este reglementată de art. 709 alin. 1 pct. 4 Cpc raportat la art. 709 alin. 2 Cpc.

Astfel că în prezenta cauză operează prescripția întrucât de la ultimul act de executare și până la momentul emiterii încheierii din data de 09.06.2022 au trecut mai mult de 3 ani, neexistând nici o cauză de întrerupere a cursului prescripției sau de suspendare a acesteia.

Constatând intervenită prescripția dreptului de a obține executarea silită în interiorul procedurii de executare silită, solicită instanței să dispună anularea executării silite pornite împotriva debitorilor ca fiind una nelegală prin împlinirea acestui termen.

2.

În prezenta cauză sunt aplicabile si dispozițiile art. 697-698 Cpc referitoare la perimarea executării silite, întrucât au trecut mai mult de 6 luni fără ca creditorul să îndeplineacă un act ce i-a fost cerut în scris de către executorul judecătoresc.

În acest sens a intervenit perimarea executării silite, urmând ca instanța să constate intervenirea acesteia cu consecința anulării executării silite.

3.

Încheierea de încetare a executării silite este una nelegală și netemeinică, neavând la bază o situație reală constatată de executorul judecătoresc față de actele si lucrările dosarului, cu precădere cu cât din dosar reiese o cu totul altă situație.

4.

Potrivit art. 703 alin. 2 executorul judecătoresc va întocmi o încheiere motivată în fapt și în drept, cu menționarea cauzei de încetare a executării.

Încheierea de încetare se comunică de îndată creditorului si debitorului.

Necomunicarea acestui act atrage după sine anularea acesteia, întrucât dispoziţiile referitoare la procedura de executare silită sunt de strictă interpretare, necomunicarea acestui act producând o vătămare drepturilor debitorului, iar executorul judecătoresc nu a respectat aceste dispoziții.

5. De asemenea dispozițiile art. 657 alin. 1 și 2 Cpc nu sunt respectate de executorul judecătoresc, care a emis o încheiere nulă.

În drept, înțelege să invoce dispozițiile art. ### # ### Cpc., art. 657 Cpc, art. 709 Cpc.

În dovedire înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și de orice altă probă legală care ar reieși din dezbateri.

Anexează, conform dispozițiilor art. 149 Cpc cererea în dublu exemplar pentru a fi comunicate intimatului, precum și încheierea din data de 09.06.2022 în dosarul de executare ........, după ceea ce s-a primit, delegație avocațială nr.

OT###########.

Intimatul …, in temeiul art. 205 si urmatoarele din Codul de Procedura Civila, a formulat intampinare la contestatia la executare formulata de catre ######### #####-#######, prin care invoca:

1. Exceptia netimbrarii;

2. Exceptia tardivitatii;

3. Exceptia inadmisibilitatii.

Pe fondul cauzei, solicita respingerea contestatiei la executare, ca neintemeiata. Îşi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

1. Scurtă prezentare a situatiei de fapt:

Din dosarul de executare silita nr. …., al ### #### ###### si din inscrisurile atasate prezentei, instanta de judecata va observa urmatoarele aspecte:

In fapt, intre ########## #### S.A., in calitate de creditor, si debitorii ######### , ######### #####-####, in calitate de debitori imprumutati, s-a incheiat la data de 08.08.2008 contractul de credit nr. ........, modificat prin actul aditional nr. 2 din aceeasi data.

Din informatiile pe care le detine intimata, contractul de credit a fost declarat scadent anticipat de societatea bancara la data de 08.11.2011.

Ca atare, avand in vedere neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractele de credit, respectiv neachitarea debitului, s-a procedat la recuperarea creantei pe calea executarii silite, astfel, la cererea creditoarei initiale ########## #### S.A., s-a dispus deschiderea dosarului de executare silita nr. ........ aflat pe rolul ### #### ######.

La data de 17.12.2015, creanta rezultata din titlul executoriu mai sus mentionat a fost preluata de intimat prin incheierea Contractului de Cesiune a Creantelor intre intimata si ########## ####., motiv pentru care intimatul a solicitat ### #### ###### continuarea executarii silite demarate in dosarul executional nr. …., impotriva celor doi debitori.

La data de 09.06.2022, executorul judecatoresc ### #### ######, a emis încheierea prin care s-a dispus incetarea executarii silite inceputa in dosarul de executare nr. …., din cauza lipsei de bunuri urmaribile ale debitorilor.

Din aceste considerente, intimata a învestit un nou executor judecatoresc in vederea recuperarii creantei datorate de contestatori (### ######## #### ######), motiv pentru care s-a format dosarul de executare silita nr. …, dosar in care partea adversa a fost somata sa-si indeplineasca obligatiile rezultate din contractul de credit incheiat cu creditoarea cedenta.

Impotriva executarii silite din anul 2022. partea adversa a formulat contestatie la executare inregistrata pe rolul Judecatoriei #######. sub nr. de dosar ##/311/2023, dosar in curs de solutionare.

#### impotriva contestatoarei s-a demarat o noua executare silita (de altfel contestata si nesolutionata pana in prezent), partea adversa intelege sa conteste in prezenta cauza încheierea prin care s-a dispus incetarea executarii silite din anul 2014, motivele de nelegalitate invocate fiind: interventia prescriptiei dreptului intimatei de a cere executarea sa silita, necomunicarea incheierii catre contestatoare, precum si perimarea executarii desfasurate in dosarul … al ### #### ######.

Argumentarea in drept:

II. Dezvoltarea exceptiilor invocate;

1. In ceea ce priveste exceptia netimbrarii contestatiei la executare;

Potrivit art. 10 alin. (2) din OUG nr. 80/2013, in cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite.

Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata.

Solicită instantei sa verifice depunerea taxei de timbru aferenta capatului de cerere privind contestatia la executare, avand in vedere valoarea creantei contestate.

Nu in ultimul rand, potrivit art. 33 alin.(1) a OUG nr. 80/2013 „Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege."

Solicita instantei ca, in masura in care nu se face dovada achitarii taxei judiciare de timbru, sa dispuna anularea contestatiei ca netimbrata sau, dupa caz, ca insuficient timbrata.

2. In ce priveste exceptia tardivitatii formularii contestatiei la executare;

Conform prevederilor articolului 715, alin. 1 din Codul Procedura Civila, contestatia la executare se poate face in termen de 15 zile de la data cand "contestatorul a luat la cunostinta de actul de executare pe care il contesta" sau in situatia in care contestatorul contesta intreaga executare silita, termenul de 15 zile incepe sa curga de la momentul la care debitorul a primit somatia sau de cand acesta ia act de primul act de executare conform prevederilor subpunctului de la litera c) ale articolului sus mentionat.

Termenul de 15 zile instituit de prevederile legale este unul de decadere, iar sanctiunea nerespectarii lui pentru formularea contestatiei este pierderea dreptului de a solicita valorificarea dreptului.

Ratiunea pentru care a fost instituit ca fiind termen de decadere rezulta din preocuparea legiuitorului de a dinamiza faza executarii silite.

In analiza exceptiei invocate instanta de executare va avea in vedere motivele de nelegalitate invocate de contestatoare, precum si consecintele pe care le poate produce constatarea acestora, respectiv daca este afectata executarea silita insasi, ori actele de executare silita determinate.

Clarificarea obiectului contestatiei la executare, in sensul determinarii obiectului contestatie, respectiv daca aceasta vizeaza executarea silita insasi, ori un anumit act de executare, prezinta importanta deosebita avand in vedere pe de o parte, apararile ce pot fi invocate de catre contestatoare si consecintele pe care eventualitatea admiterii acestor aparari sunt apte a le genera, iar pe de alta parte, momentul pana la care pot fi valorificate anumite neregularitati cu privire la urmariea silita, intrucat leguitorul a inteles sa sanctioneze pasivitatea atat a creditorului, cat si a debitorului.

In esenta, prin contestatia formulata partea adversa solicita anularea încheierii de incetare a executaŕii silite, emisa la data de 09.06.2022, in cadrul dosarului executiónal nr. ........, invocand in principal interventia institutiei prescriptiei, perimarea executarii silite, precum si lipsa veridicitatii situatiei de fapt retinuta de executorul judecatoresc in cuprinsul acesteia.

Prin urmare in continuare va sustine tardivitatea invocarii celor celor trei motive de nelegalitate:

Motivul de nelegalitate al interventiei institutiei prescriptiei

Deoarece prescripția stinge însuși dreptul de a obține executarea silită, iar nu continuarea executării silite, atat doctrina, jurisprudenta cat si noua reglementare au transpus faptul ca momentul până la care se poate invoca prescripția dreptului de a obtine executarea silita se statueaza ca fiind în cadrul contestației privitoare la executarea silită propriu-zisă.

In sensul celor sus-relatate fiind si minuta întâlnirii președinților secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei ##### de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată dezbaterii problemelor de practică neunitară în materia litigiilor cu profesioniști și insolvenței din 21 iunie 2018.

In concluzie, se impune admiterea exceptiei tardivitatii formularii contestatie la excecutare, si respingerea contestatiei la executare ca fiind tardiv formulata, intrucat de la data la care i-au fost comunicate contestatoarei primele acte de executare silita, pana la data investirii instantei de judecata s-a scurs un termen mai mare de 15 zile, contestatoarea fiind decazuta din dreptul de a invoca astfel de aparari cu privire la executarea silita insasi.

Așadar, solicită a se constata tardivitatea formulării contestației la executarea silita insasi, iar pe cale de consecință, respingerea acesteia ca tardiv formulată.

Motivul de nelegalitate al perimarii

Cu privire la acest aspect al incident procedural al perimarii, atat in doctrina cat si in jurisprudenta s-au conturat mai multe opinii cu privire la procedura de valorificare/verificare a acestei institutii a perimarii executarii, respectiv fie prin intermediul contestatiei la executare (actiune in realizare) fie prin intermediul actiunii in constatare.

Contestatoarea a inteles sa invoce perimarea ca motiv de contestatie, deci, pe calea actiunii in realizare, asa incat opinam ca acest motiv trebuia invocat in interiorul termenului de 15 zile de la data la care s-a luat act de actul de executare contestat ca fiind intocmit ulterior implinirii termenului de 6 luni necesar intervenirii perimarii.

#### evident faptul ca partea adversa formuleaza o actiune in realizare in care nu se contestă un act de executare încheiat cu încălcarea prevederilor ce reglementează asupra perimării, ci se prezintă primei instanţe o situaţie ce necesita constatare.

Pentru a fi valorificat incidentul perimarii, se impunea ca debitorul sa formuleze contestatie la executare, in termen, împotriva actelor de executare emise ulterior împlinirii termenului de perimare.

Dupa cum a aratat anterior, termenul de 15 zile instituit de prevederile: legale este unul de decadere, iar sanctiunea nerespectarii lui pentru formularea contestatiei este pierderea dreptului de a solicita valorificarea dreptului la contestatie.

Ratiunea pentru care a fost instituit ca fiind termen de decadere rezulta din preocuparea legiuitorului de a dinamiza faza executarii silite.

Concluzionand, contestatia la executarea a fost formulata la data de 24.02.2023, cu mult dupa implinirea termenului de formulare a contestatiei, demersul contestatoarei fiind tardiv.

Caile de atac si termenele in care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publica, deoarece se intemeiaza pe interesul general de a inlatura orice imprejurari ce ar putea tergiversa, in mod nejustificat, judecata unei cauze.

In consecinta, nici partile si nici instanta de judecata nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevazute de lege pentru exercitiul unei cai de atac si de la modalitatea in care acestea se calculeaza.

Este adevarat faptul ca perimarea poate fi invocata oricand in cursul urmarii silite. ####, rationamentul pentru care perimarea poate fi invocata oricand este acela ca poate interveni, pe parcursul desfasurarii urmarii silite.

Cu toate acestea, posibilitatea invocarii perimarii oricand, nu confera institutiei perimarii un tratament derogatoriu de la normele procedurale imperative.

La fel ca orice alt incident procedural, incidentul perimarii este supus decaderii, chiar daca perimarea opereaza de drept, ea trebuie constatata printr-o hotarare judecatoreasca de catre instana de judecata, la cererea persoanei interesate, iar pentru a putea fi constatata, instanta de judecata treuie sa fie investita in mod legal.

In concluzie, pentru a fi invocata cu succes, contestatia la executarea prin intermediul careia se invoca perimarea executarii trebuie sa respecte toate conditiile de admisibilitate impuse de catre legiuitor, in principal cu respectarea termenului imperativ impus de art. 715 Cod Procedura Civila.

Pe cale de consecinta, ambele motive de nelegalitate (prescripţie şi perimare), trebuiau invocate pe parcursul desfasurarii unei executari silite, deoarece atat incidenta prescriptiei, cat si a perimarii este verificata prin raportare la actele de executare emise in cadrul dosarului executional, iar cum partea adversa intelege sa conteste o executare silita incetata, demersul contestatoarei este tardiv si trebuie respins ca atare.

* Motivul de nelegalitate referitor la situatia de fapt retinuta de executorul judecatoresc in încheierea de incetare contestata

Incetarea executarii silite din dosarul nr. …. al ### #### #####, s-a dispus faţă de lipsa bunurilor urmaribile ale debitorilor, insa contestatoarea se rezuma a mentiona faptul ca aceasta situatie nu corespunde realitatii.

Pentru a contesta incheierea, partea adversa trebuia sa sesizeze instanta de executare, in termenul stabilit de prevederile art. 715 Cod Procedura Civila.

Astfel, rezulta dincolo de orice dubiu faptul ca, contestatia la executare a fost formulata peste termenul imperativ prevazut de art. 715 Cod proc. civ.; fiind astfel intemeiata exceptia tardivtatii, invocata de catre intimat. ##### in vedere acestea, solicită instantei sa ia act de cele prezentate si respingerea contestatiei ca fiind tardiv introdusa.

3. In ceea ce priveste inadmisibilitatea contestatiei la executare;

In acord cu prevederile art. 712 Cod Procedura Civila, impotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Intrucat contestatoarea critica încheierea de incetare a executarii silite din dosarul nr. …. al BBJ #### ######, in continuare va analiza natura juridica a actului prin care executarea silita inceteaza, respectiv daca acesta este considerat act de executare sau un document procedural executional.

Este bine cunoscut instantei faptul ca nu orice inscris din dosarul de executare reprezinta act de executare in sensul legii.

Actele de executare sunt acte prin care executarea este activată și activă, acte prin care executarea continuă, acte prin care executarea propriu-zisă produce efecte în ceea ce privește patrimoniul debitorului executat.

Actele de executare sunt acțiuni concrete apte să conducă la executarea obligației/recuperarea creanței.

Un act de executare trebuie să conducă la îndestularea/recuperarea creanței. Actele de executare sunt acte de valorificare a bunurilor debitorului precum sechestrul, indisponibilizarea, poprirea, valorificarea bunurilor la licitație publică, etc.

Actele de executare au ca obiect executarea propriu-zisă a obligației din titlul executoriu, documentele de executare au ca obiect procedura de executare și protejarea drepturilor părților în această etapă.

Astfel, încetarea executării silite nu este un act de executare tocmai pentru că nu este apt să conducă la executare, nu conduce la recuperarea creanței și nu are efecte în patrimoniul debitorului, fiind dimpotrivă un document ce constată insolvabilitatea și deci neputința de a executa debitorul.

Actul de încetare a executării este deci un document prin care se încetează executarea și nu poate fi considerat un act de executare ci dimpotrivă un document de închidere a executării, un act de neexecutare.

Așa cum încheierea prin care executorul judecătoresc dispune deschiderea dosarului de executare silită nu este un act de executare silită, ci un document procedural din cadrul procesului de executare silită, așa si încheierea prin care executorul închide dosarul de executare silită nu este un act de executare ci un document procedural din cadrul procesului de executare silită.

Prin urmare, actele de executare reprezintă acțiuni/instrumente ale modalităților de executare silită, fiind evidenta distincția dintre actele de executare și actele (documentele) din dosarul de executare.

Actele de executare vizează bunurile debitorului, documentele de executare vizează procedurile de executare.

Înscrisul prin care s-a constatat incetarea executarii silite este o măsură luată de executor și nu un act de executare.

Asadar, documentul prin care un executor judecătoresc închide executarea silită nu poate fi considerat act de executare tocmai pentru că în el se menționează că acțiunile de: executare silită nu mai pot continua, chestiune sesizată/ decisă de executorul judecătoresc înainte de redactarea acestui document de încetare a executării silite.

În atare condiții este clar că actul de încetare a executării silite nu este un act de executare silită ci un document procedural din cadrul procedurilor execuționale, fiind un veritabil act de neexecutare ce constată tocmai neexecutarea silită (ivită din diverse motive).

Din toate argumentele de mai sus se observă clar diferența dintre acte de executare silită și documente de executare silită.

Diferența dintre acte de executare si documente de executare este o diferență de substanță juridică ce conturează regimuri juridice diferite, cu efecte juridice extrem de importante pentru creditor și debitor.

În concluzie, actele de executare sunt acțiuni concrete de valorificare a bunurilor debitorului și deci de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu, documentele de executare sunt procese verbale, încheieri ori alte înscrisuri ce se redactează/încheie în cursul procesului de executare silită.

În acest context, încetarea executării silite nu este un act de executare ci o măsură/ dispoziție din cadrul procesului de executare silită.

Faţă de concluzia redata, demersul contestatoarei este inadmisibil, intrucat se contesta un document ce nu reprezinta un veritabil act de executare in acceptiunea prevederilor art. 712 Cod Procedura Civila, motiv pentru care solicita instantei de judecata admiterea exceptiei invocate şi respingerea contestatiei la executare ca inadmisibila.

III. Pe fondul contestatiei la executare;

In masura in care instanta de judecata va trece peste exceptiile invocate si va analiza cauza pe fond, arata urmatoarele:

4. In ceea ce priveste afirmatia debitoarei privind prescriptia dreptului de a cere executarea silita;

In motivarea contestatiei debitoarea sustine faptul ca de la ultimul act de executare si pana la data emiterii incheierii de incetare s-au scurs mai mult de 3 ani, fara ca intimata sa mai intreprinda acte de executare menite sa intrerupa termenul de prescriptie de 3 ani.

Cu titlu preliminar arata faptul ca potrivit art. 81 din Legea 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se arata faptul ca „Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare. intră în vigoare la data de 15 februarie 2013,

De asemenea, potrivit art. 3 din Legea 76/2012 „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.”

Totodata, potrivit art. 25 Noul Cod de proc. civ. „(1) Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi'".

In consecinta, din punct de vedere al aplicabilitatii normelor de drept procedural, intrucat executorul judecatoresc a fost sesizat de creditoarea cedenta in anul 2014, apreciază ca sunt incidente dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila.

Asadar, in ceea ce priveste prescriptia dreptului de a cere executarea silita trebuie sa avem in vedere prevederile articolul 706 si urmatoarele din Codul de procedura civila care reglementeaza ca „termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita".

In primul rand, contrar afirmatiilor debitoarei arata instantei de judecata urmatoarele:

- din informatiile pe care le detine intimata, creditul a fost declarat scadent anticipat la data de 08.11.2011, iar ultima plata voluntara efectuata de contestatoarea in favoarea creditoarei initiale este din data de 18.05.2012;

- in anul 2014, creditoarea cedenta a sesizat ### #### ###### cu cererea sa de executare silite, fiind format astfel dosarul executional nr. …, executare contestata in prezenta cauza;

- la data de 17.12.2015 s-a incheiat contractul de cesiune prin care intimata a preluat creanta executata silit, iar intimata a solicitat executorului judecatoresc sesizat de creditoarea cedenta sa continue executarea silita demarata impotriva contestatorului;

Potrivit dispozitiilor art. 709 Cod Procedura Civila, cursul prescripției se întrerupe: 1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii, în orice alt mod, a datoriei; 2. pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; 3. pe data depunerii cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori; 4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare; 5. pe data depunerii cererii de reluare a executării; 6. în alte cazuri prevăzute de lege. (2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripție.

Prin reglementarea prescriptiei extinctive, legiuitorul a urmarit sanctionarea creditorului care ramane in pasivitate pentru o perioada de timp mai mare de 3 ani, termen care se intrerupe in masura in care creditorul iese din pasivitate prin formularea unei cereri de chemare in judecata sau de executare silita.

In speta nu se poate considera faptul ca in sarcina intimatei a intervenit sanctiunea prescriptiei, atat timp cat pe parcursul executarii silite, actele de executare silita au condus la recuperarea partiala a debitului urmarit, demers care a interupt in mod repetat cursul prescriptiei, rezultand in mod clar intentia de a nu ramane in pasivitate si de a recupera debitul pe calea executarii silite, fapt subliniat si prin transmiterea nenumaratelor notificari care constituie veritabile incercari de recuperare a sumelor restante.

Scopul pentru care legiuitorul a reglementat prescriptia, este acela de a proteja circuitul civil, or, in cazul de faţă, nu comportamentul intimatei sau al societatii bancare afecteaza circuitul civil, societati care fiind de buna-credinta, incearca sa recupereze o creanta de la un debitor de rea-credinta, care refuza sa isi indeplineasëa obligatiile, prejudiciind atat intimata, cat:ši societatea bancara.

Astfel, incurajarea unor astfel de comportamente afecteaza circuitul civil, rolul legii nefiind in mod evident protejarea persoanelor de rea-credinta care creeaza prejudicii.

In al doilea rand, arata faptul ca atat in cadrul dosarului de executare ........ , cat si in dosarul nr. 1963/E/2022 (constituit dupa incetarea executarii din dosarul ........), s-a procedat la infiintarea popririi asupra conturilor debitoarei.

Odată înființată poprirea, aceasta operează în mod continuu și neîntrerupt, atât asupra sumelor existente în cont la data înființării, cât și asupra sumelor viitoare ce urmează a fi încasate de către terțul poprit.

O astfel de situație echivalează cu întreruperea cursului prescripției, neputând fi reținută susținerea conform căreia executarea silită prin poprirea conturilor s-a prescris.

Odată înființată poprirea nu poate fi reținută o stare de pasivitate a creditorului care să atragă prescriptia dreptului de a obtine executarea silita, efectul interuptiv de prescripție al adresei de înființare a popririi ca și act de executare fiind unul continuu.

In al treilea rand, impotriva executarii silite din dosarul …, debitoarea a formulat contestatie la executare, fiind astfel inregistrat pe rolul Judecatoriei #### dosarul nr. ###/184/2019.

Prin hotararea nr. ######### din 02.10.2019 instanta a dispus urmatoarea solutie :

„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei Grawe ####### Asigurare S.A invocată de această intimată.

Admite excepția lipsei de interes a cererii vizând anularea înștiințării de înființare a popririi din 12.03.2019 invocată din oficiu de instanță.

Admite excepfia tardivității formulării contestației la executarea silită însăși, astfel cum a fost precizată la data de 04.09.2019, excepţie invocată din oficiu de instanță.

Respinge cererea privind denunțarea ca fals a înscrisului recipisa de operaţiuni în contul curent de consemnare executori judecătorești 2224 din 25.07.2017."

Impotriva hotararii instantei de fond a fost promovata calea de atac a apelului, fiind inregistrat pe rolul Tribunalului ### dosarul nr. ###/184/2019. Prin decizia civila nr. ###/2020 din 09.07.2020 a fost respins ca nefondat apelul declarat.

Concluzionand, solicitarea de constatare a interventiei prescriptiei se impune a fi respinsa intrucat de la momentul declararii exigibilitatii creantei s-au efectuat acte de executare, intimata a staruit in vederea recuperarii debitului, nefiind indeplinite dispozitiile legale pentru a se constata intervenita institutia prescriptiei.

5. In ceea ce priveste afirmatia debitoarei privind intervenirea perimarii executarii silite in dosarul nr. ........;

Pornind de la premisa că perimarea, ca instituție sancționatorie, constituie un stimulent pentru părțile din proces, în sensul determinării acestora să își realizeze drepturile într-un anumit ritm, rezultă utilitatea acestei instituții, astfel, contribuindu-se la clarificarea și stabilirea raporturilor juridice și, ca atare, la realizarea și înfăptuirea cu celeritate a actului de justiție.

Mutatis mutandis, pentru etapa executării silite, sancțiunea perimării corespunde dezideratului aducerii la îndeplinire, într-un mod eficient, adică operativ, a titlului executoriu, sancționând astfel comportamentul culpabil și dilatoriu al creditorului.

Poate conchide, afirmând că perimarea executării silite este acea sancțiune procesuală care constă în stingerea executării silite, ca urmare a lipsei de stăruința a creditorului, imputabilă acestuia, în îndeplinirea actelor sau demersurilor necesare procedurii execuționale.

În doctrină (E. ######, I. ########, Tratat..., op. cit., vol.

I, p. 454), perimarea executării silite a mai fost definită și ca o sancțiune procesuală cu caracter definitiv, ce constă în stingerea executării silite în faza în care se găsește, datorate unei lipse de stăruință a creditorului, în valorificarea dreptului său, consfințit printr-o hotărâre judecătorească sau orice alt înscris care, conform legii, constituie titlu executoriu.

Referitor la natura juridică a perimării executării silite, în doctrină s-a susținut, la fel ca în cazul perimării judecății, că aceasta ar fi o instituție hibridă, ce presupune, pe de o parte, o măsura de interes general, cu privire la buna administrare a justiției, în cazul de față stopându-se starea de incertitudine provocată de existenta unei executări silite abandonate de creditorul nediligent, iar, pe de altă parte, de mijloc de sancționare împotriva abandonului prelungit al executării, abandon ce poate fi asimilat renunțării (atipice și implicite) a creditorului la executare.

Pentru a evita polemicile survenite in doctrina dar si practica judiciara neunitara, legiuitorul prin noile dispozitii in materia executarii silite din Noul Cod de Procedura Civila, a explicitat intentia sa in sensul ca perimarea executarii silite sa intervina doar in caz de culpa a creditorului tradusa prin lipsa de reactie a acestuia la o solicitare expresa adresata in scris de catre executorul judecatoresc.

In cauza de faţă nu s-a facut dovada in sensul ca intimatul, in calitate de creditor urmaritor, ar fi fost dezinteresata in executarea silita si ca nu si-ar fi indeplinit partea sa de obligatii aferente procesului de executare silita astfel incat atitudinea adoptata sa poata fi asimilata unei culpe.

In multe din cazuri debitorii nu pot fi executati silit din cauza lipsei bunurilor si a veniturilor si exista riscul ca pentru o perioada mai lunga de timp actele de executare sa fie inutile, pana cand situatia activelor acestora se schimba.

Este evident ca legea nu doreste sa protejeze debitorii de rea-credinta care isi ascund bunurile sau veniturile sau se sustrag de la executare tocmai pentru a nu putea fi executati silit.

Aplicare sanctiunii perimarii fara existenta unei culpe efective a creditorului, doar in urma pasivitatii executorului judecatoresc, este de natura a afecta circuitul civil, creditorul fiind pus in situatia de a nu isi mai putea recupera creanta, desi acesta a facut cererea de executare silita respectand prevederile legale si a raspuns tuturor solicitarilor executorului judecatoresc.

Potrivit dispozitiilor art. 697 alin. (1) Cod Procedura Civila, in cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.

Intrucat executorul judecatoresc nu a solicitat, in scris, intimatei sa indeplineasca un act sau demers, nu poate fi retinuta de instanta de judecata perimarea executarii silite, motiv pentru care solicita respingerea apararilor invocate de contestatori.

* Referitor la efectele constatarii interventiei perimarii, arata urmatoarele:

Desfiintarea executarii nu are semnificatia anularii tuturor actelor de executare silita efectuate in dosarul de executare, ci numai a actelor de executare care s-au efectuat dupa implinirea termenului de perimare, acestea fiind lovite de nulitate.

In sens larg, „desfiintarea executarii” semnifica incetarea activitatii de executare silita in dosarul executional pentru viitor si nu anularea tuturor actelor de executare valabil intocmite si necontestate.

Actele de executare efectuate pana la data intervenirii perimarii care au produs efecte juridice (de exemplu distribuirea sumelor recuperate, adjudecarea unui bun) nu vor putea fi anulate, efectele lor juridice subzistand.

In caz contrar, ar trebui admis ca perimarea unei proceduri de executare silite va antrena, in toate cazurile, o intoarcere a executarii in cazul in care pana la data perimarii s-a realizat o parte din creanta urmarita.

Mai mult, o astfel de interpretare ar presupune repunerea debitorului in situatia de a contesta, respectiv invalida valabilitatea unor acte de executare valabil intocmite si necontestate.

O atare concluzie nu este compatibila cu natura si scopul institutiei perimarii executarii silite si este de apta sa perturbe siguranta circuitului civil.

Asadar, institutia perimarii afecteaza in mod direct valabilitatea actelor de executare efectuate dupa implinirea termenului de perimare, si nu valabilitatea tuturor actelor de executare silita.

Reiterează ca, si potrivit jurisprundentei sedimentate la nivel national, institutia perimarii afecteaza in mod direct doar valabilitatea actelor de executare efectuate dupa implinirea termenului de perimare, iar nu valabilitatea tuturor actelor de executare silita din dosarele de executare.

Întrucât opereaza de drept, perimarea trebuie constatata printr-o hotarare judecatoreasca, fiind necesara verificarea indeplinirii conditiilor pentru ca sanctiunea sa opereze.

In cazul in care instanta constata ca sunt indeplinite conditiile legale si admite contestatia la executare, aceasta are drept consecinta defiintarea actelor de executare indeplinite ulterior implinirii termenului de perimare de 6 luni, intrucat desfiintarea/anulare actelor de executare are loc tocmai ca urmare a faptului ca a intervenit perimarea, ca si sanctiune procedurala, pentru lipsa de staruinta.

Asadar, sub nicio forma, sanctiunea perimarii nu poate afecta acte de executare efectuate anterior momentului la care aceasta a operat, acte de executare valabil intocmite si necontestate de catre debitor.

6. In privinta criticilor aduse situatiei de fapt retinuta de ### #### ###### prin încheierea de incetare a executarii silite;

Contestatoarea se rezuma a arata faptul ca situatia constata de executorul judecatoresc nu corespunde realitatii.

Cum incetarea execttarii silite a fost cauzata de lipsa bunurilor urmaribile ale debitorilor, iar aceasta situatie nu a fost combatura in nici o modalitate, criticile contestatoarei se impun a fi respinse ca neîntemeiate.

Tinand cont de toate aceste considerente, solicita respingerea actiunii in principal pe baza exceptiilor invocate, iar in subsidiar ca neintemeiata.

Îşi rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.

In drept: art. 205 si urmatoarele Cod Procedura Civila, precum si celelalte prevederi legale indicate in prezenta intampinare.

In probatiune: acvirarea dosarului de executare silita nr. … al ### #### ######.

Analizând actele şi lucrările dosarului, asupra excepţiei invocate, instanţa reţine următoarele:

Potrivit dispoz. art. 651 C.pr.civ., competenţa soluţionării contestaţiei la executare aparţine instanţei de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripţie are domiciliul debitorul, în speţa de faţă ######### ##### #######.

Prin încheierea fără nr. a Judecătoriei #### în dosarul nr. ####/184/2014 s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. … şi actul adiţional nr. …./08.08.2008.

De asemenea, conform Deciziei nr. ##/2021, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie - COMPLETUL PENTRU SOLUȚIONAREA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII, a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din Codul de procedură civilă, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

A reţinut instanţa supremă că:

„70.

În raport cu cele de mai sus se poate observa că încă din momentul încuviințării executării silite (care reprezintă condiția esențială a demarării efective a procedurii execuționale) este determinată instanța de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Altfel spus, odată stabilită instanța de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menționată, aceasta va rămâne aceeași pe întreaga procedură, fiind unica instanță competentă material și teritorial a soluționa toate cererile și incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepția cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

71.

Pe cale de consecință, ulterior admiterii cererii de încuviințare a executării silite, calitatea de instanță de executare a instanței care a încuviințat executarea nu doar că este câștigată, dar și rămâne aceeași pe întreaga durată a procedurii execuționale.

Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanță nu va putea fi apreciată drept instanță de executare, motiv pentru care — exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestației la titlu, spre exemplu — toate cererile și incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competența aceleiași instanțe de executare.”

Avându-se în vedere caracterul absolut al competenţei teritoriale reglementate în materia executării silite, instanţa apreciază că este întemeiată excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei #######, faţă de dispoziţiile art. 132 alin. 3 C.pr.civ., urmând a o admite ca atare.

Astfel fiind, va declina competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei …, jud. Olt.

Instanţa reţine incidenţa Deciziei nr. 20/2021 a ÎCCJ, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, care a statuat că în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din Codul de procedură civilă, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, în aplicarea mutatis mutandis a acesteia, în sensul că instanţa de executare nu este Judecătoria …, ci Judecătoria …, în condițiile în care aceasta a încuviințat executarea silită care este contestată în litigiul de față, de către creditorul intimat.

Astfel, în cauza dedusă judecăţii, prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria ####, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 666 C.pr.civ., executorul judecătoresc a ales între instanţele deopotrivă competente, fixând, în mod definitiv, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei menţionate.

Aşa cum rezultă şi din jurisprudenţa ÎCCJ, în decizii de speţă privind soluţionarea conflictelor de competenţă, respectiv decizia nr. ######### din 18.10.2022, este reţinută incidenţa deciziei nr. ##/2021, alături de principiul unicităţii instanţei de executare al celei care a încuviinţat executarea silită şi nu cea la care domiciliază contestatorul.