Sentinţă civilă nr. 748 din 19.02.2024

Data publicare portal: 06.09.2024

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta ####### ########, CNP #############, cu domiciliul în #######, #### ###### cu domiciliul ales în #######, #### ##### ######### în contradictoriu cu pârâtele ##### ########, CNP #############, cu domiciliul în #######, #### cu domiciliul în #### #######, cu domiciliul în #### ######## ###, toate cu domiciliul procesual ales în #######, #### , pe calea ordonanţei preşedinţiale privind revendicarea folosinţei imobilului descris în cerere.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Obligă reclamanta să plătească pârâtelor suma de 2000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

Cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, acesta depunându-se la sediul Judecătoriei #######.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 19.02.2024.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 05.02.2024 sub nr. ####/311/2024, reclamanta ####### în contradictoriu cu pârâtele #####, ##### ,####### ######, in baza dispozitiilor art. 996 C.p.c., a solicitat instanţei sa dispună pe cale de ordonanta presedintiala:

• obligarea paratelor sa îi lase in deplina folosinta imobilul situat in #######, #### ###;

• obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că în fapt, in data de 21.11.2023 in urma unui accident concubinul său ##### ###### a decedat, ei fiind intr-o relatie de mai bine de 20 de ani, iar pe toata perioada relatiei au locuit impreuna in imobilul din #######, #### ####, unde impreuna au facut diverse imbunatatiri pe parcursul anilor.

De asemenea, tot impreuna cu acesta a renovat casa de la tara din Perieti, unde in prezent locuieste mama acestuia.

##### ca a formulat actiune in pretentii si retinerea unui drept de retentie pana la achitarea de catre parate, pe rolul Judecatoriei fiind deja inregistrat dosarul civil nr. ###/311/2024.

Apreciază ca este necessar sa fie admisa prezenta solicitare de ordonanta presedintiala, intrucat in luna decembrie paratele au fost la CEZ si i-au oprit curentul, au modificat contractul cu furnizorul de energie electrica, i-au patruns abuziv in imobil cand ea nu era acasa, acestea producandu-i o temere ca va fi data afara din casa, iar in prezent ea nu are unde sa domicilieze.

Având in vedere ca este in conflict cu paratele, iar acestea nu o mai lasa sa locuiască in imobilul care a fost proprietatea concubinului său ##### ######, solicită instantei de judecata sa admita cererea de ordonanta presedintiala astfel cum a fost formulată.

Mentionează ca a formulat si plangere penala impotriva paratilor, pe rolul Parchetului de langa Judecatoria ####### fiind inregistrat dosarul penal nr. ####/.

A fost impreuna cu autorul ##### ###### timp de 22 de ani si a locuit cu acesta in imobilul din #######, #### ###### cand acesta a decedat in urma unui incident nefericit la data de 21.11.2023.

Mentionează ca paratele sunt mostenitoarele autorului, respectiv mama si surorile lui ##### ######, concubinul său, iar dupa decesul subit al concubinului său acestia au inceput fara motiv sa o ameninte ca ”o vor da afara din casa ca pe o carpa, ca nu le este teama de justitie, ca ar fi mai bine sa se ducă dupa ######", desi ea indurerata fiind, le spunea încontinuu sa o lase sa îl plangă, in masura in care acesta a fost inmormantat în data de 24.11.2023.

#### de cand l-a adus pe concubinul decedat acasa de la spital, au inceput conflictele cu acestia, de fapt chiar in data de 22.11.2023 acesta fusese adus de la morga din #######, moment in care acestia au profitat de lipsa ei, de faptul ca este indurerata si fara nici un drept, au patruns in locuinta lor.

Mai arată ca in timpul vietii concubinului, ei nu erau in relatii bune cu acestia, iar dupa deces au inceput sa devina extrem de violenti verbal cu reclamanta, fara sa aiba in vedere contributia sa financiara atat in ceea ce priveste apartamentul, cat si faţă de casa de la tara.

Dupa incidentul din 22.11.2023 a schimbat imediat butucul la usa de la intrare si le-a comunicat ca pana nu se solutioneaza succesiunea lui ##### ###### sa o lase in pace, in prezent fiindu-i efectiv teama sa stea in casa sa, intrucat acestia o suna mereu si o ameninta ca "daca nu pleacă au ei grija de ea.”

Având in vedere conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, apreciază ca acestea sunt indeplinite sub toate aspectele.

Aparenta de drept.

Aparenta de drept este o presupunere: instanta nu trebuie sa verifice daca reclamantul beneficiaza efectiv de exercitiul dreptului solicitat a fi protejat, ci doar daca este posibil sau de asteptat ca reclamantul sa beneficieze de acest exercitiu.

Desigur, in anumite situatii, dreptul nu poate fi aparent, ci exclusiv evident, insa cert este ca aparenta in drept reprezinta o conditie de procedura al carei continut este, in esenta, unul de drept substantial.

Conform art. 997, instanta trebuie sa verifice indeplinirea sau neindeplinirea celor patru conditii impuse de norma de drept, toate acestea fiind, asa cum spunea, conditii de admisibilitate a procedurii.

Nu sunt permise alte aspecte spre analiza - tinand cont si de principiul disponibilitatii, iar regimul probator este limitat si circumscris acelorasi patru conditii/caractere cerute de lege in vederea admisibilitatii.

Urgenta vs. celeritate

Procedura civila prezuma simplu ca orice cerere de ordonanta presedintiala este admisibila, deci, ca este indeplinita conditia urgentei.

Doar astfel se explica ratiunea pentru care, printre altele, diverse termene procedurale pot fi reduse in cazul unei astfel de proceduri sau pronuntarea poate avea loc chiar si fara citarea partilor, toate acestea, in esenta, inainte ca instanta sa verifice efectiv admisibilitatea in concret a cererii.

Asadar, orice ordonanta presedintiala se va solutiona cu celeritate.

Posesia reprezintă stăpânirea de fapt a unui lucru, care, din punctul de vedere al posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real principal.

Posesia implică existența simultană a două elemente constitutive:

- elementul material (corpus) și

- elementul psihologic sau intențional (animus possidendi).

In privința elementului material, solicita instanței de judecata sa rețina că reclamanta domiciliază în imobilul supus judecatii, ea fiind cea care plateste integral chetuielile aferente pentru utilitatile aferente.

In dovedire, solicită proba cu inscrisuri, interogatoriu parati, proba testimoniala cu ###### ######## #####, domiciliat in #######, #### si ####### ########, domiciliata in #######.

Pârâtele ##### ########, ##### #####, ##### ####### ###### au formulat intampinare la actiunea formulata de catre ####### prin care solicita respingerea cererii prin care solicita obligarea pârâtelor sa lase in deplina folosinta imobilul situat in #######, #### ##### ####, ####, ###, pe cale de ordonanata presedintiala, ca inadmisibila si neîntemeiata, avand in vedere urmatoarele motive:

Prin cererea formulata de catre reclamanta pe cale de ordonanta presedintiala se solicita obligarea pârâtelor sa-i lase in deplina folosinta imobilul situat in ### #, ### ###, motivat de faptul ca a trait in concubinaj cu ##### care este fiul si respectiv fratele pârâtelor si ar fi adus anumite imbunatatiri la imobil cat si la casa de la tara.

Având in vedere ca reclamanta a mai formulat o cerere pe cale de ordonanta presedintiala privind acelasi imobil/ obiect si parti, inteleg ca in baza art. 432 C.proc.civ. sa invoce exceptia autoritatii de lucru judecat.

Pe fondul cauzei solicita respingerea cererii ca inadmisibila si neîntemeiata.

##### faptul ca reclamanta a fost tolerata o perioada de aproximativ 5-6 ani de zile si nu 20 de ani asa cum sustine aceasta, nu stiu daca relatia lor a fost una apropiata avand in vedere ca fiul si fratele lor statea mai mult la tara decat cu reclamanta, pe care probabil a tolerat-o in apartamentul sau din #######.

Referitor la imbunatatirile la care face referire reclamanta ca le-ar fi facut la apartament cat si la casa de la tara, arata faptul ca sunt simple afirmatii nefondate, nu exista niciun fel de imbunatatiri aduse nici la apartament si cu atat mai mult la casa de la tara, care a fost ingrijita si intretinuta de catre parintii lui ##### ######.

Mai mult decat atat, autorul ##### ###### nu a avut niciun venit de peste 15 ani, acesta fiind ajutat financiar de catre pârâta ##### #####, mama sa si sotul său, in ultimii 5 ani ##### ###### a stat mai mult la tara cu ea.

#### reclamanta nu a avut niciun venit, asa cum a aratat aceasta a fost tolerata de autor, acesta fiind sustinut lunar de catre familie.

Drept dovada ca nu aveau niciun fel de venituri este si faptul ca pârâtele au achitat anual impozitul la apartament, i-au dat bani lunar, iar mai mult decat atat, se observa datorita pe care acesta o are la Asociatia de Proprietari, fiind chemat in judecata pentru recuperarea debitului, pe rolul instantei Judecatoria ####### aflandu-se dosarul cu nr.####/311/2023 cu termen de judecata la data de 14.03.2024, avand ca obiect pretenţii.

Conform adeverintei emise de Asociatia de Proprietari, rezulta ca la apartamentul pentru care reclamanta cere un drept de retentie a locuit doar o persoana, respective fiul si fratele lor ##### ######, de unde rezulta faptul ca reclamanta nici macar nu s-a trecut la Asociatie pentru a nu plati taxe, cu atat mai mult aceasta nu avea cum sa faca imbunatatiri la un imobil care nu-i apartinea, exceptand faptul ca asa cum au aratat mai sus, aceasta nu avea niciun fel de venituri.

Referitor la faptul ca in data de 22.11.2023 ar fi supravegheat locuinta si ar fi intrat fara drept in apartament, arata ca sunt afirmatii nefondate, din contra pârâtele detin chei de la apartament, date de fiul si fratele lor, era normal sa deschidă usa si sa intre intrucat ##### ######## impreuna cu sotul si nepotul care a condus autoturismul, sunt cei care au mers sa-l ia pe frate de la morga Spitalului din ####### unde a decedat, ei fiind cei care s-au ocupat de aducerea lui acasa si nu reclamanta care nici macar nu a fost acolo, ei l-au inmormantat si s-au ocupat de cele necesare, aceasta neavand nicio contributie.

In apartamentul unde a locuit autorul, nu au fost facute imbunatatiri de cand acest imobil a fost vandut acestuia de catre parinti, singurul lucru facut dupa vanzare a fost schimbarea unui geam la balcon, dar tot de catre pârâta ##### ##### impreuna cu sotul său, costurile fiind suportate de ei.

Afirmatiile reclamantei ca plateste integral cheltuielile aferente imobilului, solicita instanţei sa constate ca sunt afirmatii eronate, avand in vedere faptul ca aceasta nu a platit absolut nimic nici impozit pentru imobil, nici asociatie, curent electric si nici gazele, drept dovada este faptul ca a fost deconectat imobilul de la gaze de aproximativ doi ani de zile existand un debit foarte mare de plata la gaze, de asemenea la curentul electric a fost nevoita pârâta ##### ######## sa incheie un nou contract pe numele ei intrucat riscau sa fie deconectati si de la curent, dat fiind faptul ca aceasta nu a platit niciodata asa cum sustine.

Referitor la obiectul cauzei si la temeiul invocat pe cale de ordonananta presedintiala, solicita instanţei sa constate că nu există aparența unei drept al reclamantei care să se afle în strânsă legătură cu imobilul pe care îl ocupă și asupra căruia a solicitat sa-l fie lasata in deplina folosinta.

Nu este indeplinita conditia urgentei care sa justifice cererea reclamantei pe cale de ordonanata presedintiala, neexistand caracterul urgent al acestei solicitari sau producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

Cele trei conditii cumulative pentru admisibilitatea ordonanatei presedintiale nu sunt indeplinite intrucat conditia urgentei lipseste, deoarece reclamanta nu detine in prezent un drept impotriva paratelor, drept cu privire la care sa fi facut dovada ca ar fi pagubit prin intarziere ori ca s-ar produce o paguba iminenta care nu s-ar putea repara.

Nici cerinta neprejudicierii fondului nu este indeplinita intrucat nu exista un titlu care sa recunoasca reclamantei un drept care sa constituie legatura de cauzalitate cu dreptul de retentie pretins.

Cum reclamanta nu justifica urgenta, facand doar simple afirmatii, urgenta trebuind sa rezulte din fapte concrete si nu simple afirmatii, solicita respingerea cererii si obligarea reclamantei la cheltuielile de judecata ocazionate cu desfasurarea procesului.

In dovedire solicită proba cu inscrisuri, interogatoriu si martori daca se impune administrarea acestor probatorii.

Depun alaturat:

- adeverinta emisa de Asociatia de Proprietari de unde rezulta ca la acest imobil a locuit doar o singura persoana, respectiv autorul ##### ######, precum si dovada faptului ca pe rolul instantei se afla dosarul avand ca obiect pretentii faţă de Asociatia de Proprietari, asadar reclamanta nu poate sustine ca a platit ceva la acel imobil.

- Notificare de neplata la Cez Vanzare, fiind nevoita ca dupa decesul autorului sa incheie un nou contract ##### ########, pentru a nu fi deconectat de la energia electrica, ##### ######## facand platile la Cez Vanzare.

- Dovada debitului strans la Gaze intrucat nu au fost platite, drept pentru care imobilul este deconectat de la gaze de aproximativ doi ani de zile, pârâtele fiind nevoite sa platească pentru a face reconectarea.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a trăit în relaţii de concubinaj cu numitul ##### ######, iar acesta, conform susţinerilor părţilor, a decedat, iar reclamanta a fost pusă în situaţia de a părăsi imobilul în care a convieţuit cu proprietarul imobilului în litigiu, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare depus la fila 16 dosar.

Pârâtele sunt moştenitoarele titlularului dreptului de proprietate asupra imobilului pentru care reclamanta solicită să fie lăsată să locuiască până la efectuarea partajului sau a lămuririi chestiunii îmbunătăţilor pretins a fi efectuate de reclamantă la imobilul în litigiu, aspect care face obiectul dosarului de fond cu nr. ###/311/2024, aflat pe rolul Judecătoriei #######.

În drept, potrivit art. 997 C.pr.civ., condiţiile de admisibilitate ale unei cereri de ordonanţă preşedinţială, ce trebuie întrunite în mod cumulativ sunt următoarele: în favoarea reclamantului să existe o aparenţă de drept, măsurile ordonate de către instanţă trebuie să fie dispuse în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Rezumând, cele trei condiţii esenţiale şi cumulative pentru admisibilitatea pronunţării unei ordonanţe preşedinţiale sunt: urgenţa, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua şi neprejudicierea fondului prin măsura luată.

Prin urmare, neîndeplinirea oricăreia dintre cele trei condiţii, va conduce la respingerea ordonanţei preşedinţiale.

Totodată, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor art. 2.495. alin. (1) Cod civil: (1) Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl reţină cât timp creditorul nu îşi execută obligaţia sa izvorâtă din acelaşi raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

Din dispozițiile legale anterior inserate, cât şi din doctrina în materie, rezultă că dreptul de retenţie este un drept real de garanţie corelativ, aşadar, unui drept de creanţă, iar pentru a se putea institui, este necesar ca respectiva creanţă să fie certă, lichidă şi exigibilă.

Aşadar, pentru a se putea dispune cu privire la dreptul de retenţie, este necesar ca instanţa să determine dacă debitorul obigaţiei de restituire al unui bun, deţine, la rândul său, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva creditorului obligaţiei de restituire sau remitere a bunului.

Din moment ce lichiditatea, certitudinea şi exigibilitatea creanţei nu pot face obiectul analizei în prezentul dosar, întrucât s-ar prejudicia fondul cauzei, nici dreptul de retenţie nu poate fi instituit pe calea acestei proceduri.

În atare situaţie, pentru a putea fi invocat, dreptul de retenţie trebuie să aibă ca suport drepturi de creanţă determinate şi deplin stabilite, drepturi certe şi nu unele eventuale care nu au fost stabilite, cum sunt cele din prezenta speţă.

Prin urmare, aplicând consideraţiile teoretice anterior expuse, instanţa apreciază că în cauză nu este îndeplinită condiţia neprejudicierii fondului, având în vedere că instanţa ar trebui în primul rând să determine care este creanţa care i-ar da dreptul reclamantei la instituirea unui astfel de drept de retenţie asupra imobilelor.

Or, tocmai determinarea creanţei constând în plata contravalorii îmbunătățirilor aduse de către reclamantă asupra imobilului aparţinând autorului pârâtelor este obiectul dosarului de fond nr. ###/311/2024, înregistrat pe rolul Judecătoriei #######.

Aşadar, instanţa investită că judecarea cererii de ordonanţă preşedinţială nu poate să analizeze întinderea acestei creanţe, astfel încât să justifice, în mod corelativ, obligarea pârâtelor să lasă în liniştită folosinţă imobilul în litigiu, astfel cum reclamanta a solicitat.

În acelaşi sens, instanţa reţine că deşi s-ar putea pronunţa pe baza probelor administrate în prezenta cauză asupra aparenţei existenţei unui drept de creanţă în favoarea reclamantei, acest lucru nu este suficient însă pentru a determina instituirea unui drept de folosinţă asupra imobilului în litigiu.

Astfel, instanţa apreciază că s-ar putea recunoaşte reclamantei un drept de retenţie, pe calea dreptului comun însă, în momentul în care drepturile de creanţă ar fi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească, şi nu pe calea ordonanţei preşedinţiale în care instanţa cercetează doar aparenţa dreptului.

Aşa fiind, instituirea dreptului de folosinţă a reclamantei a imobilului unde a convieţuit cu autorul pârâtelor pe calea ordonanţei preşedinţiale, numai pe baza unui pretins drept de creanţă necertificat judiciar sau prin intermediul unui titlu executoriu, ar conduce la analizarea fondului litigiului, aspect pe care instanţa în această procedură nu-l poate realiza, în condiţiile în care dreptul de creanţă nu permite instituirea unui drept de folosinţă asupra unui imobil, ci acesta ar deschide numai calea unei acţiuni judiciare a creditorului unei moşteniri pentru recuperarea sumelor folosite la îmbunătăţirile aduse bunului autorului pârâtelor, dar acest drept nu se transformă într-un drept real pentru a permite reclamantei să pretindă folosinţa imobilului până la desocotirea părţilor litigante în cadrul dosarului de fond, întrucât dreptul afirmat de reclamană nu-i permite acest aspect.

În componenţa patrimoniului intră numai drepturile subiective ce au un conţinut economic, adică sunt evaluabile în bani. Aceste drepturi se clasifică în două mari grupe: drepturile reale şi drepturile de creanţă.

Ca drepturi subiective civile patrimoniale, drepturile reale şi cele de creanţă au caracteristici distincte.

Într-adevăr, componente ale patrimoniului unui subiect de drept, practic în cadrul acestuia, drepturile reale şi, în special, cele de creanţă se găsesc într-o continuă mişcare, în scopul realizării intereselor economice ale titularului lor, prin participarea acestuia la circuitul civil general.

Din punctul de vedere al conţinutului, dreptul real conferă titularului său anumite prerogative, puteri pe care acesta le exercită direct şi nemijlocit asupra obiectului dreptului său, iar toate celelalte persoane au obligaţia generală negativă de a se abţine să împiedice în vreun chip exerciţiul prerogativelor respective.

Din acest punct de vedere, se spune că drepturile reale sunt absolute, adică opozabile erga omnes.

Dimpotrivă, în conţinutul dreptului de creanţă vom găsi întotdeauna dreptul subiectului activ - creditorul- de a pretinde subiectului pasiv - debitorul- să dea, să facă sau să nu facă ceva.

De aceea, se spune că drepturile de creanţă sunt relative, adică opozabile inter partes.

O creanță este un drept civil, de care beneficiază o persoană care este subiect într-un raport juridic de obligație, denumită creditor, de a pretinde celeilalte părți, denumită debitor, îndeplinirea obligației acesteia.

Pentru valorificarea unor creanţe, acestea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege: să fie stabilite fară nici un dubiu, să nu constituie obiectul unui litigiu (creanţe certe) -, cuantumul lor să fie precis determinat (creanţe lichide) aşa cum sunt creanţele care au ca obiect sume de bani; să fie ajunse la scadenţă, putându-se cere de îndată executarea lor, eventual pe cale silită (creanţa exigibilă).

Dreptul de creanță este dreptul uneia din persoanele participante la un raport juridic (creditor) de a cere celeilalte părţi (debitor) să îndeplinească obligaţia de a da, de a face sau de a nu face ceva, pe care aceasta din urmă şi-a asumat-o.

Spre deosebire de dreptul real, dreptul de creanţă este un drept relativ, fiind opozabil numai unei anumite persoane, ca subiect al unui raport juridic cu un conţinut determinat. #### un element activ al patrimoniului creditorului.

În această situaţie reclamanta nu are aparenţa dreptului invocat de a pretinde drepturi locative asupra imobilului la care pretinde că a efectuat îmbunătăţiri, întrucât pârâtele trebuie să-şi exercite cele 3 prerogative nestingherite de nimeni (usus, fructus şi abusus), însă datorită reclamantei nu se pot bucura de folosinţa definitivă şi netulburată a întregului imobil.

Pe de altă parte, dar nu în ultimul rând, reclamanta are calitatea de "tolerat" şi nu are drept locativ şi cu atât mai puţin un drept real asupra imobilului, drept ce i-ar fi putut conferi folosinţa în parte a imobilului.

În concluzie, instanţa, reţinând calitatea de proprietar asupra imobilului a pârâtelor, respectiv de "tolerat" a reclamantei, văzând şi dispoziţiile art. 555 Cod civil, constată că acţiunea reclamantei nu întemeiată.

În privința condiţiei urgenţei, instanţa apreciază că nici aceasta nu este îndeplinită, dat fiind că pentru o corectă determinare a îmbunătățirilor aduse imobilului pârâtelor de către reclamantă, tinde de fapt la administrarea unui probatoriu, care însă se realizează pe calea procedurii de drept de comun, iar nu pe calea unei ordonanţe preşedinţiale.

Nici cerinţa neprejudecării fondului nu este îndeplinită, întrucât în absenţa unui titlu care să-i recunoască reclamantei un drept de creanţă în contradictoriu cu pârâtele, drept care să constituie legătura de cauzalitate cu dreptul de folosinţă pretins, instanţa nu se poate limita la a cerceta doar aparenţa dreptului, ci ar fi ţinută să judece însuşi fondul dreptului, pronunţându-se şi asupra eventualului drept de creanţă al reclamantei, împrejurare inadmisibilă în cadrul procedurii speciale a ordonanţei preşedinţiale.

Prin urmare, pentru motivele de fapt şi de drept anterior expuse, instanţa va respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de către reclamantă.

Va respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, nefiind îndeplinite cerinţele art. 451 şi urm.

C.pr.civ., dar va obliga reclamanta să plătească pârâtelor suma de 2000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (onorariu avocat) pe baza aceluiaşi text de lege, în aplicarea art. 453 din acelaşi cod.