Sentinţă civilă nr. 4254 din 26.10.2023

Data publicare portal: 06.09.2024

Admite excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind ieşirea din indiviziune, invocată din oficiu.

Respinge capătul de cerere privind ieşirea din indiviziune formulată de reclamantul ##### ###### (CNP #############), cu domiciliul în #### ###, în contradictoriu cu pârâţii ##### ####### (CNP #############), cu domiciliul în #########, #########, cu domiciliul în #### ##########, ###### ### (CNP #############), cu domiciliul în #### ##########, ###### ##### (CNP #############), cu domiciliul în #### ##########, şi ### ##### (CNP #############), cu domiciliul în #### ##########, ca inadmisibilă.

Respinge capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor formulat de reclamantul ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii ###### ###, ###### ##### şi ### #####, ca fiind formulat împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei de interes capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor.

Respinge capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor, formulat de reclamantul ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii ##### ####### şi ####### #########, ca lipsit de interes.

Obligă reclamantul la plata către pârâţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 2700 lei, constând în onorariu avocat.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria #######.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei astăzi, 26.10.2023.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 06.02.2023 cu nr. ###/311/2023, reclamantul ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii ##### #######, ####### #########, ###### ###, ###### ##### şi ### ##### a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună ieșirea din indiviziune a pârâților cu privire la suprafața de 3.928 mp. teren cu destinație de curți-construcții, vii și arabil situat în intravilanul #### ##########, ####### ### #, în T.30, P.5, 5/1 și 5/2, conform titlului de proprietate nr. ############.11.2009, având nr. cadastral 51709, Cartea funciară nr. 51709 Verguleasa, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în fapt, cetățeanului ####### ####### i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru mai multe terenuri situate pe teritoriul #### ##########, printre care și terenul din litigiu, prin titlul de proprietate mai sus rubricat.

####### ####### a decedat la data de …, cu ultimul domiciliu pe raza #### ##########, jud. #### Acesta a avut doi copii, respectiv pe ####### ##########, actualmente decedat și pe ####### #####, căsătorită ######, actualmente decedată. ####### ########## are ca moștenitori pe pârâta ##### ####### și pe pârâtul ####### #########.

###### ##### are ca moștenitori pe ###### ###, ###### ##### şi ### #####.

Această situație rezultă din Anexa nr. 24 privind pe ####### I. ####### eliberată de Primăria #### ##########.

A susţinut că la data de 01.08.2020 pârâta ##### ####### i-a vândut suprafața de 2.100 mp. situată în parcela 5/2, deci parte din suprafața totală a terenului mai sus individualizat, înțelegerea dintre ei fiind consemnată în două înscrisuri sub semnătură privată intitulate „Contract de vânzare - cumpărare” întocmit la data de 01.08.2020 și „########” întocmită în data de 04.08.2021.

Aceste înscrisuri au valoarea unor antecontracte de vânzare-cumpărare prin care părțile s-au obligat să constituie în viitor un drept real asupra terenului înstrăinat, operațiune ce nu se putea face decât prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare sub formă autentică.

Această obligație este înscrisă expres în înscrisurile sub semnătură privată.

A arătat că deși a luat în posesie terenul înstrăinat, promitenta vânzătoare ##### ####### predându-i terenul, doreste constituirea dreptului real prin transferul proprietății prin act de vânzare-cumpărare autentic.

Că susținerile sale sunt întemeiate rezultă și din sentința civilă nr. ####/29.06.2022 pronunțată de Judecătoria ####### în dosarul nr. ####/311/2021, dosar având ca obiect solicitarea sa de a se constata intervenită vânzarea- cumpărarea suprafeței de 2.100 mp.

În mod declarativ și pârâta afirmă că dorește acest lucru, numai că pentru a-i putea transfera dreptul de proprietate cu privire la terenul înstrăinat este necesar ca mai înainte de toate ea să devină proprietara exclusivă a terenului.

Ori acest lucru nu se poate realiza decât prin lichidarea indiviziunii întregului lot de teren, formarea de loturi în care unul dintre loturi să fie în suprafața înstrăinată și să-i revină pârâtei în deplină proprietate. #### pârâta ##### ####### refuză categoric sub pretextul că ceilalți moşenitori nu doresc lichidarea indiviziunii pe cale notarială susţinând că ea nu va face niciun demers pentru lichidarea indiviziunii pe cale judecătorească şi nimeni nu îl deranjează în stăpânirea terenului înstrăinat.

Reclamantul a învederat că nu poate accepta această situație și chiar s-a oferit să o ajute pe pârâtă să lichideze indiviziunea, fie pe cale amiabilă, fie să introducă proces.

În acest sens a întocmit documentația cadastrală pe cheltuiala sa dar în numele pârâtei și a intabulat terenul la cartea funciară.

Mai mult decât atât, tot pe cheltuiala sa dar în numele pârâtei, a dezlipit suprafața din amplasament în două loturi, individualizând suprafața de 2.100 mp. înstrăinată lui și pe care o are în posesie, având nr. cadastral 51720, situație ce rezultă din actele de dezlipire a lotului inițial anexate.

Cu toate acestea pârâta ##### ####### în continuare înțelege să rămână în pasivitate și să nu efectueze în continuare niciun demers pentru a deveni unica proprietară a suprafeței de teren ce i-a fost înstrăinată, motiv pentru care a fost nevoit pe calea prezentei acțiuni să solicite ieșirea din indivziune.

A solicitat ca urmare a lichidării indiviziunii atribuirea în lotul pârâtei a imobilului cu nr. cadastral … dezlipit din imobilul cu nr. cadastral …, imobil în suprafață de 2.100 mp. situat în T. 30, vecinătățile: N - rest teren … 1. ####### (cc 5, VH 5/1); E - Pd 15; S ### ### I. #######; V — Ds 9, pentru ca această să poată să-și execute obligația asumată prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare a acestei suprafețe de teren.

În drept a invocat prevederile: 1560 — 1561 C.civ.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f. 6-21), interogatoriul pârâților, expertiză de specialitate.

La data de 21.03.2023 pârâţii ### #####, ###### ### şi ###### ##### au depus întâmpinare prin care au arătat instanţei că sunt de acord cu admiterea în parte a cererii privind deschiderea succesiunilor şi partajul averii succesorale de pe urma autorilor lor, însa nu sunt de acord cu atribuirea terenului în suprafaţă de 2100 mp teren intravilan situat în T 5/2 in lotul pârâtei ##### #######, ci acest teren sa le fie atribuit lor.

În motivarea cererii au arătat instanței că în fapt, într-adevăr de pe urma autorului ####### ####### au rămas ca moştenitori ####### ########## şi ###### #####, în calitate de descendenti de gr.

I.

De pe urma autoarei ###### ##### au rămas ca mostenitori ei, pârâții, toti în calitate de descendenti de gr.

I, iar de pe urma autorului ####### ########## au ramas ca mostenitori ####### ######### şi ##### #######, potrivit certificatului de mostenitor autentificat sub nr. 488/21.04.1993.

Potrivit acestui certificat de mostenitor au solicitat instanţei să constatate ca parata ##### ####### fosta ####### este straină de succesiune prin neacceptare, astfel încât singurul moştenitor acceptant al succesiunii de pe urma autorului ####### ########## este pârâtul ####### #########.

Au susţinut că nu au stiut că verişoara lor a încheiat acea chitanţă de mână cu reclamantul, deoarece aceasta nu putea sa vândă întrucat este straina de succesiunea tatălui său, practic acea chitanta este lovita de nulitate.

Cu alte cuvinte a vândut un bun al altei persoane.

În drept au invocat prevederile art 205 cod proc civ.

În dovedire, au solicitat administrarea probei cu înscrisuri si interogatoriu.

La data de 08.05.2023, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care, a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de aceștia și totodată respingerea solicitărilor privind lotizarea ca fiind neîntemeiate susţinând că nu este adevărat că pârâta ##### ####### nu ar fi moștenitoarea tatălui său ####### ##########.

Este adevărat că există un certificat de moștenitor în care pârâta ##### ####### apare ca fiind neacceptată a succesiunii, conform art. 700 din Vechiul cod civil, numai că acel certificat de moștenitor este nelegal deoarece ##### ####### a acceptat stăpânirea tatălui său prin stăpânirea bunurilor moștenite de la ####### #######, respectiv terenul și construcțiile din litigiu.

Ca urmare, în termen procedural, va formula și cerere în anularea certificatului de moștenitor.

În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

La data de 20.06.2023, reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor nr. 488/21.04.1993 întrucât dezbaterea succesiunii s-a făcut fără citarea numitei ##### #######, dezbaterea succesiunii a avut loc după expirarea termenului de 6 luni de acceptare a succesiunii şi nu a existat o declaraţie scrisă că nu ar fi făcut acte de acceptare a succesiunii, aceasta acceptând tacit succesiunea prin stăpânirea casei şi a locului de casă.

Analizând actele dosarului sub aspectul soluţionării prioritare a excepţiei inadmisibilităţii capătului de cerere privind ieşirea din indiviziune şi excepţiei lipsei de interes capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor, în acord cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C.proc.civ., instanţa reţine următoarele:

În fapt, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâta ##### ####### a încheiat cu reclamantul ##### ###### un act sub semnătură privată(f 6) în care s-a menţionat că pârâta, în calitate de moştenitoare a defunctului ####### ##########, moştenitor al defunctului ####### #######, a vândut partea tatălui său, respectiv jumătate din dreptul tatălui său şi anume terenul arabil în suprafaţă de 21.000 mp înscris în titlul de proprietate nr. ######### din 09.11.2009 pentru preţul de 8000 lei.

Totodată din chitanţa de la fila 7 rezultă că pârâta ##### ####### a primit diferenţa de 5000 lei reprezentând contravaloarea actului de vânzare încheiat la 01.08.2020 cu ##### ###### pentru terenul intravilan parcela 5/2 tarlaua 30 în suprafaţă de 2100 mp înscris în titlul d eproprietate nr. ############.11.2009.

Prin titlul de proprietate nr. ######### din 9.11.2009(f 99 s-a reconstituit suprafaţa de teren de 2 ha 3200 mp situată pe teritoriul comunei Verguleasa pe numele cetăţeanului ####### I. #######, în această suprafaţă regăsindu-se şi terenul intravilan în suprafaţă de 3928 mp situat în T 30, P 5/2, 5/1 şi 5.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat pe calea acţiunii oblice ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa de teren de 3928 mp teren cu destinaţie curţi construcţii, vii şi arabil situat în intravilanul #### ##########, ######## ### #, T 30, P 5, 5/1 şi 5/2 conform titlului de proprietate nr. ############.11.2009, contradictoriu cu pârâţii ##### #######, ####### #########, ###### ###, ###### ##### şi ### #####.

La interpelarea instanţei, în şedinţa de judecată din 21.06.2023, reclamantul prin apărător a precizat că solicită doar ieşirea din indiviziune cu privire la suprafaţa de teren ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare fără a se solicita deschidea vreunei succesiuni.

În drept, conform art 1143 Cod civ. „ Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.”.

Instanţa reţine că noţiunea de ieșirea din indiviziune reprezintă încetarea proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalităţi de bunuri, astfel încât, în locul unei cote părţi abstracte, fiecăruia dintre coproprietari i se atribuie în exclusivitate o parte din acel bun, determinată și concretă.

Astfel, pentru a se dispune ieşirea din indiviziune cu privire la un bun, instanţa arată că în primul rând trebuie să existe o stare de coproprietate între mai multe persoane şi anterior dispunerii cu privire la împărţirea bunurilor trebuie analizate şi stabilite cotele fiecăruia dintre coproprietari.

În cauza de faţă, se observă că bunul cu privire la care se solicită ieşirea din indiviziune figurează pe numele cetăţeanului ####### I. #######, nefiind făcută dovada calităţii de moştenitor de pe urma acestuia, respectiv calitatea de coproprietari a pârâţilor ##### #######, ####### #########, ###### ###, ###### ##### şi ### ##### şi nici a cotelor succesorale ce se cuvin acestora.

Dovada calităţii de moştenitor (şi implicit dovada calităţii de coproprietar al bunurilor ce compun masa succesorală) nu se poate face decât în urma unei dezbateri succesorale finalizate prin eliberarea certificatului de moştenitor (dacă se face pe cale notarială) sau printr-o hotărâre judecătorească pronunţată în procedura succesorală (dacă se face pe cale judiciară).

În lipsa dezbaterii succesiunii de pe urma celui pe numele căruia s-a eliberat titlul de proprietate, operaţiune prin care să fie stabilită masa succesorală, persoanele care moştenesc şi cotele care revin fiecăruia dintre moştenitorii, nu se poate proceda la ieşirea din indiviziune.

Reclamantul a depus la dosar pentru dovedirea calităţii de moştenitori a pârâţilor anexa 24 pentru defunctul ####### #######, însă aceasta din urmă nu reprezintă decât sesizarea pentru deschiderea succesiunii eliberată de organele administraţiei publice care este dată tocmai în vederea efectuării dezbaterii succesorale.

Stabilirea în concret a calităţii de moştenitor, a cotelor succesorale şi a masei succesorale ce se doreşte a fi împărţită se face fie de către notarul public (în procedura graţioasă), fie de către instanţa de judecată (în procedura contencioasă), după cum părţile înţeleg să dezbată pe cale amiabilă sau în contradictoriu succesiunea rămasă la decesul autorului lor.

Numai în cadrul acestor proceduri se poate stabili cine are vocaţie succesorală concretă şi moşteneşte efectiv drepturile şi obligaţiile defunctului, notarul sau instanţa fiind singurele instituţii abilitate de lege să verifice dacă sunt întrunite condiţiile cerute de lege pentru a moşteni (dacă toţi succesibilii sunt chemaţi la dezbaterea succesorală, dacă printre aceştia nu se află nevrednici, renunţători sau străini de succesiune etc.).

În consecinţă, în lipsa dezbaterii succesiunii defunctului ####### #######, instanţa nu poate proceda la împărţirea bunurilor, astfel că cererea reclamantului privind ieşirea din indiviziune apare ca fiind inadmisibilă, motiv pentru care se va admite excepţia inadmisibilităţii.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor, instanţa reţine că potrivit art. 32 alin. 1 lit. d) C.pr.civ. orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: justifică un interes .

Interesul este folosul practic urmărit de către cel care deduce pretenţiile sale instanţei de judecată şi trebuie să fie legitim, juridic, respectiv să fie în legătură cu dreptul subiectiv civil dedus judecăţii, personal şi direct - adică să îl privească chiar pe reclamant, să fie născut şi actual - adică să existe chiar la data exercitării dreptului de a se adresa instanţei, reclamantul fiind expus unui prejudiciu în cazul în care nu se adresează instanţei.

Instanţa reţine că interesul declarat al reclamantului în solicitarea constatării nulităţii absolute a certificatului de moştenitor nr. 488/21.04.1993 este acela de a i se recunoaşte pârâtei ##### ####### calitatea de moştenitor a defunctului ####### ##########, respectiv a defunctului ####### #######, însă câtă vreme în cauză nu s-a solicitat dezbaterea succesiunii defunctului ####### #######, fiind respins capătul de cerere privind ieşirea din indiviziune ca inadmisibil, instanţa apreciază că reclamantul nu îşi mai justifică interesul.

Pe cale de consecinţă, se va admite excepţia lipsei de interes şi se va respinge capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor, formulat de reclamantul ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii ##### ####### şi ####### #########, ca lipsit de interes.

În raport de soluţia pronunţată asupra excepţiei lipsei de interes, soluţionarea excepţiei prescripţiei capătului de cerere privind constatarea nulităţii certificatului de moştenitor apare ca lipsită de utilitate, instanţa urmând, pe cale de consecinţă, să nu se mai pronunţe asupra acesteia.

Având în vedere că prin încheierea de şedinţă din data de 27.09.2023, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor ###### ###, ###### ##### şi ### #####, instanţa va respinge capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor formulat de reclamantul ##### ###### în contradictoriu cu pârâţii ###### ###, ###### ##### şi ### #####, ca fiind formulat împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Conform art. 453 alin. 1 şi 2 Cod proc. civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Având în vedere soluția ce se va pronunța, în temeiul disp. art. 453 alin. 1 N.c.p.c., instanţa va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.