Judecătoria SLATINA ·

Sentinţă civilă nr. 2693 din 13.06.2023

Instanță: Judecătoria SLATINA
Dosar
Obiect: Actiuni in anulare, contracte
Soluție
Sursa: portal.just.ro

Data publicare portal: 12.06.2024

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă ##### # (Cnp #############), cu domiciliul în #####, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul profesional al Cabinetului Individual de Avocat ###### în ### (persoană desemnată cu primirea corespondenţei avocat ######), în contradictoriu cu pârâţii ##### (Cnp #############), cu domiciliul în ### #, ###, ####, ####, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul profesional al Cabinetului Individual de Avocat ####### în Municipiul #######, -######### (Cnp #############), cu domiciliul în ####, (Cnp #############), cu domiciliul în ##, ###### şi (Cnp #############), cu domiciliul în ##########, ca întemeiată.

Dispune nulitatea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. ######## și dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv restituirea autoturismului marca Peugeot tipul 407 cu numărul de înmatriculare #########.

Respinge în rest celelalte cererii formulate de către reclamantă ca neîntemeiate.

Ia act de rezervarea dreptului de către reclamantă și de către pârâtul ##### de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Dispune obligarea reclamantei către pârâtul #### ## la plata sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria #######.

Pronunţată azi, 13.06.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 02.11.2022 cu nr. ####/311/2022, reclamanta ##### ########-####### în contradictoriu cu pârâţii ##### ######, ######## ##, şi #####, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispună:

a) anularea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. 6398/27.07.2022 în Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcției Generale Economice nr. 1 din cadrul Municipiului #######;

b) anularea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. 3208/27.07.2022 în Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcției Generale Economice nr. 3 din cadrul Municipiului #######;

c) constatarea nulității absolute a contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. 22384/27.07.2022 în Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice din cadrul Municipiului #######;

d) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că în fapt, în data de 23.07.2010 a fost încheiată căsătoria dintre reclamanta ##### ## și pârâtul ######, din care a rezultat minora ##### #### născută la data de ##########.

Relațiile de familie s-au deteriorat, iar la data de 02.08.2022, pârâtul a introdus cerere de divorț, care face obiectul dosarului nr. ####/311/2022 aflat pe rolul Judecătoriei #######, dosar în care reclamanta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

Menționează faptul că regimul matrimonial ales la încheierea căsătoriei a fost regimul comunității legale, iar în timpul căsătoriei a dobândit mai multe bunuri comune, mobile și imobile, printre care și:

a) autoturismul marca BMW, tipul X6, având seria, de șasiu …, capacitate cilindrică: 2993 cm3 cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2018, normă euro: E6, înmatriculat pe numele de ##### ######, care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. 6398/27.07.2022;

b) autoturismul marca ####, tipul A5, având seria de șasiu WAUZZZ8T5DA075239, capacitate cilindrică: 1968 cm3, cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2013, normă euro: E5, înmatriculat pe numele de ##### ######, care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de nr. 3208/27.07.2022;

c) autoturismul marca Peugeot, tipul 407, având seria de șasiu.

VF36D9HZCOL021492, capacitate cilindrică: 1560 cm3 cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2009, înmatriculat pe numele ##### ########-M1haela care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. 22384/27.07.2022.

Astfel cum a arătat anterior, autoturismele enumerate au fost scoase din patrimoniu de către pârâtul ##### ###### în data de 27.07.2022, prin încheierea contractelor de vânzare a autoturismelor, fără ca reclamanta să fi consimţit la înstrăinarea acestora.

Modul în care a acţionat, respectiv vânzările succesive din data de 27.07.2022, precum şi la data de 02.08.2022 a introdus cererea de divorţ, relevă faptul că a urmărit scoaterea din patrimoniu a bunurilor mobile dobândite în decursul căsătoriei, în contextul în care au fost vândute la un preţ derizoriu.

Astfel, potrivit art. 1660 din Codul civil „(1) Preţul constă într-o suma de bani. (2) Acesta trebuie să fie serios şi determinat sau cel puţin determinabil.

Preţul trebuie să fie serios, adică să nu fie derizoriu (infim), atât de disproporţionat cu valoarea bunului vândut, încât este evident că părţile nu au dorit să consimtă la o vânzare. #### preţul este derizoriu (simbolic), el nu poate constitui obiectul obligaţiei cumpărătorului şi deci o cauză suficientă a obligaţiei asumate de vânzător de a transmite dreptul dc proprietate.

Astfel,

- în contextul în care autoturismul marca BWM a fost vândut contra sumei de 10.000 de euro, în contextul în care valoarea medie a acestuia este de aproximativ 40.000 de euro;

- în contextul în care autoturismul marca #### a fost vândut contra sumei de 3.000 de euro, în contextul în care valoarea medie a acestuia este de aproximativ 12.000 de euro,

apreciază că se pune în discuţie validitatea vânzării, raportat la lipsa caracterului serios al preţului, care are o valoarea vădit infimă faţă de valoarea bunului, iar părţile contractante, deşi libere să determine preţul, nu au acţionat cu bună-credinţă, ci au stabilit un preţ derizoriu, scopul pârâtului fiind acela de a înstrăina bunurile comune, pentru a evita partajarea acestora.

Potrivit dispoziţiilor art. 1248 alin. (1) din Codul civil: „Contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil”.

In doctrină ş-a arătat că „Nulitatea relativă este aceea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocroteşte un interes individual (particular), deci a unei norme juridice imperative de ordine privată, care instituie o condiţie de validitate pentru încheierea actului juridic" (G. ##### CA. ##########, Curs de drept civil.

Partea generală, ediţia a 2-a revizuită şi adăugită, editura Hamangiu, p. 243).

Pentru a se dispune anularea unui act juridic civil nu este necesară dovedirea unei vătămări, ci este suficientă simpla încălcare a unei condiţii de validitate pentru încheierea actului juridic civil.

Drept urmare, fiind nesocotite dispoziţiile art. 1660 alin. (2) din Codul civil, privind caracterul serios al preţului, apreciază că transmiterea dreptului de proprietate asupra autoturismului marca BWM şi a autoturismului marca #### s-a realizat în mod nelegal.

Conform art. 1254 alin. (1) din Codul civil, „Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat".

Drept urmare, se impune a se anula contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. 6398/27.07.2022 în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice nr. 1 din cadrul Municipiului #######, precum şi contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. 3208/27.07.2022 în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice nr. 3 din cadrul Municipiului #######, cu reîntoarcerea autoturismelor în patrimoniul comun al soţilor.

În ceea ce priveşte contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. …. în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice din cadrul Municipiului #######, arată că şi acesta este anulabil, raportat la faptul că transferul dreptului de proprietate nu a fost transmis de reclamantă, contractul fiind încheiat în numele reclamantei ##### ########-####### de către pârâtul ##### ######, care a falsificat semnătura reclamantei.

În acest sens, la încheierea contractul de vânzare a autoturismului marca Peugeot, reclamanta nu şi-a exprimat acordul de perfectare a înstrăinării, astfel că în cauză este prezent un motiv de nulitate absolută, raportat la lipsa totală a consimţământului.

În acest sens Curtea de Apel Bucureşti - Secţia Civilă a arătat în cuprinsul deciziei nr. ####/1996, că „dacă susţinerea părţii în sensul că nu era semnat contractul este confirmată de expertiza grafologică efectuată, atunci contractul este lovit de nulitate pentru lipsa consimţământului”.

În subsidiar, în temeiul dispoziţiilor art. 346 alin. (1) şi (2) din Codul civil coroborate cu dispoziţiile art. 345 alin. (4) din Codul civil, solicită obligarea pârâtului la plata daunelor-interese cauzate reclamantei prin încheierea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 339 din Codul civil, tunurile dobândite în timpul comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor”.

Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi.

Cu toate acestea, art. 346 alin. (2) din Codul civil dispune că oricare dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate, prevăzând că dispoziţiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

Conform dispoziţiilor art. 345 alin, (4) din Codul civil, „În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soţul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soţ, fară a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă”.

În acest sens, astfel cum a arătat şi anterior, bunurile mobile au fost înstrăinate fără consimţământul reclamantei, cu toate că sunt bunuri comune aflate în devălmăşie, actele de dispoziţie fiind încheiate de către soţul-pârât, care a acţionat cu intenţia de a prejudicia interesele reclamantei.

Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, astfel cum prevede alineatul (1) al art. 1357 din Codul civil.

Astfel, pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtului, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă ilicită, să se fi produs un prejudiciu prin fapta ilicită şi implicit vinovăţie, să existe legătură de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu.

Fapta ilicită este definită de doctrină ca fiind acea faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane.

Constituie faptă ilicită nu numai acţiunea, dar şi omisiunea, inacţiunea ilicită atunci când acţiunea respectivă trebuia, potrivit legii, să fie întreprinsă de către o anumită persoană.

În cauză, fapta ilicită constă în vânzarea autoturismelor bunuri comune, fără consimţământul reclamantei, la un preţ situat mult sub nivelul pieţei, din culpa exclusivă a soţului pârât, care a acţionat cu reă-credinţă.

Prejudiciul rezultă din faptul că bunurile mobile au fost achiziţionate în timpul căsătoriei, prin aportul ambilor soţi, iar în urma vânzării autoturismelor soţul pârât a păstrat întregul preţ, iar cuantumul despăgubirilor este reprezentant de 50% dintre valoarea reală a autoturismelor, ce va fi stabilită prin probatoriul administrativ.

Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu există, în lipsa înstrăinării autoturismelor fără consimţământul reclamantei, prejudiciul nu ar fi existat.

Drept urmare, se impune ca soţul-părât, de rea-credinţa, să fie obligat la plata către subsemnata la daune-interese în cuantum de 1/2 (50%) din valoarea ce va fi stabilită prin expertiza în specialitate evaluarea autoturisme, întrucât bunurile au fost înstrăinate la un preţ derizoriu, care nu poate fi opozabil subsemnatei, care nu a consimţit la vânzare.

Mijloacele de probaţiune de care înţelege să se folosească în susţinerea prezentei cererii de chemare în judecată sunt

a) înscrisurile, pe care le depune respectând dispoziţiile art. 149 şi art. 150 din C. proc. civ., respectiv;

- Contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/mregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice Nr. 1 din cadrul Municipiului #######;

- Contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######; în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse îrimatriculăni/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice Nr. 3 din cadrul Municipiului #######;

- Contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice din cadrul Municipiului #######;

- extras Portalul instanţelor de judecată;

b) expertiză grafologică, în vederea stabilirii dacă subsemnata a semnat Contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice din cadrul Municipiului #######.

c) expertiză în specialitatea evaluarea autoturisme, pentru determinarea preţului de piaţă a autoturismelor marca BMW şi ####, înstrăinate la un preţ derizoriu de către soţul pârât.

În temeiul art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea procesului, constând în taxă judiciară de timbru şi onorariu de avocat.

Evaluează obiectul cauzei (16.000 de euro x 4,9290 lei curs euro BNR).

În temeiul dispoziţiilor art. 223 C. proc. civ. rap. la dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2. teza finală din C. proc. civ., solicită judecarea cauzei şi în lipsa reclamantei.

În drept, invocă dispoziţiile art 339, art. 345 alin. (4), art. 346 alin. (1) şi (2), art. 1248 alin. (1), art. 1254 alin. (1), art. 1357 alin. (1), art. 1660 alin (1) şi (2) din Codul civil; art. 149, art 150, art. 223, art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finală, art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă; art. 3 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Pârâtul ##### ###### a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii formulate prin care s-a solicitat anularea contractelor de vânzare-cumpărare înregistrate sub nr. 6398/27.07.2022, 3208/27.07.2022 şi 2384/27.07.2022 în registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării din cadrul Direcţiei Economice din cadrul Primăriei #######, ca neîntemeiată.

Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

În motivare arată că prin cererea de chemare în judecată s-a arătat că regimul matrimonial ales la încheierea căsătoriei a fost regimul comunităţii legale, iar în timpul căsătoriei au dobândit mai multe bunuri comune, mobile şi imobile, printre care şi:

a) autoturismul marca BMW, tipul X6, având seria, de șasiu #######;, capacitate cilindrică: 2993 cm3 cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2018, normă euro: E6, înmatriculat pe numele de ##### ######, care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. 6398/27.07.2022;

b) autoturismul marca ####, tipul A5, având seria de șasiu #######;, capacitate cilindrică: 1968 cm3, cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2013, normă euro: E5, înmatriculat pe numele de ##### ######, care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de nr. 3208/27.07.2022;

c) autoturismul marca Peugeot, tipul 407, având seria de șasiu. #######;, capacitate cilindrică: 1560 cm3 cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2009, înmatriculat pe numele ##### ########-M1haela care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. 22384/27.07.2022.

S-a mai arătat că autoturismele enumerate au fost scoase din patrimoniu de către pârâtul ##### ###### la data de 27.07.2022, prin încheierea contractelor de vânzare a autoturismelor, fără ca reclamanta să fi consimţit la înstrăinarea acestora, modul în care a acţionat, respectiv vânzările succesive din data de 27.07.2022, precum şi că în data de 02.08.2022 a introdus cererea de divorţ, relevă faptul că a urmărit scoaterea din patrimoniu a bunurilor mobile dobândite în decursul căsătoriei, în contextul în care au fost vândute la un preţ derizoriu.

Astfel,

- în contextul în care autoturismul marca BWM a fost vândut contra sumei de 10.000 de euro, în contextul în care valoarea medie a acestuia este de aproximativ 40.000 de euro;

- în contextul în care autoturismul marca #### a fost vândut contra sumei de 3.000 de euro, în contextul în care valoarea medie a acestuia este de aproximativ 12.000 de euro,

Drept urmare, s-a arătat că se impune a se anula contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice nr. 1 din cadrul Municipiului #######, precum şi contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. 3208/27.07.2022 în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice nr. 3 din cadrul Municipiului #######, cu reîntoarcerea autoturismelor în patrimoniul comun al soţilor.

În ceea ce priveşte contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;în Registrul de evidenţă a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării din cadrul Direcţiei Generale Economice din cadrul Municipiului #######, arată că şi acesta este anulabil, raportat la faptul că transferul dreptului de proprietate nu a fost transmis de reclamantă, contractul fiind încheiat în numele reclamantei ##### ########-####### de către pârâtul ##### ######, care a falsificat semnătura reclamantei.

În subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâtului la plata daunelor-interese cauzate reclamantei prin încheierea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport.

Faţă de situaţia de fapt descrisă de către reclamantă, arată că în realitate aceasta a cunoscut faptul că aceste bunuri sunt înstrăinate, deoarece erau scoase la vânzare cu aproximativ 6-7 luni înainte de momentul efectiv al vânzării.

Autoturismul marca BMW, tipul X6, având seria, de șasiu #######;, capacitate cilindrică: 2993 cm3 cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2018, normă euro: E6, înmatriculat pe numele de ##### ######, care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. #######;, a fost dobândit la data de 16.09.2021 pentru suma de 10.000 euro, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. ######### Direcţia Economică a Primăriei #####, înregistrat la Direcţia Economică a Primăriei ####### în data de 28.09.2021 sub nr. 6398, astfel încât preţul obţinut după 1 an de la achiziţie a fost acelaşi cu cel plătit, respectiv de 10.000 euro, deşi în acest interval de timp rulat mai bine de 80.000 km în plus, preţul fiind un preţ mai mult decât bun.

Autoturismul marca ####, tipul A5, având seria de șasiu #######;, capacitate cilindrică: 1968 cm3, cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2013, normă euro: E5, înmatriculat pe numele de ##### ######, care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de nr. 3208/27.07.2022, a fost înstrăinat pentru suma de 3000 euro, datorită problemelor tehnice şi a numărului de kilometri parcurşi, chiar a fost înstrăinat la un preţ corect, autoturismul având nevoie de o sumă consistentă de bani ce ar urma să fie investiţi în el pentru o bună funcţionare.

Autoturismul marca Peugeot, tipul 407, având seria de șasiu. #######;, capacitate cilindrică: 1560 cm3 cu numărul de înmatriculare #########, anul de fabricație: 2009, înmatriculat pe numele ##### care face obiectul contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport nr. 22384/27.07.2022, vândut pentru suma de 3000 euro, sumă necontestată de către reclamantă, doleanţa acesteia fiind că i-ar fi falsificat semnătura pe contractul de vânzare-cumpărare, aspect mincinos având în vedere că în baza prezumţiei de mandat tacit reciproc, soţii pot înstrăina bunuri mobile semnând valabil doar unul dintre aceştia, Aspect care s-a şi realizat, semnătura de pe acest contract îi aparţine, este semnătura sa, iar conform declaraţiei de scoatere din evidenţă a mijloacelor de transport din data de 27.07.2022, nr. 86917 dată de pârâtul ##### ###### la Direcția DEDconomică a Primăriei #######, rezultă fără putere de tăgadă că scoaterea a avut loc de către ##### prin ##### ######.

Menţionează că suma totală obţinută din vânzarea celor trei autoturisme a fost de 16.000 euro din care 3000 euro au fost cheltuiţi pentru acoperirea unor cheltuieli mai vechi ale căsătoriei, iar diferenţa de 13.000 de euro a fost împărţită între soţi în mod egal în momentul separării în fapt, respectiv la momentul introducerii acţiunii de divorţ, ei locuind şi acum împreună în acelaşi apartament, unde reclamanta deşi dispune de 7500 euro plus salariul lunar, nu înţelege să participe la cheltuielile cu întreţinerea apartamentului, energie electrică, gaz sau nici măcar la costul de 1500 lei/lună cât este grădiniţa privată a minorei în vârstă de 4 ani, taxă pe care nu a achitat-o niciodată până în luna septembrie 2022.

În dovedirea prezentei cereri solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum şi orice alte probe ce se vor dovedi necesare şi utile pe parcursul soluţionării cauzei.

Solicită respingerea acţiunii formulată de reclamanta ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Reclamanta ##### ## a formulat raspuns la intampinare, astfel:

Prin întâmpinare, paratul a susținut faptul ca reclamanta a cunoscut despre vânzarea bunurilor ca unnare a faptului ca erau scoase la vânzare cu aproximativ 6-7 luni înainte.

Susținerea aceasta nu este reala, pe de o parte nefiind dovedita, iar pe de alta parte ca urmate a faptului ca reclamanta a fost plecata din tara anterior vânzărilor.

Totodată, paratul când susține o afirmație trebuie sa o dovedească, aspect care nu rezulta din cele depuse la dosar sau solicitate prin probatoriu.

Referitor la autoturismul marca BMW a făcut dovada faptului ca acesta in fapt nu a fost înstrăinat, fiind folosit tot exclusiv de către parat, neprimind nici a de bani din așa zisa vânzare.

In legătura cu autoturismul marca ####, nu a făcut nici dovada concreta in legătură cu eventualele probleme tehnice pentru a-si susține afirmația, iar orice act a fi depus ulterior acesta va fi făcut pro causa si solicită instanţei sa il decadă din probă si sa fie înlăturat.

In ceea ce privește autoturismul marca Peugeot, care se afla înregistrat pe numele reclamantei, aceasta niciodată nu i-a dat acordul nici măcar verbal pârâtului sa îl înstrăineze, nefiind in nici un caz vorba de un mandat tacit, actele depuse făcând dovada faptului ca nelegal paratul a înstrăinat bunul comun.

Niciodată nu a primit de la parat nici o suma de bani si nici nu cunoaşte de datorie a familiei in cuantum de 3000 eur, paratul nefăcând in nici un fel de dovada in acest sens, iar orice act va fi depus ulterior acesta va fi făcut pro causa si solicită instanţei sa il decadă din probă si sa fie înlăturat.

Având in faptul ca paratul susține mandatul tacit, împărțirea banilor, aspecte pe care nu le-a dovedit, arata faptul ca in sens contrar, reclamanta poate dovedi aspectele reale prin care in mod fraudulos si nelegal paratul a vândut cele 3 autoturisme si si-a însușit banii pentru #### si Peugeot, iar BMW-ul este folosit tot ce acesta, nefiind nici o vânzare in realitate, prin proba cu martori, această proba fiind necesara si utila, ca urmare a susținerilor paratului, solicitand instanţei a încuviința proba cu martora ######

Pârâtul ##### a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii, actiunii formulata de catre reclamanta ##### ######## #######, ca neîntemeiată si obligarea la cheltuielile de judecata ocazionate cu desfasurarea procesului.

În motivare, într-o prima teza invocă lipsa interesului reclamantei in promovarea actiunii intrucat nu dovedeste un folos practic si imediat pentru a justifica sesizarea instantei, neîndeplinind conditiile impuse de legiuitor in sensul ca interesul sa fie legitim, sa fie nascut si actual si sa fie personal si direct si lipsa calitatii procesuale active a reclamantei, avand in vedere faptul ca actul a carui anulare se solicita este incheiat de catre paratul ##### ###### si pârâtul ##### .

Actiunea formulata prin care se solicita anularea contractului de vanzare-cumparare a autoturismului marca ####, este neîntemeiata si solicită sa se respingă acest capat de cerere avand in vedere faptul ca este cumparator de buna credinta, la data cumpararii acestui autoturism sotii ##### erau casatoriti legal iar conform legii la vanzarea unui bun mobil se considera ca ambii soti sunt de acord cu vanzarea si pretul obtinut.

Intrucat autoturismul era pe numele lui ##### iar la data cand au incheiat contractual de vanzare-cumparare, partile erau casatorite avand cunostinta de vanzare, pârâtul ca cumparator de buna credinta şi-a indeplinit obligatiile privind incheierea contractului, astfel ca a achitat pretul, si a facut toate demersurile in vederea inmatricularii autoturismului, autoturism la care a efectuat mai multe reparatii si schimb de piese.

Solicită instanţei a avea in vedere faptul ca potrivit legii vanzarea este anulabila cand pretul este intr-atat de disproportionat faţă de valoarea bunului, incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta o vanzare

Disproporția existentă între preț și lucrul vândut face vânzarea anulabilă doar dacă, prin raportare la aceasta, este evident că părțile nu au dorit să consimtă la o vânzare.

Caracterul derizoriu al prețului este o chestiune de fapt și, în funcție de disproporția existentă, se poate pune chiar problema lipsei prețului vânzării și a cauzei creditorului acestuia.

Întotdeauna momentul la care se apreciază asupra echivalentei dintre preț și valoarea bunului este cel al încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Înstrăinarea bunului în schimbul unui preț mai mic decât valoarea de piață nu afectează valabilitatea contractului.

Din acuzatiile reclamantei reiese ca masina ar fi fost subevaluata iar pretul real considerat de aceasta ar fi fost de 12.000 de euro (mult prea mare), pret ce reiese pe baza studiului de piata generalizat in care peste 90% din vanzatorii declara ca masinile lor sunt intr-o stare buna si foarte buna (aici nu e cazul).

Mentionează ca in cazul masinilor second hand nu se poate generaliza, intrucat pretul difera mult si se calculeaza in functie de anumiti factori cheie precum: modelul, nr. de km, motorul cu care este echipata, dotarile, istoricul service al masinii, daca masina a fost implicate in accidente rutiere, modul in care s-a circulat cu masina, starea tehnica si estetica in momentul vanzarii.

In momentul vanzarii masina nu a fost evaluata de reclamanta sau un expert pentru a stabili exact pretul autoturismului. in plus, solicită a nu se confunda pretul mic cu pretul derizoriu.

Masina avea mai multe probleme, aproximativ 10 ani si 250.000 km, iar vanzatorul a declarat ca nu a schimbat nimic major la ea. Masina are dotari minime pentru un autoturism #### (clima pe o zona, comenzi volan si senzori parcare spate).

Probleme constatate la masina in momentul cumpararii:

1) Masina a fost implicata in mai multe accidente rutiere avand elemente revopsite (bari, capote, aripi), unul din ele fiind inregistrat in baza de date R.A.R. (dauna in valoare de ######### ron).

2) Elemente de caroserie nealiniate corespunzator precum bara, capota, usa stanga faţă.

3) Martori aprinsi la bord precum check engine, ulei, incarcare baterie.

4) Probleme motor: - pornire grea a motorului- Suierat de turbina- Scurgeri de ulei- Mers neregulat al motorului cu zgomote anormale si tendinta de oprire- Masina scotea fum negru la turatii de peste 3000 de ture- Filtru de particule fisurat - esapament afumat- Motorul nu atingea temperatura optima

5) Zgomot la rece - volanta ambreiaj

6) Zgomote provenite din partea inferioara spate - probleme telescoape

7) Huruit de rulment partea stanga fata

8) Parbriz fisurat de piatra ,faruri matuite (rezolvat prin polish)

9) Zgarieturi si vopsea sarita de pe caroserie (rezolvat prin polish si retusuri )

10) Cauciucuri uzate

11) Discuri si placute uzate

12) Scaun sofer rupt

13) Mocheta arsa cu tigara

14) Cotiera si compartiment plafon defect

15) Zgarieturi fete usi spate

16) Butoane nefunctionale

17) ##### agata in treapta 1

In perioada celor 8 luni de zile de când autoturismul se afla in posesia sa au fost aduse urmatoarele reparatii si schimb de piese pe care autoturismul le-a necesitat:

l.- Au fost schimbate injectoarele

2.- a fost schimbata turbine

3.- au fost schimbate garniture si semeringuri pentru a stopa pierderile de ulei

4.- schimbat termostat

5.- schimbat kit ambreiaj si volante

6.-modul EGR, clapete curatate

7.- Senzor MAF inlocuit

8.- Implementare system audio Blutooth

9.-inlocuire alternator

10. A fost facuta revizia si schimbare filtre, ulei , antigel si ulei cutie viteze

11.

Masina a fost verificata pe tester unde i-au fost remediati parametric motorului si au fost anulate erorile, plus alte verificari si schimburi care au necesitat costuri foarte mari, intrucat la data cumpararii autoturismului acestea nu erau in regula, in acest autoturism fiind investiti bani dar si timp, piesele fiind foarte scumpe, in mare parte ele provenind din dezmembrari, masina fiind reparata de el si un prieten.

In acest moment masina nu are nicio problema legata de motor, toate defectiunile fiind puse la punct si reparate de el, actualente intentionează sa schimbe si filtrul de particule.

Asadar, solicită instanţei a avea in vedere faptul ca este proprietarul autoturismului, a achitat pretul integral, a adus reparatiile necesare autoturismului, iar pretentiile reclamantei faţă de sotul sau ##### ######, pot fi solutionate prin actiunea de partaj bunuri comune, urmand sa fie despagubita de acesta in masura dovedirii pretentiilor invocate.

In concluzie, solicită instanţei respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată.

In dovedire solicită proba cu înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. probele apreciate ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei, iar din oficiu în temeiul art.254 alin.5 C.pr.civ. a încuviinţat proba cu interogatoriul părţilor.0,

La termenul din data de 09.05.2023 și din data de 30.05.2023 instanţa a procedat la luarea interogatoriilor părţilor (f.90-97 și 103-103).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa retine următoarele:

Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta a solicitat:

- în principal anularea și repunerea în situaţia anterioară privind:

-contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.6398/27.07.2022 privind autoturismul marca BMW tipul X6 cu numărul de înmatriculare #########, pentru motivul că lipseşte caracterul serios al preţului;

-contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.3208/27.07.2022 privind autoturismul marca #### tipul A5 cu numărul de înmatriculare ######### pentru motivul că lipseşte caracterul serios al preţului;

-contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.22384/27.07.2022 privind autoturismul marca Peugeot tipul 407 cu numărul de înmatriculare #########, pentru motivul lipsei totale a consimţământului

-în subsidiar în temeiul art.346 alin.1 și 2 C.civ. coroborate cu dispoziţiile art.345 alin.4 C.civ. să se dispună obligarea pârâtului la plata daunelor-interese cauzate reclamantei, în cuantum de 50% din valoarea stabilită prin expertiză întrucât au fost înstrăinate la un preţ derizoriu.

Instanţa va analiza cu prioritate cererea reclamantei, respectiv anulare contractelor raportat la motivele astfel cum au fost invocate de către reclamantă.

•motivul lipsei caracterului serios al preţului

-contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;privind autoturismul marca BMW tipul X6 cu numărul de înmatriculare ######### și contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;privind autoturismul marca #### tipul A5 cu numărul de înmatriculare #########.

Conform art. 346 alin. 2 C.civ., oricare dintre soţi poate dispune singur cu titlul oneros de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate.

Dispoziţiile art. 345 alin. 4 rămân aplicabile.

Potrivit dispoziţiilor art. 345 alin. 4 C.civ., în măsura în care interesele legate de comuniunea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soţul care nu a participat la încheierea actului, nu poate pretinde decât daune interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună–credinţă.

Într-adevăr, actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi încheiate decât cu acordul ambilor soţi (art. 346 alin. 1 C.civ.), actul încheiat fără consimţământul expres al celuilalt soţ, atunci când el este necesar potrivit legii, fiind anulabil (art. 347 alin. 1 C.civ.).

În general, acest mecanism de gestiune presupune că actele asupra bunurilor comune se săvârşesc de cei doi soţi împreună, fiind deci necesar întotdeauna consimţământul amândurora.

Sistemul asigură coeziunea patrimonială dintre soţi, pentru că, prin ipoteză, toate deciziile se iau în comun de cei doi parteneri.

Ori de câte ori un soţ încheie un act juridic asupra unui bun comun care, potrivit legii, intră în câmpul de aplicare al cogestiunii, fără a avea consimţământul expres al celuilalt soţ, actul respectiv este anulabil.

Regimul nulităţii este cel de drept comun, soţul în cauză putând evident să confirme actul.

Cu toate acestea, Codul civil prevede în alin. 2 al art. 346 că oricare dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate.

Cum legea nu prevede nicio formalitate care ar trebui îndeplinită pentru vânzarea unui autovehicul, precum și împrejurarea că celălalt soţ (neparticipant la vânzare) nu poate solicita anularea contractului, instanţa constată că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile citate mai sus, motiv pentru care va respinge petitul referitor la anularea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;privind autoturismul marca BMW tipul X6 cu numărul de înmatriculare ######### și a contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;privind autoturismul marca #### tipul A5 cu numărul de înmatriculare #########.

•motivul lipsei totale a consimţământului

Potrivit art. 1204 și urm.

C.civ. existenţa şi exprimarea consimţământului valabil al părţii ce se obligă constituie una dintre condiţiile esenţiale pentru valabilitatea unei convenţii, ceea ce demonstrează că, în situaţia în care consimţământul lipseşte, actul este lovit de nulitate absolută, fiind lipsit cu desăvârşire de un element esenţial, structural, respectiv voinţa.

Instanţa reţine că autoturismul marca Peugeot tipul 407 cu numărul de înmatriculare ######### a fost înstrăinat prin contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;, iar la rubrica „persoana care înstrăinează” este indicată reclamanta ###.

Reclamanta a susţinut că nu a semnat contractul, iar pârâtul a recunoscut prin întâmpinare și în cursul procesului că el a semnat contractul de înstrăinare al autoturismului marca Peugeot tipul 407 cu numărul de înmatriculare #########.

De asemenea, din declaraţia pentru scoaterea din evidenţă a mijloacelor de transport, la rubrica: „subsemnata” este menţionată ##### prin ##### iar la final este semnat de ##### (f.46).

Consimţământul definit ca manifestare de voinţă juridică a unei persoane, în vederea formării unui act juridic, pentru a fi valabil trebuie să fie liber şi neviciat şi să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenţia de produce efecte juridice, să fie exteriorizat şi să nu fie alterat printr-un viciu de consimţământ.

Aşadar lipsa semnăturii titularului actului presupune lipsa consimţământului persoanei respective la încheierea convenţiei, acesta nefiind exteriorizat, iar în dreptul civil tăcerea nu valorează consimţământ.

Pentru aceste considerente, instanţa reţine că reclamanta nu a semnat contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;, iar în această împrejurarea nu este incident mandatul tacit ce ar fi fost aplicabil dacă pârâtul în nume propriu ar fi încheiat și ar fi semnat contractul.

Pe cale de consecinţă, instanţa va dispune nulitatea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.22384/27.07.2022 și va dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv restituirea autoturismului marca Peugeot tipul 407 cu numărul de înmatriculare ######### înstrăinat prin contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr. #######;.

în subsidiar în temeiul art.346 alin.1 și 2 C.civ. coroborate cu dispoziţiile art.345 alin.4 C.civ. reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata daunelor-interese cauzate reclamantei, în cuantum de 50% din valoarea stabilită prin expertiză întrucât au fost înstrăinate la un preţ derizoriu.

Potrivit art.345 alin.4 C.civ. „În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, soţul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă”

Cu alte cuvinte, reclamanta are dreptul de a solicita doar daune interese fostului soț pentru prejudiciu adus, așa cum prevede art. 345 alin.(4) C.civ., însă nu și de a obține desființarea contractelor de vânzare-cumpărare.

Pe cale de consecinţă, fiecare soţ poate încheia de unul singur acte de administrare cu privire la bunurile comune (aşa cum este cazul contractelor de vânzare-cumpărare din speţă);

Singura acţiune civilă la care este îndrituit celălalt soţ este una în daune-interese, cu condiţia dovedirii prejudiciului, legiuitorul urmărind să asigure o protecţie sporită terţilor de bună credinţă.

Fiind imperios necesar ca soţul ce se consideră vătămat să dovedească un prejudiciu, pentru a-i fi deschisă calea unei acţiuni în daune-interese;

Actul juridic astfel încheiat nu poate fi anulat, întrucât legea nu recunoaşte accesul la o astfel de sancţiune pentru soţul ce se consideră vătămat.

Din interpretarea coroborată a celor arătate mai sus, rezultă că reclamanta, nu are la îndemână o acţiune în anularea actelor juridice, ci doar o acţiune în daune-interese, sub rezerva probării prejudiciului.

Principiul fundamental în ceea ce priveşte sarcina probei, consacrat legislativ în art. 249 din Codul de Procedură Civilă, stabileşte că cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Interpretând această regulă de drept, considerăm că partea dintr-un proces care urmăreşte ca prin cele afirmate să obţină protecţia unui drept, a unei situaţii sau, pur şi simplu, producerea oricăror efecte juridice, are o obligaţie legală de a aduce în sprijinul susţinerilor sale probe, dovezi, care să conducă la ideea că cele afirmate au o reflectare în realitatea obiectivă.

În temeiul art. 355 C.civ.: (1)La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial. (2)Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa obligaţiilor.

Conform art. 356 C.civ., dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia.

Dispoziţiile art. 357 C.civ. reglementează lichidarea comunităţii şi partajul astfel: (1)În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor. (2)În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune.

Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală. (3)Dispoziţiile art. 364 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Potrivit art. 385 C.civ.: (1) În cazul divorţului, regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ.

(2) Cu toate acestea, oricare dintre soţi sau amândoi, împreună, în cazul divorţului prin acordul lor, pot cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt.(3) Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător şi în cazul divorţului prevăzut de art. 375.

În cauza de faţă, în raport de probele administrate, precum şi faţă de dispoziţiile legale incidente, în primul rând, instanţa reţine că, reclamanta și pârâtul ##### ###### la data formulării cererii de chemare în judecată, din prezenta cauză erau căsătoriţi, iar la data de 02.08.2022 ##### ###### a formulat cerere de divorţ (f.11).

Se reţine că părţile nu au făcut dovada existenţei unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii de bunuri.

În continuare, instanţa constată că părţile nu au invocat şi, în mod implicit, nu au solicitat administrarea de dovezi cu privire la cota de contribuţie a fiecăruia atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale incidente în cauză, instanţa reţine că, la momentul lichidării comunităţii legale existente între părţi, cota – parte a acestora se determină pe baza contribuţiei acestora atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune, cota – parte fiind unică întrucât se raportează în ansamblu atât la bunurile comune dobândite, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune, și nu se poate determina distinct pentru fiecare bun în parte.

Or, instanţa nu a fost investită cu partajul tuturor bunurilor comune ale soţilor și respectiv stabilirea cotei părţi a acestora la întreaga masă de bunuri.

În al doilea rând, sarcina probei revine în acest caz reclamantei, în temeiul art. 249 C.pr.civ., astfel că aceasta ar fi avut obligaţia să dovedească faptul că prin încheierea actelor interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate prin încheierea acestor acte juridice.

De asemene, având în vedere calitatea de bun comun a sumelor de bani obţinute de către pârât prin vânzare autoturismelor marca #### tipul A5 cu numărul de înmatriculare ######### și marca BMW tipul X6 cu numărul de înmatriculare #########, reclamanta poate solicita în cadrul unei acţiunii având ca obiect partajul bunurilor comune includerea preţului de vânzarea al acestor autoturisme în masa bunurilor comune în condiţiile în care acestea au fost vândute de pârât.

În plus, potrivit art.1660 Cod civil „Preţul constă într-o sumă de bani.

Acesta trebuie să fie serios şi determinat sau cel puţin determinabil”, iar la art.1665 alin.2 C.civ. se prevede că „ [....] vânzarea este anulabilă când preţul este într-atât de disproporţionat faţă de valoarea bunului, încât este evident că părţile nu au dorit să consimtă la o vânzare”.

Prin noțiunea de preț serios, astfel cum prevăd dispozițiile art. 1660 C.civ., se înțelege prețul care constituie o cauză suficientă a obligației luate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului ce formează obiectul vânzării.

Un prim aspect, sancţiunea care intervine în cazul încheierii unui contract de vânzare cumpărare care prevede un preţ neserios este nulitatea relativă şi nu nulitatea absolută astfel încât acest motiv de nulitate poate fi invocat doar de către părţile contractante şi nu de orice persoană care justifică un interes.

Prin urmare, în condiţiile în care reclamanta este terţ faţă de contractul de vânzare-cumpărare, ea nu poate invoca preţul neserios ca şi motiv de nulitate a contractului de vânzare- cumpărare.

Totodată, prețul serios se transpune în existența unei proporții între cuantumul prețului stabilit de părți și valoarea reală a lucrului vândut, fără însă a reclama o echivalență între preț și valoarea lucrului, fiind exclusă însă existența unei disproporții care nu este susceptibilă de justificare firească.

Echivalența valorică relativă a prețului față de valoarea lucrului vândut trece prin filtrul subiectivismului părților contractante, care prin efectul voinței lor sunt libere să aprecieze întotdeauna întinderea valorii ce se plătește drept preț.

Însă, vilitatea prețului (deci un preț mai mic care nu reprezintă echivalentul valoric al lucrului vândut) nu afectează validitatea convenției, un astfel de preț neputând fi considerat neserios.

În prezenta cauză, după cum reiese din contractul de vânzare al autoturismului marca BMW tipul X6 cu numărul de înmatriculare ######### (f.45) preţul prin care soţi au dobândit autoturismul a fost de 10.000 ####, identic cu cel cu care a fost înstrăinat de către pârât prin contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.6398/27.07.2022 (f.10 verso), iar din înscrisurile (f.66-67) coroborate cu răspunsurile la interogatoriile pârâţilor (f.90-91 și 102-103) instanţa reţine că autoturismul marca #### A 5 a fost iniţial cumpărat de către soţi cu 15.500 #### și înstrăinat de către pârât cu 3000 #### în urma unor anunţuri de vânzare pe OLX.ro având probleme tehnice ce au fost suportate de către cumpărător.

Astfel că, nu se poate susţine cu temei că preţul stabilit a fost unul neserios, iar în cazul în care ar fi existat un prejudiciu (deşi nu s- făcut dovada de către reclamantă) acesta s-ar regăsi în patrimoniul ambilor soţi.

Mai mult, nu poate constitui o prejudiciere a intereselor reclamantei, în condițiile în care această creanță face parte din comunitatea de bunuri și urmează regulile de la partajul de bunuri comune, câtă vreme achiziţionarea autoturismelor și vânzarea acestora s-a efectuat în perioada de existentă a regimului comunității de bunuri, respectiv până la stabilirea definitivă a cotelor părți.

Faţă de cele expuse instanţa, va respinge ca neîntemeiat cererea reclamantei privind obligarea pârâtului ##### ###### să îi plătească acesteia 50% din valoarea autoturismelor marca #### tipul A5 cu numărul de înmatriculare ######### și marca BMW tipul X6 cu numărul de înmatriculare #########.

Având în vedere argument ele de drept și de fapt expuse, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă.

Va dispune nulitatea contractului de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.22384/27.07.2022 și va dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv restituirea autoturismului marca Peugeot tipul 407 cu numărul de înmatriculare ######### înstrăinat prin contractul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport înregistrat sub nr.22384/27.07.2022.

Va respinge în rest celelalte cererii formulate de către reclamantă ca neîntemeiate.

Va lua act de rezervarea dreptului de către reclamantă și de către pârâtul ##### ###### de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

În temeiul art.453 C.pr.civ. va dispune obligarea reclamantei către pârâtul #### ######-####### la plata sumei de 2000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu de avocat-chitanţa-f.69).