Sentinţă civilă nr. 1333 din 27.03.2023

Data publicare portal: 12.06.2024

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC ### ####### SA, invocată de această pârâtă prin întâmpinare, excepţie unită cu fondul litigiului.

Respinge cererea principală formulată de reclamantul ######## CNP #############, cu domiciliul în #### ###, faţă de pârâta SC ### SA, ##########, cu sediul în #######, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea principală formulată de reclamantul ######## în contradictoriu cu pârâta SC ########### SA, , CUI #########, cu sediul în #######, , astfel cum a fost majorat cuantumul câtimii obiectului său ulterior.

Obligă pârâta ########### SA să plătească reclamantului suma de 168.430 lei, cu titlul de contravaloare prejudiciu rezultat în urma incendiului din 24/25.02.2020 la gospodăria reclamantului.

Admite în parte şi pe fond cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta ########### SA în contradictoriu cu chemata în garanţie ########## SA, ########, cu sediul în Bucureşti, ##### şi cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la ###, astfel cum a fost majorat cuantumul câtimii obiectului său ulterior.

Obligă chemata în garanţie ######## SA să plătească pârâtei ########### SA suma de 125.575 lei, cu titlul de despăgubire asigurare contractuală, cu diminuarea acestei sume cu suma de 2.000 EUR (franşiza) sau echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plăţii.

Obligă pârâta ########### SA să plătească reclamantului suma de 11.472,2 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru, onorarii experţi şi avocat).

Obligă chemata în garanţie ######## SA să plătească pârâtei ####### SA suma de 7.366,5 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru de 3.616,5 lei şi restul sumei reprezentând onorarii experţi) proporţional cu pretenţiile admise în raport cu cererea de chemare în garanţie.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la sediul Judecătoriei #######.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 24.03.2023.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### în data de 14.10.2020 sub nr. ####/311/2020, reclamantul ######## în contradictoriu pârâţii SC ####### SA şi SC ########### SA şi chemat în garanţie ########## SA, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- obligarea pârâtelor in solidar sa-i achite suma de 70.000 lei reprezentând prejudiciu produs prin distrugerea in incendiu provocat de instalaţia de alimentare cu energie electrica a imobilului casa de locuit si anexe proprietatea sa si a cheltuielilor in suma de 1783,85 lei efectuate de reclamant pentru refacerea instalaţiei de alimentare cu energie electrica, situate in #### ,

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu cauza de faţă.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că în fapt, a deţinut pe raza localităţii ###### imobilele descrise in care locuia si care erau racordate la reţeaua electrica prin branşament electric prevăzut cu contor având contract de furnizare energie electrica cu furnizorul contractual S.C.

Cez Vinzare S.A ####### care la rândul sau are contract de distribuţie incheiat cu operatorul de reţea S.C.

Distribuţie Energie #######.

Şi-a respectat intocmai obligaţiile contractuale faţă de furnizorul ### S.A. achitând integral facturile de energie electrica emise de acesta pe baza indicaţiilor contorului de măsura.

În data de 10.02.2020 reprezentanţii operatorului de reţea pirita S.C.

Distribuţie Energie ####### cu care pârâta Cez Vinzare are contract de distribuţie a energiei electrice la locul de consum pentru care are contract de furnizare incheiata cu furnizorul, s-au deplasat la domiciliul său la contor si ###### .

Dupa 10 zile respectiv la data de 20.02.2020 cauzat de deficientele de montaj la contor si la ######## in seara zilei de 20.02.2020 cauzat de scurt-circuitul apărut in grupul de măsura proprietatea piritelor a izbucnit un incendiu violent care a distrus in totalitate imobilele si bunurile din acestea reuşind sa se salveze urmare intervenţiei Unităţii de Pompieri Scornicesti din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenta ISU ###.

Au fost nevoiţi sa locuiască la cunostinte unde locuiesc si acum. Din procesul verbal de intervenţie incheiat de Unitatea de Pompieri sub nr. 33/24.02.2020 reiese fara echivoc cauza incendiului cauzat de culpa exclusiva a pârâtelor.

A incercat rezolvarea litigiului pe cale amiabila insa a fost refuzat fara sa fie motivat refuzul.

Astfel a fost nevoit să apeleze la intervenţia instanţei de judecata. In probatiune solicita proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu pentru pârâte, proba testimoniala si expertize de specialitate.

In drept, invoca dispoziţiile art. 1349 Cod civil, art. 1350 Cod civil art. 65 din Ordinul ANRE nr. 235/2019 de aprobare a regulamentului de furnizare energie electrica si art. 60 din Legea 123/2012-Legea energie.

Depune cererea de faţă in trei exemplare insotita de inscrisuri.

In temeiul art. 411 alin. 2 Cod proc. civila solicita judecarea cauzei in lipsă.

Pârâta S.C. ### S.A. a formulat întâmpinare in dosarul nr. ####/311/2020, aflat pe rolul Judecătoriei #######, solicitând sa se respingă ca netemeinica si nelegala cererea formulata de ####### impotriva societăţii.

I.

Având in vedere faptul ca in cuprinsul cererii de chemare in judecata, reclamantul îsi motivează in drept acţiunea pe răspunderea civila delictuala, solicită sa se pună in vedere acesteia sa isi precizeze in mod concret temeiul de drept al acţiunii.

Apreciază ca acesta este un element important in soluţionarea cauzei, intrucat ####### SA nu poate răspunde decât in conformitate cu prevederile contractuale, neexstand posibilitatea ca CEZ Vânzare sa poată răspunde delictual in condiţiile in care o eventuală culpa in gestionarea instalaţiilor de distribuţie nu incumba decât operatorului de distribuţie.

II.. De asemenea, intelege sa invoce lipsa calităţii procesuale pasive a ### ####### S.A., intrucat instalaţiile de alimentare cu energie electrica aparţin operatorului de distribuţie.

Având in vedere faptul ca in cererea de„ chemare in judecata se invoca răspunderea delictuala, societatea nu are calitate procesuala pasiva intrucat instalaţiile de alimentare cu energie electrica nu aparţin furnizorului de energie electrica ci operatorului de distribuţie, astfel calitatea energiei electrice este data de modul de gestionare a instalaţiilor de către acesta si nu de către societate.

Societatea are ca obiect principal de activitate furnizarea de energie electrica, respectiv vânzarea de energie electrica la consumatori, vânzare care se realizează prin instalaţiile de distribuţie a energiei electrice.

### SA, in baza contractului de distribuţie a energiei electrice plăteşte catre operatorul de distribuţie un tarif de distribuţie in funcţie de cantitatea de energie măsurata.

Pentru o corecta analiza, considera necesară o sumară prezentare a sistemului energetic, care este reglementata in principal de Legea nr. 123/2012, si care prevede:

- pct. 22 din art. 3 alin. 1, defineşte distribuţia de energie electrica ca reprezentând sportul energiei electrice prin reţele de distribuţie de înaltă tensiune, medie tensiune şi joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală de până la 110 kV inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienţi, fără a include furnizarea;

- pct. 23. din art. 3 alin. 1, defineşte furnizarea de energie electrica ca activitatea de vânzare de energie electrică către clienţi;

- art. 52 - Furnizarea energiei electrice prevede ca:

(1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licenţă comercializează energie electrică clienţilor.

Pentru furnizarea energiei electrice la clienţi se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Energia electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor, conform reglementărilor ANRE şi prevederilor legale în vigoare.

-art. 45 - Operatorul de distribuţie

(1) Operatorul de distribuţie are următoarele atribuţii principale:

a) exploatează, retehnologizează, reabilitează şi dezvoltă reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare;...

c) realizează lucrări de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie prin programe de dezvoltare optimă a acestora, pe baza studiilor de perspectivă, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi de sistem şi prin programe specifice de modernizare pentru instalaţii;...

f) supune aprobării operatorului de transport şi de sistem programul reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere planificate în instalaţiile cu tensiunea nominală de linie de 110 kV;

g) monitorizează siguranţa în funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum şi indicatorii de performanţă a serviciului de distribuţie.

(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), operatorul de distribuţie poate întrerupe funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar lucrărilor de întreţinere şi reparaţii planificate, cu anunţarea prealabilă a utilizatorilor reţelei electrice de distribuţie.

Din aceste definiţii reiese faptul ca energia electrica ajunge la consumator prin reţelele distribuitorului care are obligaţia de a asigura parametrii normali in furnizarea energiei electrice.

In acest sens, furnizorul cumpăra energia electrica de la producător, o introduce in instalaţiile de transport si distribuţie a energiei electrice si o vinde către consumator.

Astfel, calitatea energiei electrica este asigurata de către operatorul de distribuţie si nu de către furnizor.

In concluzie, faţă de prevederile legale menţionate mai sus, solicita admiterea excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive a societăţii si pe cale de consecinţa respingerea cererii de chemare in judecata formulata de ####### ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

III.

In speţa de faţă nu se poate vorbi de o raspundere contractuala in condiţiile in care reclamantul a menţionat faptul ca pretenţiile sale privesc modul de exploatare a instalaţiilor electrice, instalaţii care nu intra sub incidenţa raporturilor contractuale.

IV. Instanţa urmează sa respingă daunele solicitate, având in vedere ca reclamantul nu a făcut dovada legăturii de cauzalitate intre fapta reclamata si societatea CEZ.

Astfel, reclamantul nu a făcut dovada indeplinirii condiţiilor pentru atragerea răspunderii societăţii, respectiv existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, legătura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si culpa sau vinovatia societăţii.

Codul civil stabileşte sistemul răspunderii civile delictuale, pe care îl consacra prin principii ce constituie, datorita caracterului lor sintetic, cadrul general cuprinzător, pe care doctrina juridica, si în primul rând practica judecătoreasca au fost chemate si au reusit sa îl umple printr-o interpretare creatoare, făcând dovada perenităţii lor.

Astfel Codul civil sintetizează un principiu care corespunde atât unor cerinţe de etica si echitate sociala cât si unor cerinţe ale securităţii juridice: principiul răspunderii civile pentru faptele ilicite cauzatoare de prejudicii.

Răspunderea civila delictuala este, în realitate, un raport juridic de obligaţii care zvoraste dintr-o fapta ilicita si prejudiciabila. #### raportul de răspundere delictuala este, de aceasta data, unul si acelaşi lucru cu raportul de obligaţii; dihotomia juridica în acest caz, este exclusa.

Obligaţia de reparare a prejudiciului concretizează răspunderea civila a persoanei care a cauzat acest prejudiciu prin fapta sa ilicita. Aceasta fapta ilicita constituie ceea ce s-a numit, în literatura juridica si în practica judiciara, "delict civil".

In consecinţa, se poate spune ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii declanseaza o răspundere civila delictuala al cărei conţinut îl constituie obligaţia civila ce reparare a prejudiciului cauzat.

In cauza de faţă nu s-a dovedit sub nici un aspect săvârşirea unei fapte ilicite de către societatea CEZ, intrucat asa cum a arătat mai sus societatea nu are in patrimoniu sau administrare reţele electrice.

Răspunderea civila delictuala se întemeiază pe ideea de culpa, greşeala sau vinovatie. Cu alte cuvinte, în cadrul răspunderii fapta pejudiciabila trebuie sa fie culpabila

In raport de aceste aspecte, rezulta faptul ca in cauza de faţă nici una din condiţiile antrenarii răspunderii civile delictuale nu sunt îndeplinite, astfel:

- societatea nu este vinovata de săvârşirea unei fapte ilicite;

- nu s-a dovedit existenta unui prejudiciu;

- nu exista legătura de cauzalitate intre pretinsul prejudiciu si o fapta ilicita săvârşita de societate.

Reclamantul este ţinut sa faca dovada existentei celor patru condiţii ale spunderii civile delictuale.

In prezenta cauza sub nici un aspect nu se confirma săvârşirea unei fapte ilicite către societate si cu atat mai puţin un raport de cauzalitate intre o asemenea fapta si un pretins prejudiciu.

Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu in sensul ca acea fapta a provocat acel prejudiciu reprezintă o condiţie esenţiala a răspunderii civile delictuale.

Cu alte cuvinte, pentru ca obligaţia de dezdaunare sa ia fiinţa, trebuie sa se stabilească existenta unei legaturi de la cauza la efect intre fapta comisa de o persoana si prejudiciul suferit de cealaltă.

Aşadar, răspunderea civila constând in reparaţia prejudiciului nu poate exista in lipsa raportului cauzal dintre fapta ilicita si prejudiciu.

Fara existenta prejudiciului si fara constatarea ca el este un efect al faptului ilicit comis de autor, fapta nu poate fi reprimata civilmente; de aceea orice hotarare judecătoreasca care ordona repararea fara sa stabilească existenta raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este nelegala.

V. In ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor pe care reclamantul le-a solicitat, învederează instanţei de judecata ca nici acestea nu sunt dovedite.

În acest sens invederează ca la cererea de chemare in judecata nu exista nici un document care sa faca dovada intinderii prejudiciului solicitat de către reclamant.

Probe: înscrisuri si proba cu (expertiza in specialitatea electroenergetica, in cazul in care instanţa nu se lămureşte in ceea ce priveste proprietarul capacităţilor energetice si care in principiu sa aiba următorul obiectiv: sa se stabilească cine este proprietarul si administratorul capacităţii energetice, de la care se presupune ca ar fi pornit incendiul.

In temeiul art. 453 Cod de procedura civila, solicită obligarea paratului si la plata cheltuielilor de judecata efectuate in prezenta cauza constând in onorariu expert.

In drept, intemeiază prezenta pe dispoziţiile art. 205 din Noul Cod de procedura civila, Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin Ordinul ANRE ######## si Lg. 123/2012 privind energia electrica.

In concluzie, pentru toate aspectele menţionate mai sus, solicita respingerea cererii formulata de ####### ca netemeinic si nelegal.

În data de 29.12.2020 pârâta SC ########### SA a înaintat la dosar o cerere solicitând introducerea in cauza in calitate de persoana chemata in garanţie a asigurătorului ########## SA - ##### SA cu sediul in ####,~pentru a fi obligata la plata sumei de 71.783,85 lei faţă de SC ########### SA daca va cădea in pretenţii faţă de reclamantul ######## D.

In fapt societatea mai sus menţionata a încheiat cu ########### SA Contractul de Asigurare ###### de asigurare ….

##### in vedere ca in baza acestui contract de asigurare persoanele juridice mentionate mai sus răspund civil faţă de SC ########### SA, solicită sa fie introdusă in dosar in calitate de parti chemate in garanţie pe latura civila intrucat daca va cădea in pretenţii, pentru acest eveniment incendiu produs in data de 25.02.2020, in ###### societăţile de asigurare mai sus menţionate răspund faţă de SC ########### SA.

Pana acum valoarea daunelor solicitate este de 71.783,85 lei suma solicitata de la SC ########### SA de reclamantul ######## D-tru, suma ce urmează sa îi fie achitata de către asigurător daca va cădea in pretenţii.

Reclamantul ######## D-tru pretinde ca din culpa SC ########### ## SA i-a fost incendiata casa de locuit din ###### lucru nereal in opinia societăţii, insa daca va cădea in pretenţii urmează ca asigurătorul său sa fie obligat Ia plata despăgubirilor faţă de reclamantul #######.

Precizează ca va majora pretenţiile daca reclamantul le va majora ulterior formularii prezentei cereri de chemare in garanţie.

Taxa judiciara de timbru o va depune dupa ce i se va pune in vedere sa o achite.

Probe: inscrisurile depuse de reclamantul ########, raportul de incident întocmit de SC ########### SA impreuna cu fotografiile aferente, fotografii efectuate imediat dupa incendiu, expertiza in procese pirogene si de foc, expertiza in electroenergetica

Solicita experţi consilieri in procese pirogene si de foc dar si in electroenergetica: ####### expert in procese pirogene si de foc pe lista Biroului de expertiza #### si ###### expert in electroenergetica pe lista Biroului de expertiza ####.

Obiective:

Expertiza in electroenergetica trebuie sa stabilească:

- unde au fost montate instalaţiile electrice proprietatea SC ####### SA si daca acestea au respectat normativele existente in vigoare la data amplasării acestor instalaţii electrice;

- unde era punctul de delimitare dintre instalaţiile electrice proprietatea SC ########### SA faţă de instalaţiile electrice proprietatea consumatorilor;

- daca incendiul putea sa pornească de la instalaţiile electrice proprietatea distribuitorului de electricitate.

Expertiza in procese pirogene si de foc:

- sa stabilească cauza incendiului, locul de pornire si modul de manifestare.

Este necesara si o expertiza in construcţii care sa stabilească c/valoarea pagubelor în funcţie de planurile imobilului, a actului sau de proprietate si evident de autorizaţia de constructire pentru lucrările de izolaţie a imobilului.

Anexează poliţa de asigurare ….

Solicita judecarea cauzei in lipsa.

Pârâta SC ########### SA, in temeiul art. 205 Cod procedura civila, a formulat întâmpinare, arătând că:

In data de 25.02.2020 aproximativ la ora 00:10, la locuinţa reclamantului ######## ####### din #### ######, sat ########.

Contrar susţinerilor reclamantului, instalaţia de alimentare cu energie electrica proprietatea SC ########### SA nu a avut legătură cu generarea incendiului.

Cauza incendiului nu are legătură cu instalaţiile electrice proprietatea pârâtei.

Menţiunea generica din procesul verbal de intervenţie al pompierilor nu stabileşte in nici un caz faptul ca incendiul a pornit de la instalaţia electrica proprietatea pârâtei.

Intr-un imobil locuinţa exista 2 instalaţii electrice:

a.

Una proprietatea distribuitorului de electricitate, adică a pârâtei Distribuţie Energie Electrica #######, instalaţie formata din branşament de alimentare cu energie, consola de susţinere a acestuia, branşament ce vine din reţeaua publica, intra in blocul de măsura si Proiecţii BMP confecţionat din material plastic rezistent la foc, BMP-ul nu arde, in interiorul acestuia fiind montat contorul de decontare a energiei si siguranţa generala.

Din acest bloc de măsura si protecţii ies conductoarele electrice ce sunt proprietatea consumatorului de electricitate adică a proprietarului imobilului locuinţa in cazul lor.

b.

Instalaţia electrica proprietatea consumatorului, adică a reclamantului, instalaţie formata din conductoare electrice ce ies din Blocul de măsura si protectii, tablou electric cu siguranţe proprietatea consumatorului si conductoare electrice ce ajung la prizele si sursele de iluminat din imobilul locuinţa, toate acestea fiind proprietatea reclamantului.

Din constatările efectuate la faţa locului de către SC ########### SA imediat ce a avut loc incendiul, a rezultat fara dubiu ca arderea peretelui exterior vest, pe care erau instalate consola metalică şi BMPM32-instalatii electrice proprietatea pârâtei au fost minime (foto nr.{3, 4, 5, 6}).

Alte obiecte aflate în apropierea peretelui vest nu au ars (foto nr.{3, 4, 5}).

Arderea pereţilor est şi nord a fost totală (foto nr.{11}). Tronsonul nord-est al gardului a ars. Au ars alte obiecte aflate în apropierea peretelui est (foto nr.{12, 13}).

La faţa locului nu au fost constatate efecte ale unui eventual arc electric pe conductoarele branşamentului (foto nr.{2, 6, 7, 8, 9, 10}).

S-a constatat că arderea s-a manifestat cu intensitate maximă în exterior în zona est a locuinţei; în acesta zonă nu au fost observate surse/receptoare electrice. Rezultă că singura posibilitate de aprindere se poate datora unei flăcări deschise.

Solicită ca reclamantul sa depună actul de proprietate al imobilului teren si casa de locuit, planurile anexa ale acestuia si mai ales autorizaţia de construcţie pentru izolarea casei cu spuma poliuretanica.

Pe pereţii casei, asa cum rezulta din fotografiile anexa la Raportul de incident intocmit de pârâtă la faţa locului imediat dupa incendiu, (foto 6 si 11) sunt cercuri concentrice aşezate unul langa altul cu distante intre ele, cercuri ce sunt in fapt „mămăligi" (asa se numesc in limbaj neacademic) aplicate din loc in loc pe plăcile de spuma poliuretanica aplicate pe pereţii locuinţei.

Aceasta izolaţie este uşor inflamabila si propaga incendiul, aplicarea acesteia pe locuinţe fiind obligatoriu de făcut numai in baza unei Autorizaţii de Construcţie care sa aiba la baza un proiect tehnic.

A se vedea art. 3 (1) a din Legea 50/1991, lucrările de izolaţie fiind lucrări de reabilitare:

„(1) Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;"

Probe: inscrisurile depuse de reclamantul ########, raportul de incident întocmit de SC ########### ####### ####### SA impreuna cu fotografiile aferente, fotografii efectuate imediat dupa incendiu, expertiza in procese pirogene si de foc, expertiza in electroenergetica

Solicita experţi consilieri in procese pirogene si de foc dar si in electroenergetica: ####### ######## expert in procese pirogene si de foc pe lista Biroului de expertiza #### si Toaxen ###### expert in electroenergetica pe lista Biroului de expertiza ####.

Obiective:

Expertiza in electroenergetica trebuie sa stabilească:

- unde au fost montate instalaţiile electrice proprietatea SC ####### SA si daca acestea au respectat normativele existente in vigoare la data amplasării acestor instalaţii electrice;

- unde era punctul de delimitare dintre instalaţiile electrice proprietatea SC ########### SA faţă de instalaţiile electrice proprietatea consumatorilor;

- daca incendiul putea sa pornească de la instalaţiile electrice proprietatea distribuitorului de electricitate.

Expertiza in procese pirogene si de foc:

- sa stabilească cauza incendiului, locul de pornire si modul de manifestare.

Este necesara si o expertiza in construcţii care sa stabilească c/valoarea pagubelor în funcţie de planurile imobilului, a actului sau de proprietate si evident de autorizaţia de constructire pentru lucrările de izolaţie a imobilului.

Precizează ca societatea are si asigurare si înţelege sa cheme in garantie, conform cererii anexate, societatea de asigurare ######## SA cu sediul in Bucureşti, #### sector 11, Bucureşti.

Anexează poliţa de asigurare B0775XLC11.0319.

Faţă de cele de mai sus, solicită respingerea acţiunii ca nefondata, cu cheltuieli de judecata reprezentând onorarii de avocat si experţi conform dovezilor ce vor fi depuse la dosarul cauzei in timp util.

Chemata în garanţie ########## SA a formulat întâmpinare la cererea de chemare in garanţie, arătând că:

Înţelege sa susţină excepţiile si apărările paratelor, urmând ca aceste aparari, susţinute probator, sa dobândească relevanta juridica corespunzătoare, in solutionarea cauzei.

1. Solicita respingerea acţiunii ca neintemeiata si, pe cale de consecinţa, respingerea cererii de chemare in garanţie, motivat de următoarele considerente:

Polita de asigurare de răspundere civila (răspundere publica) încheiata intre ######## SA si ########### SA sub nr.

G 969786 este reglementata de prevederile condiţiilor de asigurare 13.01.01.W.001.0.P, condiţiilor specifice si clauzelor adiţionale anexate.

Conform art. 2 din condiţii generale:

2.1.

Obiectul asigurării îl constituie acoperirea daunelor cauzare terţilor în timpul perioadei de asigurare, de fapta comisă din culpă de către Asigurat, pentru care acesta răspunde civil, conform legii, daune în legătură cu care Asiguratul a primit o plângere / cerere scrisă de despăgubire în timpul perioadei de asigurare sau ulterior acesteia, dar înainte de a fi operat prescripţia extinctivă referitoare la dreptul păgubitului de a solicita repararea prejudiciului suferit.

2.2. Riscurile acoperite în legătură cu care asigurarea validează sunt cele de producere a următoarelor evenimente asigurate:

(i) daune materiale;

(ii) vătămări corporale;

(iii) deces.

Conform poziţiilor exprimate de paraţi, situaţia descrisa de reclamant a fost analizata de către departamentul specializat al operatorului de reţea, la locul de consum situat in localitatea ######, unde a rezultat ca grupul de măsura funcţiona corespunzător, conform bon de mişcare contor nr.

DO208896/10.02.2020.

Subliniază faptul ca in conformitate cu documentele întocmite de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta ### si a verificărilor efectuate in teren de reprezentanţii operatorului de reţea rezulta ca generarea incendiului nu a avut legătura cu instalaţia de alimentare cu energie electrica (branşament electric).

De asemenea, la verificarea in teren s-a constatat ca :

- Incendiul s-a manifestat cu intensitate maxima in exterior, in zona de est a locuinţei, iar in acesta zona nu au fost constatate surse/ receptoare electrice ;

- In zona «asa numitei surse de incendiu» si in proximitatea locului (aproximativ 1 m) unde era montat BMP-ul, izolaţia si fereastra de termopan nu au fost afectate.

Având in vedere aceste aspecte, opinează ca singura posibilitate de aprindere poate fi o flacără deschisa sau o alta sursa poziţionată in zona unde incendiul a avut intensitate maximă.

În aceste condiţii nu pot fi acordate despăgubiri de către ######## ### SA deoarece nu se regaseste culpa asiguratului său la producerea evenimentului.

2. In subsidiar,

Pentru evenimentul care face obiectul prezentei cauze, Omniasig a deschis dosarul de dauna nr. RG############.

In situaţia in care, evaluarea intregului material probator administrat in cauza, va conduce in mod indubitabil, la concluzia existentei unei culpe exclusive a asiguratului si de asemenea, dupa ce se va stabili cauza exacta a producerii evenimentului, îşi rezervam dreptul de a analiza riscul asigurat prin prisma condiţiilor de asigurare.

Conform poliţei de asigurare anexata G 969786, fransiza aplicabila despăgubirii este 2.000 Euro/eveniment, conform specificaţiei poliţei, conform specificaţiei poliţei.

In cazul in care instanţa va hotari răspunderea asiguratei, prejudiciul ce ar putea fi acoperit de ######## SA se va diminua cu fransiza de 2000 Euro care va ramane in sarcina asiguratei-parate, astfel cum a contractat poliţa de asigurare.

In drept, art. 205-208 cod proc. civ.

Solicita judecarea cauzei in lipsa potrivit art. 411 pct 2 si art. 223 alin (3) cod proc. civ.

Prin încheierea din 20.09.2021 – fila 159, vol. I – a fost încuviinţată în principiu cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta ########### SA în contradictoriu cu chemata în garanţie ########## SA.

Prin aceeaşi încheiere anterior menţionată s-au încuviinţat probele părţilor litigante, iar la fila 184, vol.

I s-a depus raportul de expertiză în specialitatea electroenergetică întocmit de expertul ###### ####, la fila 9, vol.

II este depus raportul comun de expertiză la expertiza electroenergetică de experţii parte ###### şi ####### pentru pârâta SC ########### ####### ####### SA, la fila 92, vol.

II este anexat raportul de expertiză în specialitatea procese pirogene şi incendii de expertul ##### la fila 195, vol.

II este depus raportul comun de expertiză la expertiza procese pirogene şi incendii de experţii parte ###### Toaxen şi ######## ####### pentru pârâta SC ########### SA, la fila 7, vol.

III este ataşată declaraţia martorului ##### ######, propusă de reclamant, la fila 15, vol.

III este anexat primul raport de expertiză în specialitatea construcţii civile întocmit de expertul ###### #######, iar la fila 55 acelaşi volum de dosar este anexat răspunsul aceluiaşi expert la obiecţiuni legate de data şi valoarea prejudiciului prin prisma contractului de asigurare dintre pârâta ####### SA în contradictoriu cu chemata în garanţie ########### SA.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin risma excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a SC ### SA, invocată de această pârâtă prin întâmpinare, excepţie unită cu fondul litigiului, în aplicarea art. 248 alin. 1 C.pr.civ., combinat cu art. 395 din acelaşi cod, instanţa reţine următoarele:

Conform contractului de furnizare a energiei electrice la clienţii casnici eligibili nr. … (fila 48, vol.

I), pârâta ####### SA, în calitate de furnizor, a încheiat un contract cu reclamantul, în calitate de client, privind furnizarea energiei electrice la locul de consum situat în #### ######, str.

Principală nr. 65, jud. ####

Reclamantul şi-a fundamentat cererea dedusă judecăţii pe temeiul răspunderii civile delictuale, iar, conform contractului menţionat, ### ####### SA nu poate răspunde decât în conformitate cu prevederile contractuale, neexistând posibilitatea ca CEZ Vânzare să poată răspunde delictual în condiţiile în care o eventuală culpă în gestionarea instalaţiilor de distribuţie nu incumbă decât operatorului de distribuţie, întrucât instalaţiile de alimentare cu energie electrică nu aparţin furnizorului de energie electrică, ci operatorului de distribuţie, astfel calitatea energiei electrice este dată de modul de gestionare a instalaţiilor de către acesta şi nu de către această pârâtă, care are ca obiect principal de activitate furnizarea de energie electrică, respectiv vânzarea de energie electrică la consumatori, vânzare care se realizează prin instalaţiile de distribuţie a energiei electrice.

####### SA, în baza contractului de distribuţie a energiei electrice, plăteşte către operatorul de distribuţie un tarif de distribuţie în funcţie de cantitatea de energie măsurată.

Conform Legii nr. 123/2012, pct. 22 din art. 3 alin. 1, distribuţia de energie electrică reprezintă sportul energiei electrice prin reţele de distribuţie de înaltă tensiune, medie tensiune şi joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală de până la 110 kV inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienţi, fără a include furnizarea.

Raportat la pct. 23 din art. 3 alin. 1 al aceleiaşi legi, furnizarea de energie electrica este activitatea de vânzare de energie electrică către clienţi.

Potrivit art. 52 din aceeaşi lege, furnizarea energiei electrice (1) este activitatea prin care persoana juridică titulară de licenţă comercializează energie electrică clienţilor.

Pentru furnizarea energiei electrice la clienţi se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) ####### electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor, conform reglementărilor ANRE şi prevederilor legale în vigoare.

În considerarea art. 45, (1) operatorul de distribuţie are următoarele atribuţii principale: a) exploatează, retehnologizează, reabilitează şi dezvoltă reţelele electrice de distribuţie, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare; (...) c) realizează lucrări de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie prin programe de dezvoltare optimă a acestora, pe baza studiilor de perspectivă, prin consultare, după caz, cu operatorul de transport şi de sistem şi prin programe specifice de modernizare pentru instalaţii; (...) f) supune aprobării operatorului de transport şi de sistem programul reparaţiilor şi lucrărilor de întreţinere planificate în instalaţiile cu tensiunea nominală de linie de 110 kV; g) monitorizează siguranţa în funcţionare a reţelelor electrice de distribuţie, precum şi indicatorii de performanţă a serviciului de distribuţie. (2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1), operatorul de distribuţie poate întrerupe funcţionarea instalaţiilor pentru timpul strict necesar lucrărilor de întreţinere şi reparaţii planificate, cu anunţarea prealabilă a utilizatorilor reţelei electrice de distribuţie.

Din aceste definiţii rezultă că energia electrică ajunge la consumator prin reţelele distribuitorului, care are obligaţia de a asigura parametrii normali în furnizarea energiei electrice, iar furnizorul cumpără energia electrică de la producător, o introduce în instalaţiile de transport şi distribuţie a energiei electrice şi o vinde către consumator.

Astfel fiind, calitatea energiei electrice este asigurată de către operatorul de distribuţie şi nu de către furnizor.

Faţă de prevederile legale menţionate mai sus, prin prisma concluziilor rapoartelor de expertiză depuse la dosar, instanţa a reţinut că prejudiciul reclamat în proces nu are legătură cauzală cu obligaţiile furnizorului de energie electrică reprezentat în proces de pârâta ### ####### SA, ci cu cele ale distribuitorului reprezentat de SC ########### SA, situaţie în care se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC ####### SA, invocată de această pârâtă prin întâmpinare, excepţie unită cu fondul litigiului, respectiv se va respinge cererea principală formulată de reclamant, faţă de pârâta SC ####### SA, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Privind fondul litigiului, raportat la pârâta SC ########### SA, instanţa reţine că prin raportul de expertiză în specialitatea electroenergetică realizat de expertul desemnat de instanţă s-a constat că instalaţia electrică de alimentare cu energie electrică de la locul de consum aparţinând reclamantului a fost modernizată în anul 2005, când a fost montat BMPM-32 A, cu disjunctor diferenţial şi releu de protecţie la supratensiune, iar o parte din coloana branşamentului, cât şi o parte a consolei au fost acoperite cu strat de polistiren expandat, iar acesta din urmă se afla în apropşierea BMPM-ului, lipit de acesta.

La data efectuării expertizei electroenergetice (14.10.2021) s-a constatat că din carcasa de plastic a BMPM-ului nu mai existau decât resturi arse din colţurile acestuia fixate prin dibluri în peretele clădirii.

De asemenea, a mai constatat expeetul judiciar indicat că partea de instalaţie electrică din patrimoniul distribuitorului, respectiv segmentul din branşamentul de alimentare cu energie electrică al contorului (cablu tip ACYY 2x16 mmp) se prezenta cu izolaţia inexistentă (arsă complet) în partea dinspre BMPM şi cu izolaţia arsă parţial atât în zona în care acest cablu s-a aflat în tubul pvc dintre consola metalică şi BMPM, precum şi partea de branşament din interiorul consolei metalice.

Partea de instalaţie din patrimoniul reclamantului, respectiv coloana alimentare tablou electric interior (cele 2 conductoare AFY cu secţiunea de 6 mmp), se află cu izolaţia complet arsă în partea de ieşire din BMPM şi foarte puţin afectată în porţiunea din interiorul tubului de protecţie plastic montat sub tencuială spre tabloul interior.

BMPM nu a fost identificat de expertul judiciar menţionat în condiţiile în care resturile acestuia rezultate din incendiere nu au fost selectate şi păstrate ca probă, ci au fost evacuate cu celelalte deşeuri la groapa de gunoi.

Expertul electroenergetic a menţionat că alimentarea cu energie electrică a locului de consum în litigiu a fost realizată printr-un branşament electric monofazat fără stâlp intermediar, conductor coaxial ACCBYY 1x16/16 şi BMPM 32 instalat în exterior pe peretele vest (spre stradă) al locuinţei.

Acest branşament a fost racordat la LEA 0,4 KV, iar aceasta a fost proprietatea distribuitorului şi s-a modernizat în anul 2005, fiind finalizată şi recepţionată prin procesul verbal de recepţie la terminarea lucrării nr. 45/12.12.2005.

Prin această modernizare s-au înlocuit la locurile de consum branşamentele cu cabluri coaxiale ACYY 2x16 mmp şi unele BMPM-uri produse de ######## SA #####, respectiv s-a asigurat o protecţie sigură a instalaţiei electrice de utilizare proprietatea consumatorilopr, fiind asigurată protecţia la scurtcircuit, la supracurent, la supratensiuni, precum şi la electrocutare.

Linia aeriana şi branşamentele proprietatea distribuitorului au avut asigurată protecţia la scurtcircuit şi la supracurent, prin siguranţa MPR de 125 A, montată în tabloul de distribuţie joasă tensiune a PTA (post transformare aerian) 20/0,4 KV – Floru.

Ulterior modernizării instalaţiilor electrice, la locuinţa loc de consum în litigiu au fost efectuate lucrări de termoizolaţie care au acoperit cu polistiren inclusiv tubul din plastic în care se afla conductorul branşamentului care se afla montat între consola metalică şi BMPM.

La data de 10.02.2020, anterior declanşării incendiului în litigiu din 20.02.2020, la instalaţia electrică a distribuitorului din incinta locului de consum al reclamantului, s-au prezentat 2 inspectori ai distribuitorului, care au desigilat BMPM-ul şi au controlat atât integritatea branşamentului acestui loc de consum, precum şi înregistrarea corectă a consumului de energi electrică, ocazie cu care nu au fost depistate neconformităţi, fiind resigilat BMPM-ul, aşa cum rezultă din bonul de mişcare contor nr.

DO ##############020.

La 24.02.2020, conform procesului verbal nr. 33 întocmit de ISU ### (fila 24, vol.

I), pe baza incendiului care a izbucnit la locul de consum aparţinând reclamantului, s-au menţionat mai multe elemente factuale privind cauza probabilă a producerii incendiului, respectiv locul focarului a fost identificat ca fiind reprezentat de tabloul electric, sursa probabilă de aprindere – sc ef circuit electric, mijlocul care putea prodice aprinderea – conductor electric, primul material care s-a aprind – izolaţia cablu, împrejurarea determinantă – tablou de distribuţie cu defecţiuni, iar la condiţii care au favorizat dezvoltarea şi propagarea incendiului – observaţia cu întârziere a incendiului.

Expertul exeltroenergetic desemnat de instanţă a concluzionat că la instalaţia electrică a locului de consum în litigiu s-a produs un incediu care s-a eliminat prin arderea siguranţei MPR de 125 A, iar locul unde s-a produs scurtcircuitul a fost în afara locuinţei, în amonte sau chiar în interiorul BMPM-ului, concluzie trasată de expert pe baza faptului că conductoarele din aluminiu AFY 6 mmp din BMPM şi tabloul electric general din interiorul locuinţei au izolaţia intactă în interiorul tubului de plastic, fiind izolaţia arsă doar la intrarea în BMPM.

Tabloul electric din interiorul locuinţei are siguranţele automate culpate, fapt care dovedeşte că scurtcircuitul s-a produs în amonte de acesta, iar acestea nu au fost parcurse de curentul de scurtcircuit.

Prin urmare, arderea completă a BMP-ului şi a izolaţiei branşamentului, alături de arderea incompletă a izolaţiei branşamentului în interiorul tubului de plastic şi din interiorul consolei metalice, dovedesc că branşamentul şi BMPM-ul au ajuns în această stare din cauza prezenţei focului deschis, dar şi din cauza curentului de scurtcircuit.

Cu privire la momentul producerii scurtcircuitului, expertul desemnat de instanţă (######a emis 2 ipoteze, respectiv scurtcircuitul care a provocat arderea siguranţei MPR de 125 A s-a produs ulterior declanşării incendiului şi a provocat arderea completă a BMPM-ului şi izolaţia branşamentului şi a conductoarelor coloanei de alimentare a tabloului interior ori scurtcircuitul s-a produs anterior declanşării incendiului şi acesta a fost cel care a provocat incendierea locului de consum aparţinând reclamantului.

Această ultimă ipoteză ar fi fost lămurită de expert dacă acesta acea la dispoziţie resturile incendiate ale BMPM-ului.

Potrivit expertului judiciar #####, acoperişul ars în totalitate la locul de consum a fost refăcut, iar planşeele arse au avut aceeaşi soartă.

Din cuprinsul referatului cu propunerea de clasare a cauzei penale din dosarul penal nr. ####/P/2020 al Postului de Poliţie ######, a rezultat că o cauză probabilă a producerii incediului a fost existenţa unui scurtcircuit conductor electric, aşa cum a rezultat din procesul verbal menţionat anterior întocmit de ISU ###.

Din dosarul penal indicat a rezultat că incendiul a izbucnit în partea de vest a imobilului, unde se afla contorul electric, fără a se determina de reclamant ca o cauză posibilă existenţa sobei sau a coşului de fum.

Din constatările expertului în specialitatea procese pirogene şi incendii a rezultat că incendiul de la locuinţa reclamantului s-a produs în 24.02.2020, orele 23,55, iar acesta s-a manifestat la pereţii şi acoperişul imobilului şi la anexa (magazie de lemne) în suprafaţă de 9 mp, iar în urma acestui eveniment au ars şi s-au deteriorat în totalitate acoperişul, sarpanta şi astareala din lemn şi învelitoarea din tablă, în suprafaţă de 150 mp, alături de materiale combustibile depozitate în podul casei.

De asemenea, au ars şi s-au deteriorat taval’nele din şipci din lemn tencuite, în suprafaţă de aprox. 80 mp, precum şi mobilierul şi electrocasnicele din cele 3 dormitoare şi bucătărie.

În continuare expertul în specialitatea indicată mai sus a constatat modul de alimentare cu energie electrică a locului de consum în litigiu, iar acesta corespunde cu cel identificat anterior de către expertul în specialitatea electroenergetică, sens în care consideraţiile legate de acest aspect de la fila 108 dosar, vol.

II nu vor mai fi reluate.

La 10.03.2022 s-a constatat de expertul care face obiectul acestui pasaj al hotărârii că scurtcircuitul electric s-a produs în afara locuinţei, în amonte sau chiar în interiorul BMPM-ului, aşa cum şi expertul judiciar ###### a susţinut, având în vedere că acest scurtcircuit s-a produs în amonte prin faptul că conductoarele nu au fost parcurse de curentul de scurtcircuit.

De asemenea, arderea completă a BMPM-ului, a izolaţiei branşamentului (în zona BMPM), arderea incompletă a izolaţiei branşamentului din interiorul tubului de plastic şi în interiorul consolei metalice, dovedesc, în opinia acestui expert, că branşamentul şi BMPM-ul au ajuns în această stare atât din cauza curentului de scurtcircuit electric, ce a înregistrat o valoare foarte mare de circa 1000 A, cât şi din cauza focului deschis, generat de aprinderea termoizolaţiei din polistiren expandat, din apropierea acestora.

Studiind amprenta incendiului produs la imobilul în cauză, a rezultat din punctul de vedere al expertului ##### că incendiul s-a iniţial şi dezvoltat la BMPM-ul locuinţei, amplasat pe peretele vestic, la izolaţia branşamentului din zona BMPM-ului şi la termoizolaţia din polistiren expandat, a peretelui respectiv.

Expertul menţionat a indicat 3 surse probabile de aprindere (fila 111, vol.

II), în lipsa unor elemente relevante pentru luarea în considerare a unor cauze tehnice şi fenomene naturale, respectiv coşul de fum defect (fisurat), focul deschis în aer liber şi scurtcircuitul electric, iar din acestea numai a 3-a ipoteză a fost luată în calcul şi de acest expert, în sensul că numai scurtcircuitul electric este o cauză posibilă de aprindere, iar executarea de reclamant a termoizolaţiei din polistiren expandat a constituit doar o cauză care a favorizat dezvoltarea şi propagarea incendiului, în sensul că acestea au fost executate la o distanţă de 3-4 cm de BMPM şi peste tubul din plastic în care se aflau conductorii branşamentului.

La cele constatate anterior, cei 2 experţi parte ai pârâtei SC ####### SA, ###### Toaxen şi #######, au formulat opinii separate şi în contradicţie cu cele menţionate de experţii judiciari, mai ales în privinţa expertizei în specialitatea procese pirogene.

Astfel, s-a făcut referire de aceştia la existenţa sobei cu acumulare de căldură (fila 11, vol.

II), precum şi la faptul că instalaţia electrică a reclamantului, în speţă tabloul electric nu era prevăzut cu disjunctor diferenţial care să asigure protecţia împotriva punerii la pământ accidentale şi a curenţilor reziduali, iar instalaţia electrică interioară nu era protejată împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială care ar fi trebuit să fie făcută cu releu de protecţie maximală de tensiune, conectat între fiecare fază şi conductorul neutru, setat la tensiunea de 270 V, contrar unor normative tehnice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 Vca şi 1500 Vca, în speţă indicativ I7-11, aceste norme fiind reluate insistent de aceşti experţi pe parcursul acestei lucrări, prin intermediul cărora s-a reliefat că locuinţa reclamantului în litigiu nu respecta strict din punct de vedere tehnic aceste norme în legătură cu instalaţia electrică în cauză.

Prin Ordinul nr. 2741/2011 ministrul dezvoltării regionale şi turismului a emis acest act normativ privind aprobarea reglementării tehnice Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I 7-2011 emite prezentul ordin.

Indicativul I 7-2011 (în vigoare de la 14 noiembrie 2011) a fost prevăzut în anexa care face parte integrantă din acel ordin, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 bis.

Conform art. 1.1 din norme, prezentul normativ se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu: clădirilor civile, instalaţii electrice pentru iluminatul exterior şi similare aferente clădirilor şi instalaţiilor consumatorului situate în exteriorul clădirii.

Prin "instalaţii electrice aferente construcţiilor", conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu modificările şi completările ulterioare, se înţeleg toate echipamentele electrice care asigură utilităţile necesare funcţionării construcţiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la branşament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu incorporate în construcţie.

Potrivit art. 1.3 din acest norme, la proiectarea/verificarea şi execuţia instalaţiilor electrice trebuie să se respecte prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, referitoare la cerinţele esenţiale de calitate: a - rezistenţă mecanică şi stabilitate; b - securitate la incendiu; c - igienă sănătate şi mediu; d - siguranţă în exploatare; e - protecţia împotriva zgomotului; f - economie de energie şi izolaţie termică.

Conform art. 3.0.1.1, la proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice aferente construcţiilor trebuie să se respecte prevederile din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a actelor normative subsecvente acesteia.

Raportat la art. 3.0.1.2, proiectele de instalaţii electrice se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi conform Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

Conform art. 3.0.1.3, începerea execuţiei instalaţiilor electrice este permisă numai după ce investitorul a obţinut avizul tehnic de racordare.

Punerea în funcţiune se face numai după controlul execuţiei instalaţiilor electrice de către unităţi autorizate.

Aşa cum dispune art. 3.0.1.4, este interzisă începerea lucrărilor de instalaţii electrice fără proiecte verificate în condiţiile art. 3.0.1.2. or, din actele dosarului nu a rezultat că locuinţa reclamantuluiu nu întrunea aceste cerinţe tehnice de siguranţă, în condiţiile în care distribuitoprul de energie electrică l-a racordat la reţeaua generală RED #,4 kV, sens în care aserţiunile celor 2 experţi parte pe aspectul neîndeplinirii de către locuinţa reclamantului a minimelor condiţii tehnice de funcţionare a instalaţiei sale electrice nu vor fi reţinute.

Cum, de asemenea, instanţa nu poate reţine şi afirmaţiile celor doi experţi parte legate de faptul că la locuinţa reclamantului în litigiu nu a fost identificat un mijloc de stingere a incendiului, aşa cum dispune Ordinul MAI nr. 163/28.02.2007 (în vigoare de la 28 aprilie 2007 şi publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 216 din 29 martie 2007), având în vedere că aceste norme generale de apărare împotriva incendiilor stabilesc principiile, criteriile de performanţă şi condiţiile tehnice generale privind asigurarea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu" pentru construcţii, instalaţii şi amenajări, precum şi regulile şi măsurile generale de prevenire şi stingere a incendiilor, dar nerespectarea obligaţiei de a deţine stingător de incediu în locuinţa proprietate personală nu este una sancţionabilă (conform anexei 6 detaliate chiar de experţii în speţă – fila 12 verso-13, vol.

II – aceasta are caracter de recomandare), precum şi faptul că în speţă existenţa acestuia nu ar fi împiedicat declanşarea incendiului, dar mai ales propagarea sa, prin modul de acţiune al evenimentului, astfel cum acesta a fost descris de cei doi experţi judiciari (###### #### şi ##### #######).

De asemenea, faptul că în gospodărie s-au identificat vetre improvizate de foc (fila 12 verso, vol.

II) nu are nicio relevanţă în proces, în contextul în care în lanţul cauzal nu a fost identificată legătura dintre aceasta şi incendiul din speţă.

Legat de mentenanţa instalaţiei de energie electrică (fila 13, vol.

II), invocată de experţii parte, instanţa reţine că, într-adevăr, conform Norme I7-2011 invocate, aceasta trebuia să fie asigurată de titularul acestui drept, dar nu cu caracter obligatoriu legal cum menţionează experţii, ci tot de recomandare, în contextul în care art. 3.7.1 spune că tebuie realizată o frecvenţă şi o calitate a întreţinerii instalaţiei care sunt necesare pe toată durata de viaţă normată, conform cap. 8 şi 9 şi trebuie luate în consideraţie acele caracteristici ale instalaţiei ce ţin seama de frecvenţa şi de calitatea întreţinerii:

- să poată fi efectuată orice verificare periodică, încercare, întreţinere şi reparaţie necesare pe durata de viaţă normată;

- să se respecte măsurile de protecţie pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă (conform Legii nr. 319/2006);

- să se utilizeze echipamente cu agremente tehnice care să permită funcţionarea corectă a instalaţiei pe toată durata de viaţă normată.

Din cele anterior expuse nu se extrage obligativitatea prezentării acestei mentenanţe de către consumator, iar distribuitorul nu a invocat nici anterior şi nici ulterior incendiului existenţa unor disfuncţionalităţi legate de instalaţia electrică care aparţine consumatorului reclamant, cu atât mai mult cu cât expertizele dispuse în proces nu au condus la reţinerea unor disfuncţionalităţi ale acestei părţi electrice, ci, din contră, au reţinut că incendiul a apărut mai mult decât probabil în partea de reţea care aparţine distribuitorului.

Raportat la deficienţele manifestate anterior producerii incendiului, aşa cum cei 2 experţi indică la fila 13, vol.

II (pct. 2.3.4.), instanţa reţine că, într-adevăr, aşa cum şi cei doi experţi judiciari au menţionat, branşamentul electric care aparţine de distribuitor a fost acoperit cu polistiren expandat, pentru care nu s-a deţinut autorizaţie de construire, contrar prevederilor Legii nr. 50/1991, care, pentru asemenea lucrări, impune existenţa unor asemenea autorizaţii – conform art. 3 lit. a) din această lege, lucrările de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11, se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, or, în speţă, reclamantul nu a prezentat aşa ceva.

Dar, având în vedere concluziile celor doi experţi judiciari (###### #### şi ##### #######), descrise anterior, instanţa reţine că nu acest polistiren expandat a fost sursa probabilă a incendiului, ci doar eventuala sursă de propagare a acestuia, însă nu se poate determina în concret cât de mare a fost această contribuţie pe planul despăgubirii solicitate de reclamant, în condiţiile în care această propagare nu poate fi determinată în concret de instanţă, în lipsa unor criterii tehnice din partea experţilor desemnaţi în acest scop.

Aceasta deoarece în dreptul nostru civil s-a considerat că, de regulă, gradul culpei nu are importanţă şi nici utilitate practică, atunci când legea nu prevede altfel.

Din moment ce culpa există, alături de celelalte condiţii ale răspunderii civile, indiferent de gradul ei, se naşte obligaţia de reparare a prejudiciului.

Noul Cod civil defineşte totuşi culpa gravă în art. 16 alin. (3), ultima frază, unde se stabileşte că este „atunci când autorul a acţionat cu o neglijenţă şi imprudenţă pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o faţă de propriile interese”.

De asemenea, principiul răspunderii pentru orice culpă este consacrat implicit în art. 1357 alin. (2), în materia răspunderii pentru fapta proprie, care dispune „Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă”.

Prin urmare, cum nu se poate determina dacă propagarea incendiului în litigiu ar fi fost stopată în lipsa polistirenului expandat montat nelegal de reclamant, instanţa constată că nu există date suficiente care să conducă la reţinerea dispoz. art. 1352 C.civ., potrivit cu care fapta victimei înseşi şi fapta terţului înlătură răspunderea chiar dacă nu au caracteristicile forţei majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, însă numai în cazurile în care, potrivit legii sau convenţiei părţilor, cazul fortuit este exonerator de răspundere.

Fapta victimei trebuie să fie ilicită şi săvârşită în exclusivitate din culpa sa.

Vinovăţia autorului şi, implicit, răspunderea sunt înlăturate atunci când producerea prejudiciului se datorează faptei victimei înseşi sau a unui terţ.

Fapta victimei reprezintă actul de conduită ilicit şi culpabil al persoanei prejudiciate, care, din punct de vedere cauzal, determină sau favorizează producerea prejudiciului în dauna sa.

Fapta victimei trebuie să fie ilicită şi să fi fost săvârşită în exclusivitate din culpa sa.

Aşadar, răspunderea civilă a pârâtului este exclusă, total sau parţial, după cum fapta victimei sau fapta unui terţ a fost cauza exclusivă a producerii prejudiciului sau, după caz, alături de această faptă la originea prejudiciului se află şi alte împrejurări.

Înlăturarea răspunderii este determinată de absenţa, în tot sau în parte, a raportului de cauzalitate dintre fapta pârâtului şi prejudiciul suferit de reclamant.

Cum în speţă instanţa nu are elemente care să determine gradul de culpă al reclamantului prin montarea polistirenului expandat în lanţul cauzal al incendiului şi s-a determinat cu probabilitate mare că incendiul este provocat de un scurtcircuit electric în BMPM-ul sau branşamentul aparţinând pârâtei Distribuţie, instanţa reţine că orice aserţiune legată de nerespectarea de reclamant a unor obligaţii distincte de cele care au legătură cu incendiul în speţă nu poate atrage decât sancţionarea sa contravenţională sau administrativă în contextul Legii nr. 50/1991, dar fără implicaţii concret în planul domeniului delictual de faţă, unde culpa pârâtei de distribuţie nu este exclusă, iar aceasta răspunde chiar şi pentru cea mai uşoară culpă.

În mod asemănător se prezintă situaţia şi din perspectiva nerespectării de reclamant a Ordinului MAI nr. 163/2007 privind acelaşi montaj de polistiren, aşa cum experţii parte descriu pe drept cuvânt normele acestui ordin la fila 13 verso, vol.

II, pentru acestea putând fi aplicate sancţiuni de altă natură reclamantului, dar fără importanţă factuală în speţa de faţă.

Aceleaşi consideraţii le reţine instanţa şi raportat la cele referitoare la nerespectarea normelor I7-2011 descrise de experţii parte la fila 14, vol.

II, în condiţiile în care acestea nu au relevanţă în lanţul cauzal din proces, neputând să excludă culpa pârâtei de distribuţie.

În această situaţie instanţa nu poate să nu observe că, din cronologia evenimentelor descrise de experţii parte la fila 14 verso, vol.

II, rezultă că ulterior realizării anvelopării de reclamant repretentanţi ai distribuitorului de energie electrică au fost la faţa locului, au verificat sistemul electric aparţinând distribuitorului şi nu au avut obiecţiuni la cele edificate de reclamant, fără să se pună în vedere acestuia să ia măsuri de readucere a lucrării de anvelopare în condiţii legale din punct de vedere al siguranţei, din acest punct de vedere putând fi identificată o culpă a distribuitorului, care nu a obiectat anterior incendiului aspectele pe care le opune în proces ulterior producerii evenimentului.

Or, conform nemo auditur propriam turpitudinem allegans, nimeni nu poate invoca în susţinerea intereselor sale propria sa culpă, adagiu latin potrivit căruia nimeni nu poate să obţină foloase invocând propria sa vină, incorectitudine, necinste, şi nici să se apere valorificând un asemenea temei.

#### şi pentru reclamant se poate aplica acelaşi adagiu cu titlul de principiu de drept, instanţa reţine că nu este exclusă totuşi culpa pârâtei de distribuţie, a cărei parte de instalaţie a produs mai mult decât probabil incendiul în litigiu, sens în care nu se poate reţine că există o cauză exoneratoare de răspundere în această privinţă.

În alte cuvinte, afirmaţiile experţilor parte de la fila 14 verso, vol.

II (pct. 2.3.6.4.) privind aflarea sau nu în tensiune a instalaţiei electrice din interior nu au nicio relevanţă juridică în condiţiile în care nu s-au identificat elemente tehnice care să conducă la reţinerea unei disfuncţionalităţi a acesteia, chiar dacă pentru aceasta nu se asigurase mentenanţa, întrucât acest aspect este distinct de cauzele incendiului, nefiind identificată această împrejurare ca fiind sursa incendiului.

Lipsa elementelor integrale ale BMPM-ului, descrise ca şi eventuale neconcordanţe de fapt de experţii parte la fila 15, vol.

II, pct. 2.4.2.3, sunt elemente cauzale fără importanţă, în contextul în care lipsa invocată poate la fel de bine să fie transpusă în sarcina pârâtei de distribuţie, care, după eveniment, nu a ridicat aceste elemente, din această privinţă neputând fi pus semnul egalităţii între culpă şi reclamant că ar fi putut să arunce la gunoi aceste elemente.

Aserţiunile experţilor parte de la fila 16, vol.

II, pct. 2.4.14 partea finală, în sensul că la faţa locului nu au fost identificate urme ale unui eventual arc electric pe contoarele branşamentului pot fi reţinute de instanţă, în condiţiile în care experţii desemnaţi de instanţă au concluzionat că incendiul nu s-a iniţiat de la instalaţia aparţinând reclamantului, ci de la cea a pârâtei de distribuţie cel mai probabil, în lipsa altor elemente factuale care să conducă la o altă ipoteză.

Defectele de arc electric apar atunci când un curent electric nu mai circulă numai prin conductor, ci trece prin izolaţia deteriorată sau când conductorul este întrerupt.

Cablajele greoaie şi instalaţiile electrice îmbătrânite, prizele supraîncărcate şi aparatele defecte sunt principalii vinovaţi.

Izolaţia deteriorată sau veche a conductorilor este de asemenea o cauză uzuală a apariţiei arcului electric.

Creşterea numărului de dispozitive electrice şi electronice de uz casnic conectate non-stop la reţeaua de alimentare, diverse adaptoare, conectoare şi prelungitoare necorespunzătoare sunt de asemenea, factori de risc.

Cum în speţă nu s-a identificat un asemenea arc electric, instanţa reţine că există un plus de factualitate în beneficiul reclamantului şi în detrimentul pârâtei de distribuţie, în sensul că nu există elemente care să conducă la reţinerea unei disfuncţionalităţi a reţei electrice din interiorul locuinţei reclamantului, iar prin aceasta s-ar fi cauzat incendiul în speţă.

Legat de expertiza în specialitatea procese pirogene şi incendii, contestată de experţii parte ai distribuitorului pârât la fila 195 vero şi urm., vol.

II, instanţa reţine că aceştia şi-au depăşit oricum atribuţiile acestora, prin faptul că au negat constatările unei persoane specializate, deşi nu au această calificare.

În altă ordine de idei, instanţa reţine totuşi că indicarea de aceşti experţi a neclarităţilor de exprimare ale expertului judiciar de la fila 196, vol.

II nu poate fi reţinută, în contextul în care definiţia cuvântului „ardere”, diferită în semnatica expertului judiciar de cea expusă în Ordinul MAI nr. 210/2007 nu poate avea relevanţă juridică pe fondul litigiului, întrucât aceste chestiuni nu sunt esenţiale în a se stabili cauza incendiului, fiind chestiuni de natură teoretică ce nu impietează asupra concluziilor expertului judiciar.

La fel reţin einstanţa şi chestiunea legată de aceeaşi neclaritate a cuvintelor „aprindere” şi „incendiu”, aşa încât superficialitatea invocată de experţii parte nu poate conduce la anularea unor concluzii tehnice ale expertului ##### #######, având în vedere că folosirea unor definiţii tehnice nu poate conduce la anularea constatărilor, în condiţiile în care semnatica diferită utilizată de expert faţă de norme legale nu este sancţionată cu nulitatea unor concluzii tehnice, dacă principiul nu a fost aplicat eronat la speţă, iar din cele expuse de expeerţii parte nu a rezultat contrariul.

În concluzie, instanţa reţine că asigurarea mentenanţei instaşaţiei electrice de pârâta Distrubuţie şi neasigurarea acesteia de către reclamant nu are nicio relevanţă juridică, întrucât nu s-a demonstrat tehnic că cea aparţinând reclamantului este izvorul incendiului, iar asigurarea acestei mentenanţe nu absolvă de culpă delictuală pârâta distribuitor, întrucât această mentenanţă nu este sinonimă cu inexistenţa culpei, legea nepermiţând o asemenea derogare.

Trecând la prejudiciul constatat în proces, pe baza concluziilor expertului desemnat de instanţă (######prin raportul iniţial al acestuia s-a stabilit un prejudiciu de 168430 lei, privind contravaloarea părţilor şi a lucrărilor de natura construcţiilor şi a instalaţiilor electrice deteriorate la imobilul reclamantului în urma incendiului din 24.02.2020, acesta fiind detaliat pe fiecare parte componentă la fila 18, vol.

III.

Ulterior, având în vedere obiecţiunea admisă chematei în garanţie, expertul evaluator a fixat suma de 125575 lei la fila 56, vol. III.

Conform art. 1349 alin. 1 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Acest text de lege este aplicabil speţei în raport de data evenimentului reclamat (2020), prin prisma art. 3 din Legea nr. 71/2011.

Răspunderea civilă delictuală constituie răspunderea de drept comun, iar răspunderea contractuală reprezintă o răspundere specială sau limitată.

Ori de câte ori răspunderea civilă nu decurge din neexecutarea unui contract, ne vom găsi pe terenul răspunderii delictuale.

La cererea de chemare în garanţie din dosar instanţa se va raporta la răspunderea contractuală.

Potrivit art. 1357 C.civ., (1) cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Indiferent de împrejurarea că fapta este sau nu infracţiune ori a fost săvârşită cu intenţie sau din culpă, răspunderea pentru repararea prejudiciului este, în principiu, aceeaşi.

De aceea, simpla culpă, chiar vina cea mai uşoară, alături de celelalte condiţii, este suficientă pentru angajarea integrală a răspunderii delictuale.

Pentru a putea fi angajată răspunderea civilă delictuală (directă sau indirectă), cele patru condiţii - existenţa prejudiciului, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia - trebuie întrunite cumulativ.

Prejudiciul, ca element esenţial al răspunderii delictuale, constă în rezultatul, în efectul negativ (material sau moral) suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârşite de o altă persoană.

Din cele expuse anterior, a rezultat că prejudiciul din proces se ridică la suma de 168.430 lei, cu titlul de contravaloare prejudiciu rezultat în urma incendiului din 24/25.02.2020 la gospodăria reclamantului.

Pentru ca dreptul la repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită să ia naştere şi să poată fi ridicată o pretenţie la repararea daunei suferite, se impune ca prejudiciul să fie cert şi să nu fi fost reparat încă, iar din actele dosarului nu a rezultat contrariul.

Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, este definită ca fiind orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane.

Fapta ilicită poate fi considerată ca fiind un act de conduită prin săvârşirea căruia se încalcă regulile generale de comportament în cadrul societăţii, stabilite prin lege.

Fapta ilicită implică trei elemente: unul material, altul de natură psihologică şi un al treilea de ordin social.

Sub aspect material, fapta ilicită se relevă prin săvârşirea ei, când nu trebuie comisă, sau prin omisiunea de a fi săvârşită, atunci când există obligaţia de a acţiona.

Din punct de vedere psihologic, fapta ilicită se relevă prin conduita aleasă: de a acţiona, când este interzis, şi, dimpotrivă, de a nu acţiona, în ipoteza în care trebuie întreprins ceva.

În fine, sub aspect social, fapta ilicită se prezintă ca fiind reprobabilă şi societatea în care trăieşte autorul cere sancţionarea acestuia.

Cum instalaţia electrică aparţinând pârâtei ########### SA a fost cauza probabilă a incendiului declanşat la locuinţa reclamantului, instanţa reţine că această culpă îi aparţine acestei părţi, iar prin aceasta s-a identificat culpa delictuală a părţii în speţă, pe baza celor anterior expuse nefiind identificată o culpă concurentă suficient de determinată pentru ca să fie una comună alături de reclamant.

Pentru determinarea raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, în literatura de specialitate şi în practica judiciară au fost propuse diferite criterii de determinare a faptelor şi împrejurărilor care trebuie să fie reţinute ca fiind determinante în cauzarea prejudiciului:

a) criteriul echivalenţei condiţiilor;

b) sistemul cauzei proxime;

c) sistemul cauzalităţii necesare;

d) sistemul indivizibilităţii dintre cauză şi condiţii.

Pentru a se putea stabili raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs, se cer a fi determinate câteva elemente de orientare:

a) stabilirea unui raport de cauzalitate direct între faptă şi prejudiciu, excluzându-se factorii ipotetici;

b) necesitatea selectării faptelor când acestea sunt în concurs, pentru a le identifica pe cele cu rol determinant;

c) stabilirea, dacă este cazul, a faptelor ilicite concurente şi a raportului dintre cele comisive şi cele omisive.

Prin stabilirea unui raport de cauzalitate direct între faptă şi prejudiciu, excluzându-se factorii ipotetici, instanţa reţine că instalaţia electrică a distribuitorului a suferit un scurtcircuit electric, iar acesta a fost cauza incendiului, situaţie în care alţi factori ipotetici nu pot fi reţinuţi de instanţă, respectiv lipsa mentenanţei instalaţiei electrice aparţinând reclamantului.

Prin necesitatea selectării faptelor când acestea sunt în concurs, pentru a le identifica pe cele cu rol determinant, instanţa reţine că nu s-au identificat fapte în concurs ale reclamantului şi ale pârâtei de distribuţie care să fie de natură să excludă culpa pârâtei în speţă.

Având în vedere toate aceste elemente descrise anterior, instanţa va admite în parte cererea principală formulată de reclamantul ######## #######, astfel cum a fost majorat cuantumul câtimii obiectului său ulterior, sens în care va obliga pârâta ########### ####### ####### SA să plătească reclamantului suma de 168.430 lei, cu titlul de contravaloare prejudiciu rezultat în urma incendiului din 24/25.02.2020 la gospodăria reclamantului.

Chemarea în garanţie reprezintă acea cerere de intervenţie forţată prin care una dintre părţile litigante solicită introducerea în proces a unui terţ împotriva căruia ar putea formula acţiune separată în garanţie sau în despăgubiri, pretinzând soluţionarea acesteia în litigiul pendinte.

Un element caracteristic al cererii de chemare în garanţie îl constituie existenţa unei legături de dependenţă şi subordonare între cererea principală şi cererea de chemare în garanţie, soluţia primei cereri influenţând soluţia cererii de chemare în garanţie în mod esenţial.

Prin poliţa de asigurare de răspundere civilă (răspundere publică) încheiată între ######## ### SA şi ########### SA sub nr. … (fila 119 şi urm., vol.

I) este reglementată de prevederile condiţiilor de asigurare 13.01.01.W.001.0.P, condiţiilor specifice şi clauzelor adiţionale anexate.

Conform art. 2.1 din condiţii generale, obiectul asigurării îl constituie acoperirea daunelor cauzare terţilor în timpul perioadei de asigurare, de fapta comisă din culpă de către Asigurat, pentru care acesta răspunde civil, conform legii, daune în legătură cu care Asiguratul a primit o plângere / cerere scrisă de despăgubire în timpul perioadei de asigurare sau ulterior acesteia, dar înainte de a fi operat prescripţia extinctivă referitoare la dreptul păgubitului de a solicita repararea prejudiciului suferit.

Potrivit art. 2.2, riscurile acoperite în legătură cu care asigurarea validează sunt cele de producere a următoarelor evenimente asigurate: (i) daune materiale; (ii) vătămări corporale; (iii) deces.

Pentru evenimentul care face obiectul prezentei cauze, Omniasig a deschis dosarul de daună nr. RG############.

Conform poliţei de asigurare …., franşiza aplicabilă despăgubirii este 2.000 ####/eveniment, conform specificaţiei poliţei.

Astfel se prevede că partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri.

Atunci când există o obligaţie de garanţie în sarcina unui terţ stabilită legal sau convenţional cu acest titlu (garanţie) sau când partea care a căzut în pretenţii ar putea solicita despăgubiri de la un terţ (daune/despăgubiri).

Soluţia care se va da asupra cererii de chemare în garanţie depinde de soluţia ce se va pronunţa cu privire la cererea principală, iar în speţă se distinge soluţia în sensul că cererea principală e admisă – respectiv pârâta care a formulat cererea de chemare în garanţie a pierdut – a căzut în pretenţii – sens în care se va admite şi cererea de chemare în garanţie, dar în parte pe baza celor reţinute anterior, combinat cu faptul că asiguratorul nu răspunde de daune decât raportat la valoarea din momentul producerii, aşa cum dispune art. 9.8 din condiţiile generale de asigurare (fila 140, vol.

I), şi nu la întinderea dreptului solicitat de reclamant din momentul efectuării expertizei în specialitatea construcţii civile, pe baza clauzelor contractuale.

Franşiza este partea din daună ce urmează a fi suportată de către asigurat. Ea apare în poliţă şi poate fi exprimată ca şi valoare fixă sau relativă – procent din suma asigurată sau din daună.

Aceasta poate fi de două tipuri: atinsă şi deductibilă.

În speţă este vorba despre o franşiză deductibilă, respectiv este suma de bani care va fi suportată de client, indiferent de valoarea daunei. Astfel, din despagubire se va scădea valoarea franşizei.

Astfel fiind, în aplicarea dispoz. art. 72 alin. 1 C.pr.civ., va admite în parte şi pe fond cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta ########### SA în contradictoriu cu chemata în garanţie ##########SA, astfel cum a fost majorat cuantumul câtimii obiectului său ulterior, respectiv va obliga chemata în garanţie ######## SA să plătească pârâtei ########### SA suma de 125.575 lei, cu titlul de despăgubire asigurare contractuală, cu diminuarea acestei sume cu suma de 2.000 EUR (franşiza) sau echivalentul în RON la cursul BNR din ziua plăţii.

Raportat la art. 451 C.pr.civ., instanţa va obliga pârâta ########### SA să plătească reclamantului suma de 11.472,2 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru, onorarii experţi şi avocat), ţinând cont că admiterea în parte a cererii principale este legată de nereţinerea solidaritării pârâtelor chemate în proces, nu şi pe alte criterii, sens în care aceste sume cheltuite de reclamant în proces trebuie returnate integral de partea în culpă, iar aceasta aparţine pârâtei de distribuţie.

Va obliga chemata în garanţie ######## SA să plătească pârâtei ########### SA suma de 7.366,5 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată (taxe judiciare de timbru de 3.616,5 lei şi restul sumei reprezentând onorarii experţi) proporţional cu pretenţiile admise în raport cu cererea de chemare în garanţie, pe baza principiului legăturii juridice din cererea de chemare în garanţie dintre cele două părţi şi a faptului că cererea pârâtei de distribuţie a fost admisă parţial, fiind aplicabil art. 453 alin. 2 C.pr.civ.