Sentinţă civilă nr. 4198 din 25.10.2023

Data publicare portal: 12.06.2024

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a admis cererea formulată de reclamanţii #### (CNP #############), cu domiciliul în #####, şi ####### (CNP #############), cu domiciliul în #####, în contradictoriu cu pârâtul ####### (CNP #############), cu domiciliul în #### .

Dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în ########.

Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria #######.

Pronunţată, astăzi, 25.10.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei #######, la data de 01.09.2023, cu nr. ####/311/2023, reclamanții ######## și ####### în contradictoriu cu pârâtul ###### au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună evacuarea paratului din imobilele casă de locuit și anexă, precum și terenul intravilan aferent curți, construcții, situate în ###, în tarlaua 7, parcela 310, înscrise în cartea funciară sub nr. cadastral 53639, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că în fapt, sunt moștenitorii legali, în calitate de descendenți de gradul I ai autorilor ######## ### și ######## #######.

Autorii lor sunt proprietarii imobilelor individualizate mai sus.

Au arătat reclamanţii că, pe rolul Judecătoriei ####### se află dosarul de partaj succesoral nr. ####/311/2022, dosar în care se dezbate succesiunea după cei doi autori ai lor.

In imobilele individualizate mai sus locuiește fără drept paratul ###### care este nepotul lor, respectiv fiul sorei lor, ####### ####, imobile pe care le-a ocupat fără a avea vreun titlu locativ legal.

Paratul nu are niciun drept asupra acestor imobile, iar ei l-au tolerat cu multă bunăvoință în sensul că l-au lăsat să locuiască acolo de mai mulți ani, pentru că nu avea unde să stea.

După ce au promovat acțiunea de partaj succesoral, pârâtul, fără niciun drept legal, prin abuz de folosință, a început să efectueze mai multe lucrări la casă, pentru care nu le-a cerut acordul lor, moștenitorilor, i-a ignorat complet, ca apoi să solicite în dosarul de partaj, prin mama sa, un drept de creanță pentru lucrările făcute abuziv și pe care le consideră îmbunătățiri.

Au solicitat instanţei să aibă în vedere și faptul că ei au formulat mai multe petiții, sesizări și chiar plângeri penale la organele în drept pentru aspectele menționate mai sus, respectiv modificările aduse casei, care au dus la deteriorarea acesteia, au fost distruși pereți, scoasă podeaua de scandură, au fost demolate garduri, au fost demolate cotețele pentru păsări, au dispărut mai multe bunuri din casă, care evident nu îi aparțineau, efectiv a aruncat sau înstrăinat mai multe bunuri din casă.

Pentru aceste abuzuri pârâtul a fost amendat de organele în drept de mai multe ori.

Au menţionat că l-au notificat în scris pe parat pentru ocuparea fără drept a imobilului, conform art. 1038 C.proc.civ., notificare prin care i-au pus în vedere să elibereze imobilul pe care îl ocupă fără temei legal, în termen de 5 zile de la comunicare.

Bineînțeles că i-a ignorat complet, nu i-a contactat în niciun fel, deși are toate datele lor de contact, nu le-a răspuns la notificare și nu a plecat din casă.

Au mai specificat că paratul lucrează, are un venit lunar constant, este tanăr, are 36 de ani și nu are niciun fel de afecțiuni medicale, situație în care apreciază că poate să stea cu chirie, având în vedere că mai mulți ani nu le-a achitat nimic, ba mai mult, a distrus casa în care l-au tolerat cu multă bunăvoință.

Au solicitat instanţei să aibă în vedere faptul că paratul fost tolerat de ei în imobil, deoarece era nepotul lor, între ei, părțile, exista un raport juridic privind folosința bunului, iar reclamanții au tolerat aceasta situatie, fără să existe vreun contract pentru folosirea locuinței, tocmai în baza relațiilor de rudenie.

In aceste circumstanțe, practica judiciară statuează că persoana tolerată, respectiv paratul, are statutul unui detentor precar și evident obligația de a părăsi imobilul la solicitarea lor, care au deocamdată numai calitatea de moștenitori ai proprietarului.

În ipoteza în care persoana tolerată nu dă curs solicitării, apreciază că au posibilitatea de a promova o acțiune în evacuare, specifică raporturilor de locațiune.

Prin acțiunea în evacuare promovată, reclamanții nu solicită obligarea paratului să le recunoască dreptul de proprietate asupra imobilului, ci doar evacuarea acestuia și predarea bunului în materialitatea sa.

Procedura specială de evacuare se aplică, după cum îi spune și numele, evacuării din imobile, folosite sau ocupate fără drept de foștii locatari sau de alte persoane.

În drept au invocat prevederile art. 1040 C.proc.civ.

În dovedire, au solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f. 7-38)și interogatoriul pârâtului.

La data de 22.09.2023, reclamanta ########### a depus note scrise, prin care a arătat că este de acord cu acţiunea introdusă de fratele său, reclamantul ####.

La data de 26.09.2023, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea actiunii ca neîntemeiată şi plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a invocat lipsa titlului reclamantilor asupra imobilului din care se cere evacuarea speciala, în temeiul art. 1043 alin. 2 n.c.p.civ; reclamantii nu au calitatea de locator ori de propietari asupra imobilului din care se cere evacuarea, ci au numai un drept succesoral asupra masei succesorale din care face parte imobilul în litigiu;

A susţinut că s-a născut şi a crescut în acest imobil, i-a îngrijit şi înmormantat pe cei doi bunici, autorii decedaţi ### şi #######;

A locuit în acest imobil cu acordul bunicii ######## iar după moartea acesteia locuieşte în acest imobil cu acordul mamei sale ####### care are un drept succesibil asupra acestui imobil, ca şi cei doi reclamanti; de asemenea, consideră că a dobândit un drept de moştenire asupra imobilului în litigiu, în calitate de descendent de gradul II (nepot de fiică).

In temeiul art. 1.125 si 1.126 n.c.civ, în calitate de descendent, are posesia de fapt a bunurilor succesorale, precum şi sezina bunurilor succesorale ce presupune dreptul de a administra patrimoniul succesoral şi exercita drepturile şi acţiunile defuncţilor.

Îmbunătăţirile la imobilul în litigiu le-a realizat cu acordul şi împreuna cu mama sa ####, ce are calitatea de fiică a autorilor decedati.

În drept a invocat prevederile art. 1041 si urm. n.c.p.civ. art. 1.025 , 1.026 N.C.Civ.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (f. 52-54).

La data de 05.10.2023, reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare, prin care au reiterat în mare parte mențiunile făcute în cererea de chemare în judecată.

Au susţinut că nu poate fi vorba despre susținerile pârâtului că i-a îngrijit și i-a înmormântat pe cei doi bunici, autorii decedați ######## ### și ######## #######.

Tatăl lor nu a avut nevoie de îngrijirea lor deoarece acesta a decedat în anul 2010 când mama lor era în plină sănătate, ea fiind cea care s-a ocupat de îngrijirea lui.

Autoarea ######## #######, mama lor, în ultima perioadă a vieții, mai ales în ultimii 2 ani de viață, a fost grav bolnavă, situație în care a avut nevoie de îngrijire permanentă, a locuit împreună cu reclamantul la Pitești, iar el a fost cel care s-a ocupat de îngrijirea acesteia, sens în care au depus înscrisuri în dovedire.

Reclamantul s-a ocupat de tot ceea a însemnat hrana, medicamentele, toaleta, întreținerea și mai ales îngrijirea medicală a mamei lor, cu sprijinul financiar al sorei sale Vladu Violeta, care a lucrat și lucrează în Anglia, respectiv, i-a procurat hrana zilnică, hainele, i-a asigurat confortul fizic și psihic de care avea nevoie, a mers cu ea la consultații medicale de specialitate, i-a procurat medicamentele de care a avut nevoie, i-a achitat toate taxele pentru aceste consultații și medicamente, s-a ocupat de referatele medicale și celelalte acte pentru comisia de handicap.

Arată că, el și sora sa ##### au suportat în totalitate cheltuielile de înmormântare cu ambii părinți precum și pomenirile ulterioare.

Paratul nu are niciun drept de mostenire a bunicii, ca nepot de fiică, în situatia în care trăieşte mama lui, iar autorii lor nu dispun în vreun mod legal în timpul vietii lor in favoarea nepotului.

Astfel, paratul nu are niciun fel de calitate în ce privește succesiunile autorilor ######## ### și ######## #######.

Conform disp. art. 964 alin 1 Cod Civil, rudele defunctului vin la moştenire în ordinea celor patru clase de moştenitori stabilite în acelaşi text de lege.

Este vorba de o ordine de referintă stabilită de legiuitor.

Astfel, moștenitorii din clasa întai (descendenții autorului, care include pe copiii, fiii și fiicele, nepoți de fii sau fiice, strănepoți de fii și fiice etc., fără limită de grad), clasă unde se încadrează reclamanții, după cei doi părinți, cei din clasa a doua, dacă nu sunt moștenitori de clasa întai, înlătură de la succesiune pe moștenitorii din clasele următoare.

In ceea ce privește susținerea paratului că, îmbunătățirile la imobilul în litigiu le-a realizat cu acordul și împreună cu mama sa ####### #### ce are calitatea de fiică a autorilor decedați, solicită instanţei să o respingă ca neîntemeiată avand în vedere situația de fapt descrisă în cererea de chemare în judecată.

Pe cale de consecință, avand în vedere că în dosarul de partaj succesoral s-au administrat probe (înscrisuri și declarații de martori), iar reclamanții au formulat mai multe plangeri și sesizări la organele în drept pentru abuzurile numite de parat îmbunătățiri, care au fost făcute de acesta după depunerea sau în timpul derulării dosarului de partaj succesoral după cei doi părinți ai lor, aceste apărări nu pot fi primite în cauza de față care are ca obiect evacuarea paratului.

Solicită instanţei să aibă în vedere solicitările formulate de reclamanți prin cererile formulate și să respingă apărările paratului din întâmpinare.

În drept, au invocat dispozițiile art. 471 alin. (6) C.proc. civ.

În cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Conform extrasului de carte funciară nr. 53639 Coloneşti, imobilul constând în casă, anexă şi teren în suprafaţă de 761 mp situat în ##, figurează ca fiind intabulat pe numele defuncţilor######## ### .

Coroborând înscrisurile aflate la dosarul cauzei (anexe 24 şi acte de stare civilă), reclamanţii ######## #### şi #####-######## ####### împreună cu mama pârâtului, ####### ####, sunt fiii defuncţilor ######## ### şi ######## #######, astfel că aceştia au calitatea de moştenitori sezinari, conform dispoziţiilor art. 1126 Cod civ.

Din susţinerile părţilor rezultă că pârâtul ####### ###### ###### locuieşte în imobilul mai sus menţionat cu acordul numitei ####### ####.

Instanţa reţine că, prin prezenta cerere, reclamanţii solicită evacuarea pârâtului ####### ###### ###### din imobilul situat în ###### ### ##, #### ###, pârâtul fiind fiul surorii reclamanţilor, ####### ####.

În drept, instanța reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1034 și urm.

C.proc. civ. care reglementează procedura specială de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept.

Astfel, conform normelor amintite anterior, pentru a fi întemeiată prezenta acțiunea este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: reclamantul să aibă calitatea de proprietar, astfel cum este definit de art. 1034 alin. (2) lit. f) C.proc.civ., pârâtul să aibă calitatea de ocupant sau de fost locatar, respectiv să nu dețină un titlu în baza căruia folosește imobilul, pârâtul să fi refuzat părăsirea imobilului după ce a fost notificat în condițiile art. 1039 C.proc.civ.

În ceea ce privește prima condiție, referitoare la calitatea de proprietar a reclamanţilor, instanța reține că, în conformitate cu art. 1034 alin. (2) lit. f) C.proc.civ., în prezenta procedură, proprietarul este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, inclusiv locatorul.

În cauză, această condiție este îndeplinită deoarece din înscrisurile de la dosar rezultă că imobilul din care se urmărește evacuarea pârâtului a aparținut părinţilor reclamanţilor.

Chiar dacă nu s-a dezbătut succesiunea după defuncţii ######## ### şi ######## #######, instanța reține că procedura evacuării nu implică stabilirea existenței unui drept de proprietate al reclamanţilor, noțiunea de dobânditor al imobilului trebuind a fi privită în sens larg.

Dezbaterea succesiunii și dovada acceptării acesteia de către reclamanţi nu face obiectul prezentei acțiuni, instanța reținând aparența existenței unui drept de proprietate al reclamanţilor asupra imobilului în litigiu.

Relevante sunt și dispozițiile art. ######### C.civ., potrivit cărora „pe lângă stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral, sezina le conferă moștenitorilor sezinari și dreptul de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului; sunt moștenitori sezinari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați”.

Astfel, în baza art. 1125, noțiunea de sezină presupune atât stăpânirea de fapt exercitată asupra patrimoniului succesoral, cât și dreptul conferit moștenitorilor de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului.

Sezina este concepută ca un beneficiu conferit de lege unor moștenitori legali ai defunctului care au posibilitatea juridică de a intra în stăpânirea bunurilor succesorale de la deschiderea moștenirii (chiar dacă nu li se vor cuveni lor), de a le administra și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului, fără a avea nevoie de atestarea prealabilă a calității de moștenitor, pe cale notarială sau judecătorească.

Se consideră că rațiunea instituției sezinei pornește de la faptul că, având în vedere anumite interese particulare, Codul civil permite exercițiul imediat al drepturilor succesorale acelor moștenitori care au un titlu prezumat valabil și care prezintă o aparență suficient de sigură.

Prin urmare, reclamanţii în calitate de moştenitori sezinari se pot prevala de dreptul de coproprietate asupra imobilelor succesorale.

În ceea ce-l priveşte pe pârâtul ####### ###### ######, instanţa reţine că acesta ocupă imobilul din care se solicită evacuarea fără titlu, voinţa reclamanţilor fiind ca această ocupare să înceteze.

În cauza de faţă, pârâtul a fost doar tolerat pentru o perioadă de timp să locuiască în imobil, în prezent nemaiexistând acordul tuturor coproprietarilor.

Chiar şi în situaţia în care unul dintre coproprietarii imobilului, în speţă ####### ####, mama pârâtului, i-a dat acordul acestuia să locuiască în imobil, acesta nu este suficient câtă vreme reclamanţii, nu sunt şi ei de acord şi pretind că sunt deranjaţi de prezenţa pârâtului în imobil.

Potrivit art. 636 alin.1 Cod civil, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari, iar conform art. 641 alin 4 Cod civil, orice acte juridice de dispoziție cu privire la bunul comun, actele de folosință cu titlu gratuit, cesiunile de venituri imobiliare și locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum și actele care urmăresc exclusiv înfrumusețarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor.

Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.

Apărarea pârâtului conform căreia are dreptul să locuiască în imobil întrucât şi el este moştenitor sezinar al defuncţilor ######## ### şi ######## ####### va fi înlăturată ca neîntemeiată, având în vedere principiul proximităţii gradului de rudenie al moştenitorilor, prevăzut de dispoziţiile art 964 alin. 3 Cod civ, potrivit căruia „Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.”

De asemenea, nici susţinerea pârâtului potrivit căreia a avut acordul defunctei ######## ####### să locuiască în imobil, nu îi conferă un drept de ocupare, câtă vreme imobilul face parte din masa succesorală, defuncta neinstituind niciun legat în acest sens, în favoarea pârâtului.

Faţă de cele expuse instanţa consideră că pârâtul nu a produs în acest proces nicio dovadă din care să rezulte dreptul de a folosi imobilul.

Instanţa constată că, în cadrul procedurii evacuării ocupantului în condiţiile art. 1034 şi următoarele C.pr.civ., se verifică strict existenţa unui titlu care să ofere părţilor dreptul de a folosi acest imobil şi refuzul pârâtului de a părăsi acest imobil.

Reclamanţii au dovedit dreptul lor de a folosi imobilul, precum şi refuzul pârâtului de a elibera acest imobil.

În privinţa procedurii notificării, instanţa reţine că sunt aplicabile în speţă dispoziţiile art. 1039 Cpc, şi nu cele ale art. 1038 Cpc, întrucât ultimele sunt aplicabile exclusiv în ipoteza raporturilor juridice de locaţiune şi, aşa cum s-a reţinut în speţă, calitatea pârâtului este aceea de ocupant şi nu de locatar.

Astfel că nu era necesară notificarea prin executor judecătoresc, dispoziţiile art. 1038 fiind aplicabile doar în situaţia existenţei unei locaţiuni.

Faţă de această situaţie de fapt şi de drept, instanţa apreciază că pârâtul are obligaţia de a respecta dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra imobilului în litigiu, motiv pentru care în temeiul art.1034 Cod pr.civ. şi urm., va admite cererea formulată de reclamanţi şi va dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în ######

Având în vedere modalitatea de soluţionare a acţiunii, reţinând culpa procesuală a pârâtului, în temeiul art. 455, art. 453 alin. 1 raportat la dispoziţiile art. 451 Cod procedură civilă instanţa apreciază întemeiată cererea reclamanţilor de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ce au fost efectuate de reclamanţi cu ocazia judecăţii şi neîntemeiată cererea pârâtului de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Astfel, instanţa îl va obliga pe pârât la plata către reclamanţi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 100 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru .