ARES ARES, Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate

Judecătoria SLATINA · ...

Sentinţă civilă nr. 1791 din 24.04.2023

Instanță
Judecătoria SLATINA
Dosar
...
Obiect
Fondul funciar
Soluție
Sursa
portal.just.ro

Data publicare portal: 06.12.2023

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanţii ..., CNP ..., cu domiciliul în ..., ..., CNP ..., cu domiciliul în ..., ..., CNP ..., cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ ..., cu sediul în ...şi COMISIA JUDEŢEANĂ ... cu sediul în ..., ambele pentru aplicarea legilor fondului funciar.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ... în data de ... sub nr. ..., reclamanţii ..., ..., ...în contradictoriu cu pârâtele COMISIA JUDEŢEANĂ ...

PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI ..., au formulat contestație împotriva Hotărârii nr. ...emisă de Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, prin care solicită:

1. anularea Hotărârii nr. ... emisă de Comisia Județeană ...pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere;

2. obligarea Comisiei Locale ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere și Comisiei Județene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, la reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea unui titlu de proprietate pentru suprafața de teren extravilan de ... ha.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că în fapt, la data de ... au formulat cererea, înregistrată la Primăria ... sub numărul ..., prin care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate, conform prevederilor art. 23, alin. 2 din Legea nr. 231/2018 privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, asupra suprafeței de ... mp teren intravilan, care face parte din terenul reprezentând loc de casă în suprafată de ... mp, cu următorii vecini la N-E cu ..., la V cu ... (...) și la S ... .

Pentru că au formulat mai multe solicitări privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren intravilan de ... mp, care face parte din terenul aferent casei de locuit, în suprafaţă de ... mp, vecin la N-E cu ..., la V cu ... (...) și la S ..., reprezentând diferența dintre suprafața de teren intravilan de ... mp aferentă casei de locuit, cumpărată în anul ... și suprafața de ... mp teren intravilan, aferentă casei de locuit, reconstituită și li se spunea, de fiecare dată, de către ..., referent în Compartimentul Fond Funciar, Cadastru și Urbanism că nu mai trebuie să li se reconstituie nimic pentru că ”au primit mai mult teren decât li se cuvenea”.

Au solicitat copie de pe Registrul Agricol din anul 1959, pe baza căruia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate ca urmare a apariției Legii nr. 18/1991, astfel, au calculat suprafața de teren menționată în acest document și au constatat că, în realitate, nu li se reconstituise dreptul de proprietate pentru întregul teren menționat acolo.

Cercetând Registrul Agricol din anul 1959, precum și actele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de ..., au descoperit că, în Registrul Agricol din anul 1959, pe baza căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr. ... emis la data de ..., există o suprafață de teren care nu a fost menționată în acest titlu, respectiv suprafața de ... ha.

Constatând acestea, în data de ... au formulat cererea înregistrată la Primăria Izvoarele sub numărul ..., prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și asupra terenului extravilan în suprafață de ... ha, această suprafață făcând parte din terenul de ... ha, trecut la poziția de rol a cetățeanului ... în Registrul Agricol din anul 1959, Registru Agricol pe baza căruia a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de ... ha, conform titlului de proprietate nr. ... din data de ... .

Au explicat faptul că suprafața de teren de ... ha nu a fost reconstituită conform dispozițiilor Legii nr. 18/1991, probabil dintr-o eroare de calcul, prin titlul de proprietate nr. ... din data de ..., fiind reconstituită doar suprafața de ... ha.

Atât autoarea lor ... cât și ei, au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deținuseră părinții, respectiv bunicii înainte de colectivizare, dar nu au avut acces la Registrul Agricol al comunei ..., din anul 1959, astfel, nu şi-au dat seama că a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de teren mai mică decât cea cuprinsă în registrul agricol, iar comisia care a făcut reconstituirea dreptului de proprietate a calculat greșit suprafața din registrul agricol.

Au arătat că la data la care a fost depusă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, a fost reconstituită suprafața de ... ha, deși la un calcul simplu al suprafețelor de teren din Registrul Agricol al anului 1959 (pe baza căruia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991) la rubrica II.

A.

Evidența terenurilor gospodăriei, adunând suprafețele pe categorii de folosință au următoarele:

1. Arabil ... ha din care au fost scăzute 6 ha conform Decretului nr. 115/1959, potrivit mențiunii existente în Registrul agricol din 1959 la poziția de rol a numitului ..., astfel au mai rămas ... ha;

2. Fânețe naturale ... ha;

3. Pășuni naturale 0 ha

4. Livezi 0 ha

5. Vii altoite sau indigene 0 ha

6. Vii hibrizi ... ha

7. Total suprafață agricolă (1-6) ... ha nu ... cum a fost trecut în mod greșit.

8. Păduri ... ha

9. Alte terenuri din care curți și clădiri ... ha

10. Suprafața totală (7-9) ... ha

Având în vedere că din această suprafață de ... ha a fost reconstituit dreptul de proprietate autoarei ... doar pentru suprafaţa de ... ha, rezultă că pentru suprafața de teren extravilan de ... ha nu a fost reconstituit dreptul de proprietate.

Constatând acestea, au formulat mai multe cereri, înregistrate la Primăria ..., prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului extravilan în suprafață de ... ha.

La data de ..., Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, analizând cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de ... ha teren extravilan, care face parte din terenul în suprafață de ... ha, trecut la poziția de rol a lui ..., din Registrul Agricol al anului 1959, a propus reconstituirea dreptului de proprietate dreptului de proprietate.

La data de ...

Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, prin Hotărârea nr. ..., invalidează, în mod nejustificat și nelegal, Hotărârea nr. 1 din ... a Comisiei Locale ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, prin care propunea reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren în suprafață de ... ha.

Pentru aceste motive, solicită anularea Hotărârii nr. ... emisă de Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, să obligați Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere și Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, la reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea unui titlu de proprietate pentru suprafața de teren extravilan de ... ha.

În drept, întemeiază cererea pe dispozițiile art.53, alin.2 și art.58 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

În dovedire solicită proba cu înscrisuri.

Anexează în copie următoarele înscrisuri:

1. Hotărârea nr. ... emisă de Comisia Judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere.

2. Hotărârea nr. ... a Comisiei Locale ... pentru stabilirea de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere.

3. Cererea nr. ... .

4. Cererea nr. ... .

5. Cererea nr. ... .

6. Registrul Agricol din anul 1959 pentru rolul bunicilor săi ... și ... .

7. T.P nr. ... emis la data de ... .

8. C.I. ...

9. C.I. ...

10. C.I. ... .

Pârâta COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI ... în temeiul art. 205 alin.(2) din Codul de procedură civilă, a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, introdusă, pe rolul Judecătoriei ..., de ..., ... și ..., prin care solicită instanţei să ia act că este de acord cu solicitarea reclamanților.

În motivare a arătat că în fapt, în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, autoarea reclamanților a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le deținuse înainte de colectivizare, fiindu-i reconstituită suprafața de 8,86 ha, așa cum rezultă din titlul de proprietate nr. ... din data de ..., deși în Registrul Agricol din anul 1959, la poziția deținută de ..., era menționată suprafața de ... ha.

Astfel, comisia care a făcut reconstituirea dreptului de proprietate, a calculat greșit suprafața cu care figura ... în registru agricol.

Cercetând Registrul Agricol din anul 1959, precum și actele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de ..., rezultă că, în Registrul Agricol din anul 1959, pe baza căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Titlului de proprietate nr. ..., emis la data de ..., există o suprafață de teren care nu a fost menționată în acest titlu, respectiv suprafața de ... ha.

Conform Registrului Agricol al anului 1959 (pe baza căruia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991) la rubrica II.

A.

Evidența terenurilor gospodăriei, adunând suprafețele pe categorii de folosință, sunt menţionate următoarele:

l. Arabil ... ha, din care au fost scăzute 6 ha conform Decretului nr. 115/1959, potrivit mențiunii existente în Registrul agricol din 1959 la poziția de rol a numitului ..., astfel, au mai rămas:

Arabil ...ha

2. Fânețe naturale ... ha

3. Pășuni naturale 0 ha

4. Livezi 0 ha

5. Vii altoite sau indigene 0 ha

6. Vii hibrizi ... ha

7. Total suprafață agricolă (1-6) ... ha nu ... cum a fost trecut în mod greşit

8. Păduri ... ha

9. Alte terenuri din care curți și clădiri ... ha

10. Suprafața totală (7-9) ... ha

Având în vedere că din această suprafață de ... ha a fost reconstituit dreptul de proprietate doamnei ..., doar pentru suprafață de ... ha, rezultă că pentru suprafața de teren extravilan de ... ha nu a fost reconstituit dreptul de proprietate.

Pentru aceste motive, consideră că acțiunea promovată de reclamanți este îndreptățită.

În drept, întemeiază cererea pe dispozițiile Codului de procedură civilă și pe Legile fondului funciar.

Depune prezenta întâmpinare în cinci exemplare, unul pentru instanță și celelalte pentru a fi comunicate părților.

Anexează următoarele înscrisuri în copie:

1. Registrul Agricol din anul 1959 pentru rolul lui ... și ... .

2. T.P nr. ... emis la data de ... .

Pârâta COMISIA JUDEŢEANĂ ...

PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR a formulat întâmpinare în dosarul nr. ... aflat pe rolul Judecătoriei ..., având ca reclamanți pe ..., ... și ..., prin care solicită respingerea acțiunii formulate, ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că în fapt, prin cererea formulată reclamanții ..., ... și ... contestă Hotărârea nr. ... adoptată de Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, prin care a fost invalidată propunerea Comisiei Locale de fond funciar ... nr. ... și respinsă cererea petenților.

Prin Hotărârea nr. ..., Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invalidat Hotărârea Comisiei locale ... înregistrată sub nr. ... și a respins motivat cererea formulată de ..., ... și ... referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de ... ha. teren extravilan.

Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a analizat pe fond atât documentația Comisiei locale de fond funciar ... cât și cererile petenților (nr. ... și nr. ...) și prin raportare la prevederile legale în materie și înscrisurile anexate a pronunțat soluția de invalidare a propunerii comisiei locale și de respingere a cererii cetățenilor ..., ... si ... .

1.

Pe fondul cauzei, învederează instantei că în cererile de reconstituire formulate de petenții reclamanți nu este menționat niciun temeiul de drept în virtutea căruia petenții reclamanții pretind că li se cuvine restituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de ... ha.

Prin cele două cereri se solicită o suprafață de teren în plus fără a fi indicat vreun cadru legal.

În cuprinsul procesului verbal al ședinței Comisiei locale de fond funciar și al Hotărârii Comisiei locale de fond funciar ... nr. ... se face vorbire de Legea nr.18/1991 și de Regulamentul de aplicare a Legilor fondului funciar aprobat prin HG nr. 890//2005.

Se observa că, în cadrul procedurii administrative, Comisia Județeană ... a analizat pe fond propunerea Comisiei Locale ... - de admitere a cererii formulată de reclamanți și raportat la prevederile legale în materie și înscrisurile prezentate a pronunțat soluția de invalidare a Hotărârii Comisiei locale de fond funciar ... nr. ..., iar pe fond a reținut că dreptul de proprietate, după autorul de rol ..., a fost reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991, moștenitorului ..., pentru suprafața de ... ha, pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. ... din data de ... .

Învederează faptul că fac obiectul Legii nr.18/1991 cererile privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile preluate în mod abuziv de către stat.

Ori, reclamanții prin autorul comun ... au beneficiat deja de retrocedarea terenului pentru care au făcut dovada dreptului de proprietate.

Orice solicitare în plus nu poate fi soluționată favorabil, fără să existe cadru legal.

Mai mult, în această situație nici acțiunile în revendicare nu mai sunt posibile.

2. Prin raportare la data la care a fost formulată și înregistrată cererea de reconstituire a petenților reclamanți ..., ... și ... (...) invocă excepția tardivității, care se sanctionează cu decăderea din termen.

Potrivit prevederilor Legii nr.18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cu vegetație forestieră se face numai în baza unei cereri, care se depune la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care urmează a fi reconstituit dreptul de proprietate.

Același act normativ stabilește și un termen-limită până la care poate fi depusă această cerere, sub sancțiunea decăderii.

Termenul a fost prelungit succesiv în funcție de lege.

Astfel, pentru Legea nr. 18/1991- 21 martie 1991; pentru Legea nr.169/1997- 1 februarie 1998, pentru Legea nr. 1/2000- 11 martie 2000 și 30 noiembrie 2005 în cazul legii nr. 247/2005.

Termen cauză sunt afișate pe site-ul ANRP la rubrica INFORMATII SUPLIMENTARE-INDRUMĂRI FOND FUNCIAR .

Precizează că ultimul termen de depunere a cererilor de reconstituire este cel instituit prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, de art.33 din Legea nr.1/2000 modificată prin titlul VI din Legea nr.247/2005, respectiv data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Prin urmare, pentru a beneficia de caracterul reparatoriu al Legilor fondului funciar, era imperativ ca petenții reclamanți să depună cererea de reconstituire în termenul prevăzut de lege -30 NOIEMBRIE 2005 INCLUSIV, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Neprocedând astfel, prin raportare la data înregistrării, apreciem că cererile sunt tardiv formulate.

3. Prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, de restituirea a unei suprafețe de teren în plus (... ha.) față de cea reconstituită și înscrisă în titlul de proprietate (... ha.) invocă excepția de inadmisibilitate a cererii.

Învederează instanței că, potrivit legilor fondului funciar, pentru a beneficia de restituirea suprafeței de ... ha., autorul comun al petenților reclamanți ... trebuia să uzeze de procedura administrativă instituită de legiuitor, respectiv:

- să conteste, în termen, propunerea de stabilire a dreptului de proprietate a Comisiei locale de fond funciar la Comisia Județeană conform prevederilor art.29 din HG nr. 131/1991, act normativ în vigoare la data reconstituirii și

- să formuleze plângere, în termen, împotriva hotărârii Comisiei Județene la judecătorie.

Prin necontestarea dreptului de proprietate reconstituit după autorul ... de către moștenitorul ... , s-a acceptat suprafața de ... ha pentru care a fost emis și titlul de proprietate nr. ... .

În concluzie, față de prevederile legale sus-menționate solicită respingerea contestației reclamanților ca fiind neîntemeiată și să se mențină ca temeinică și legală Hotărârea Comisiei Județene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere nr. ... .

În drept, întemeiază prezenta întâmpinare pe dispozițiile art.205-208 Cod Procedură Civilă și pe Legile fondului funciar.

Depune întâmpinarea în 4 exemplare pentru a fi comunicată părților, la care atașează actele care au stat la baza adoptării Hotărârii nr. ... .

Reclamanţii ..., ..., ..., în temeiul art. 201 alin.(2) din Codul de procedură civilă, au formulat răspuns la întâmpinarea depusă de Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole si forestiere, prin care solicită să se respingă excepțiile tardivității și cea a inadmisibilității cererii, invocate de pârâta menționată mai sus, precum și apărările formulate pe fondul cauzei, ca neîntemeiate.

În motivare au arătat că în fapt, în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, autoarea lor împreună cu ceilalți moștenitori ai defunctului ..., au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra tuturor terenurilor pe care le deținuseră înainte de colectivizare, fiindu-le reconstituită doar suprafața de ... ha, așa cum rezultă din titlul de proprietate nr. ... din data de ..., deși în Registrul Agricol din anul 1959, la poziția deținută de ..., era menționată suprafața de ... ha.

Deși Comisia Locală ... (cea care a calculat greșit suprafața din registrul agricol) a fost de acord cu susținerile lor și a arătat că de fapt a fost o greșeală de calcul, mai exact o adunare greșită, Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole si forestiere arată că a respins motivat cererea de reconstituire, deși în realitate nu avea niciun motiv să facă acest lucru, cu atât mai mult cu cât, nu a cerut niciun fel de lămuriri de la Comisia Locală, nu a solicitat nici măcar cererea pe baza căreia a fost făcută reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele ... ha, cuprinse în T.P. nr. ..., din data de ..., presupunând, fără temei, că solicită ”o suprafață în plus".

Comisia Județeană ... afirmă în mod eronat că nu a fost cerută în termenul legal întreaga suprafață de teren pe care a preluat-o în mod abuziv regimul comunist de la defunctul ... înainte de colectivizare, deși în arhiva Primăriei ... există mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate asupra tuturor terenurilor si a celorlalte bunuri pe care le preluase prin forță regimul comunist de la ... .

Astfel, susţinerile pârâtei Comisia Județeană ... sunt neadevărate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii suprafețe de teren fiind solicitată in mai multe rânduri, de-a lungul apariției legilor fondului funciar.

Consideră că li s-a făcut o mare nedreptate, având în vedere că ... a fost arestat pentru că nu a fost de acord să cedeze pământul pe care îl deținea, fiindu-i confiscată întreaga avere, iar copiii, care erau elevi la acea dată, au fost dați afară de la liceu, iar odată cu înlăturarea regimului comunist nu au fost îndreptate aceste greșeli, fiind privați de o parte din terenul pe care il luaseră comuniștii cu forța de la parinții și bunicii lor, precum și de celelalte bunuri care nu le-au mai fost înapoiate.

Bineînțeles că ..., fiind terorizată atâta vreme, trăind permanent cu frica de a nu se repeta ceea ce trăise în trecut, nici nu a îndrăznit să verifice vreun document aflat la Primărie, ci a considerat că ce a ”dat” Comisia este corect.

Astfel, după mai mulți ani, cercetând din întâmplare Registrul Agricol din anul 1959, precum și actele care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de ..., au constatat că în Registrul Agricol din anul 1959 (pe baza căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate, conform titlului de proprietate nr. ..., emis la data de ...) există o suprafață de teren care nu a fost menționată în acest titlu, respectiv suprafața de ... ha.

Conform Registrului Agricol al anului 1959 (pe baza căruia s-a făcut reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991) la rubrica II. A. Evidența terenurilor gospodăriei, adunând suprafețele pe categorii de folosință, au următoarele:

1. Arabil ... ha, din care au fost scăzute 6 ha conform Decretului nr. 115/1959, potrivit mențiunii existente în Registrul agricol din 1959 la poziția de rol a numitului ..., astfel, au mai rămas:

Arabil ... ha

2. Fânete naturale ... ha

3. Păsuni naturale 0 ha

4. Livezi 0 ha

5. Vii altoite sau indigene 0 ha

6. Vii hibrizi ... ha

7. Total suprafață agricolă (1-6) ... ha nu ... cum a fost trecut în mod greșit.

8. Păduri ... ha

9. Alte terenuri ... ha

din care curti si clădiri ... ha

10. Suprafața totală (7-9) ... ha

Având în vedere că, din această suprafață, de ... ha, a fost reconstituit dreptul de proprietate lui ..., doar pentru suprafață de ... ha, rezultă că pentru suprafața de teren extravilan de ... ha nu a fost reconstituit dreptul de proprietate.

Comisia Județeană ... dă dovadă de rea credință, atunci când arată că se solicită o suprafață de teren „în plus”, „fără a invoca vreun temei legal".

Cum adică în plus: această suprafață se află la rolul lui ..., dar nu a fost calculată corect; şi cum fără temei legal.

Afirmațiile comisiei sunt fără temei, având în vedere că la apariția Legii nr. 18/1991, a fost cerută întreaga suprafață de teren pe care o deținuse ..., înainte de colectivizare, apoi au fost făcute cereri de reconstituire, la apariția fiecărei legi privind fondul funciar, dar nu au fost luate în seamă.

Pentru aceste motive, solicită instanţei să ia act de faptul că au fost recunoscute pretențiile lor de către Comisia Locală ..., care arată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, că din eroare a fost reconstituită o suprafață mai mică decât cea la care ar fi fost îndreptățită ..., admiterea plângerii așa cum a fost formulată și să respingerea excepțiilor invocate de pârâta Comisia Județeană ..., precum și apărările invocate de aceasta, pe fondul cauzei, ca neîntemeiate.

În drept, întemeiază cererea pe dispozițiile Codului de procedură civilă și pe Legile fondului funciar.

Depun prezenta întâmpinare în trei exemplare, unul pentru instanță și celelalte pentru a fi comunicate pârâtelor.

In sensul dovedirii afirmațiilor, depun cererile formulate de ... si ceilalți moștenitori, de-a lungul termenelor instituite prin legile fondului funciar.

Anexează următoarele înscrisuri în copie:

1. cererea nr. ... formulata de ...;

2. cererea nr. ..., formulata de ..., ..., ...;

3. cererile înregistrate la Primaria ... sub nr. ... formulate de ..., ..., ....

Analizând cererea, în raport de actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea nr. ... (fila ...), Comisia Județeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a invalidat Hotărârea Comisiei locale ... înregistrată sub nr. ... (fila ...) și a respins cererea formulată de reclamanţi (fila ...) referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de ... ha teren extravilan, cu titlul de diferenţă de teren dintre suprafaţa menţionată în Registrul Agricol din anul 1959 după bunicul acestora ..., adică suprafaţa de ...ha şi suprafaţa reconstituită prin titlul de proprietate nr. ... (fila ...).

Comisia Județeană ..., după analiza documentației Comisiei locale de fond funciar Izvoarele și a cererilor petenților (nr. ... și nr. ... ) – filele ... - a pronunțat soluția de invalidare a propunerii comisiei locale și de respingere a cererii.

Prin cererea formulată reclamanții au contestat Hotărârea nr. ... adoptată de Comisia Județeană ..., solicitând anularea acesteia şi obligarea Comisiei Locale ... și Comisiei Județene ... la reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea unui titlu de proprietate pentru suprafața de teren extravilan de ... ha.

Faptul că în cererile de reconstituire formulate de petenții reclamanți nu este menționat niciun temei de drept în virtutea căruia petenții reclamanții pretind că li se cuvine restituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de ... ha, aşa cum susţine pârâta Comisia judeţeană în întâmpinare, nu constituie un motiv de respingere a cererilor formulate, în contextul în care baza factuală a fondului cererii rezultă cu prisosinţă, iar legea specială a fondului funciar nu prevede o asemenea obligaţie; de altfel, nici Comisia judeţeană, la analiza cererilor, nu a solicitat un temei de drept, aşa încât această chestiune nu va fi reţinută de instanţă ca motiv de respingere a cererii reclamanţilor.

Se constată că prin cele două cereri ale reclamanţilor se solicită o suprafață de teren în plus, deşi Legea nr. 18/1991 și Regulamentul de aplicare a Legilor fondului funciar aprobat prin HG nr. 890//2005 nu prevăd o asemenea posibilitate.

După autorul de rol ... a fost reconstituit, în temeiul Legii nr. 18/1991, moștenitorului ..., suprafața de ... ha, pentru care a fost emis titlul de proprietate nr. ... din data de ..., aşa încât se reţine că reclamanții, prin autorul comun ..., au beneficiat deja de retrocedarea terenului pentru care au făcut dovada dreptului de proprietate.

Orice solicitare în plus nu poate fi soluționată favorabil, fără să existe cadru legal, aşa cum şi Comisia judeţeană expune în întâmpinare, după ce a menţionat acest aspect în hotărârea contestată în procesul de faţă.

Prin raportare la data la care a fost formulată și înregistrată cererea de reconstituire a petenților reclamanți ..., ...și ... (...), Comisia judeţeană a invocat excepția tardivității, care se sancţionează cu decăderea din termen, iar această chestiune instanţa a reţinut-o ca fiind o apărare de fond, întrucât în speţă instanţa este învestită cu analizarea hotărârii Comisiei jud. ... privind solicitarea reclamanţilor de reconstituire a dreptului de proprietate şi nu cu o analiză directă a acestei solicitări pentru ca instanţa să analizeze în mod direct această excepţie, ci indirect.

Astfel, aşa cum şi Comisia jud. ... a menţionat, potrivit prevederilor Legii nr.18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cu vegetație forestieră se face numai în baza unei cereri, care se depune la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială se află terenul pentru care urmează a fi reconstituit dreptul de proprietate.

Același act normativ stabilește și un termen-limită până la care poate fi depusă această cerere, sub sancțiunea decăderii.

Termenul a fost prelungit succesiv în funcție de lege.

Astfel, pentru Legea nr. 18/1991 - 21 martie 1991; pentru Legea nr. 169/1997 - 1 februarie 1998; pentru Legea nr. 1/2000 - 11 martie 2000 și 30 noiembrie 2005 în cazul Legii nr. 247/2005.

Ultimul termen de depunere a cererilor de reconstituire este cel instituit prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, de art. 33 din Legea nr. 1/2000, modificată prin titlul VI din Legea nr. 247/2005, respectiv data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.

Prin urmare, pentru a beneficia de caracterul reparatoriu al legilor fondului funciar era imperativ ca reclamanții să depună cererea de reconstituire în termenul prevăzut de lege - 30 noiembrie 2005 inclusiv, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.

Neprocedând astfel, prin raportare la data înregistrării, cererile acestora din 2020 şi 2022 sunt tardiv formulate, sens în care în mod legal a respins cererea de reconstituire formulată de reclamanţi, prin invalidarea corectă a deciziei comisiei locale.

În alte cuvinte, faţă de solicitarea reclamanţilor privind restituirea a unei suprafețe de teren în plus (de ... ha) față de cea reconstituită și înscrisă în titlul de proprietate (de ... ha), Comisia jud. ... a invocat excepţia de inadmisibilitate a cererii, pe care instanţa a apreciat-o, conform celor mai sus expuse, ca fiind o apărare de drept material, nu o excepţie procesuală, prin prisma faptului că instanţa a fost învestită cu analizarea deciziei Comisiei jud. ..., nu a cererii reclamanţilor.

În acord cu Comisia jud. ..., instanţa constată că, potrivit legilor fondului funciar, pentru a beneficia de reconstituirea suprafeței de ... ha, autorul comun al reclamanților, respectiv ..., trebuia să uzeze de procedura administrativă instituită de legiuitor, respectiv:

- să conteste, în termen, propunerea de stabilire a dreptului de proprietate a Comisiei locale de fond funciar la Comisia Județeană conform prevederilor art. 29 din HG nr. 131/1991, act normativ în vigoare la data reconstituirii (1991, data formulării cererii de ...– fila ...) și

- să formuleze plângere, în termen, împotriva hotărârii Comisiei Județene la judecătorie.

Prin necontestarea dreptului de proprietate reconstituit după autorul ... de către moștenitorul ..., instanţa reţine că s-a acceptat suprafața de ... ha pentru care a fost emis și titlul de proprietate nr. ... .

În concluzie, față de prevederile legale sus-menționate, contestația reclamanților nu este întemeiată, fiind temeinică și legală Hotărârea Comisiei Județene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere nr. ... .

Din acest punct de vedere nu are nicio relevanţă juridică susţinerea reclamanţilor că autoarea acestora nu a studiat titlul de proprietate la momentul emiterii sale, bazându-se pe cele indicate de comisiile de fond funciar ori din motive legate de teama insuflată în perioada regimului anterior, în condiţiile în care legea nu prevede excepţii de această natură, fiind numai culpa autorului reclamanţilor de a nu proceda în sensul expus anterior, pe baza principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans - nimeni nu poate invoca in sustinerea intereselor sale propria sa culpă.