Sentinţă civilă nr. 3062 din 10.08.2023

Data publicare portal: 06.12.2023

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins ca neîntemeiată cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale formulată de reclamanta ..., CNP ..., cu domiciliul procesual la ... din ... în contradictoriu cu pârâtul ..., CNP ... cu domiciliul în ....

Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de ... lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată pe rolul Judecătoriei ... la data de ..., reclamanta ..., în contradictoriu cu pârâtul ..., a solicitat instanţei să dispună stabilirea locuinței minorei ..., născută la data de ..., la domiciliul mamei, stabilirea unui program de vizită pentru pârât doar în prezenta mamei şi suplinirea consimţământului tatălui în vederea înscrierii minorei la orice unitate de învăţământ din România, preșcolară sau şcolară în vederea asigurării dreptului la educație, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii a învederat, în esenţă, că în anul ... locuia în ..., unde locuieşte și în prezent. La un moment dat a decis să meargă în vizită la sora sa, care locuia în ..., unde l-a cunoscut pe numitul ... (pârât).

Reclamanta a început o relație de concubinaj cu pârâtul, din care a rezultat minora ....

Până în luna august a anului ..., luna în care s-a născut minora, reclamanta locuia efectiv în Mun. ..., toată perioada cât a fost însărcinată a petrecut-o alături de mama sa, pârâtul fiind plecat în Italia la muncă.

În luna august ..., după nașterea fiicei sale, s-a mutat în com. ..., jud. ... .

La început părţile au locuit cu părinții pârâtului, iar după o perioadă de timp s-au mutat singuri într-o casă, lângă părinții lui, fără a avea condiții de trai prea bune, respectiv casa în care locuiau era compusă din 2 camere și o bucătărie improvizată, neavând baie, toaleta fiind în spatele grădinii.

La scurt timp după ce s-a născut fetița, au apărut certurile și relația dintre părţi a început să se deterioreze.

A precizat că are dintr-o căsătorie anterioară o altă fetiță, respectiv pe numita ... în vârstă de ... ani, care în urma divorțului a rămas în îngrijirea reclamantei.

La începutul relației, pârâtul i-a dat impresia că nu-l deranjează faptul că reclamanta mai are un copil dintr-o altă căsnicie, însă după ce i-a dat naștere fetiței ..., pârâtul nu și-a mai putut stăpâni sentimentele și a început să se comporte foarte urât cu fetița reclamantei din prima căsătorie.

Astfel, în permanenţă, pârâtul găsea tot felul de motive nejustificate să o certe.

După nașterea minorei ..., veniturile lunare erau alocația fetiței reclamantei din prima căsătorie, pensia de întreținere a acesteia, precum și alocația ... .

Din lipsa acută a banilor și fără ca pârâtul să aibă un loc de muncă, certurile s-au intensificat și viața de cuplu aproape că nu a mai existat.

La un moment dat, pârâtul a plecat la muncă în Italia, însă, cu toate acestea, condițiile de trai nu se îmbunătățeau deoarece tot ce acesta câştiga, investea în utilaje agricole cu scopul de a se mândri în sat că „a făcut bani”.

Pentru că acesta era plecat frecvent în ..., a început să manifeste față de reclamantă crize de gelozie, fără nici cel mai mic fundament.

A ajuns până în acel punct a montat camere de supraveghere în camera de odihnă în care reclamanta dormea cu fetele, precum și în camera în care îşi făcea baie.

Dacă îndrăznea să acopere camera de supraveghere în zona unde făcea baie deoarece îi era rușine, pârâtul o suna imediat și începea scandalul, reproșându-i că sigur aduce pe cineva în casă.

În petitul acțiunii ce vizează fondul cauzei, înregistrată la data de ... pe rolul Judecătoriei ... în dosar nr. ..., a solicitat ca exercitarea autorității părintești să se facă doar de reclamantă din două motive principale: lipsa pârâtului din țară, pe o perioadă de minim 8 luni din cele 12 ale anului, deci implicit lipsa implicării pârâtului în creșterea și educarea fiicei sale minore; minora suferă de un grad de obezitate care necesită atentă supraveghere și implicare medicală, decizii urgente și importante pe care părinții sau părintele care exercită autoritatea părintească trebuie să le ia de îndată, etc.

A precizat că este clar că interesul copilului va fi periclitat, în situația în care reclamanta va fi nevoită să ia o decizie în ceea ce privește sănătatea fiicei sale și având nevoie de consimțământul pârâtului și aflând-se în imposibilitatea de a-l găsi pe acesta, autoritățile nu-i vor permite să acționeze în consecință pentru fiica sa.

Privind starea de sănătate a fiicei minore, respectiv de faptul că minora se află într-o situație medicală delicată, au cunoștință atât pârâtul cât şi familia acestuia, deoarece chiar aceștia au contribuit la problemele de sănătate ale copilului, printr-o alimentaţie necorespunzătoare, respectiv în perioada în care fetița mergea la părinții pârâtului, iar aceștia locuind în imediata proximitate a locuinței lor, minora mergea foarte des la aceștia.

În prezent minora urmează un regim alimentar strict și este dependentă de prezența reclamantei, întrucât a fost nelipsită din viața acesteia încă din momentul în care s-a născut, copiii fiind o prioritate pentru reclamantă.

La acest moment, reclamanta locuieşte în Mun. ... împreună cu mama sa, și până de curând inclusiv cu fiica sa ... de care se îngrijeşte cu precădere, în condiții de trai mult mai bune decât cele pe care le-a avut la locuinţa pârâtului, și se ocupă cu toții de sănătatea minorei, care necesită o supraveghere atentă.

S-a mai arătat că înainte de sărbătorile pascale ale anului 2023 reclamanta împreună cu fiica ... au venit în ..., la locuința de pe str. ..., nr. ... .

Acest fapt s-a datorat faptului că pârâtul, deseori, o abuza emoțional pe fiica cea mare ..., în urma căruia începea o ceartă între părţi, neputându-le oferi fiicelor un mediu propice de dezvoltare fizică și psihică în mod armonios.

În data de 1 iunie 2023, pârâtul s-a prezentat la locuința reclamantei împreună cu fratele ... și verișorul acestuia ..., spunându-i că dorește să meargă împreună cu fiica la centrul comercial ... pentru a-i cumpăra ceva.

Reclamanta i-a spus că este de acord și că vor merge împreună toți trei.

La un moment dat a ieșit și mama reclamantei afară din curte, și auzind cele discutate cu acesta, a spus că vine și aceasta cu părţile.

După aceea mama a intrat în casă să se schimbe.

La un moment dat a chemat-o mama sa până înăuntru, reclamanta a intrat înăuntru, iar imediat a auzit mașina pârâtului demarând în trombă, răpindu-i fiica.

Reclamanta a sunat imediat la poliție, organele de poliție s-au prezentat la locuința sa și i-au transmis că nu au ce face în această situație, fiindcă nu e răpire, doar dacă ar fi luat-o fratele sau verișorul pârâtului.

Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrină și jurisprudență.

Este de netăgăduit faptul că acțiunile pârâtului împiedică dezvoltarea intelectuală și morală a fiicelor în mod armonios şi sănătos, mai mult. pârâtul a recurs la abuz emoțional împotriva fiicei mai mari, de nenumărate ori făcând-o să sufere.

În ceea ce privește caracterul urgent, a considerat că această condiție este îndeplinită și rezultă din fapte și împrejurări concrete din care se deduce urgența.

Este urgent și necesar stabilirea locuinței minorei și eventual a unui program de vizită pentru pârât, având în vedere că se apropie anul preșcolar 2023-2024 și va trebui să o înscrie pe fiica sa la o grădiniță din mun. ... în vederea asigurării dreptului la educație, precum și în vederea administrării tratamentului medical prescris având în vedere că fiica sa se află într-o situație medicală delicată, suferind de obezitate.

Prin urmare, orice întârziere ar afecta în mod ireversibil dreptul minorei de a urma cursurile educaționale, dar mai ales tratamentul medical.

În atare condiții, întrucât perioada de înscriere la o unitate preșcolară este limitată, iar prescripția medicală trebuie urmată de urgență, fiica sa nu poate rămâne într-o stare de incertitudine cu privire la aceste două aspecte, astfel încât condiția urgenței este îndeplinită.

În prezenta cauză, reclamanta solicită doar luarea unei măsuri provizorii, pe o perioadă determinată, având în vedere că pe rolul Judecătoriei ... se va soluţiona pe calea dreptului comun o acțiune ce vizează inclusiv capetele de cerere invocate în prezenta cerere.

În ceea ce privește neprejudecarea fondului cauzei, analiza acestei condiții presupune un examen sumar al fondului cauzei, determinând astfel de partea cui este aparența dreptului.

Aparența dreptului este în favoarea reclamantei, aspect ce rezultă din coroborarea elementelor de fapt, respectiv: minora se află în grija reclamantei încă din momentul nașterii, fiind singura persoană care s-a ocupat de creșterea și educarea sa, în timp ce pârâtul a adoptat o atitudine cu principiul interesului superior al copilului.

În drept, a invocat prev. art. 997 și următoarele din Codul de procedură civilă, Codul civil, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

În probațiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba testimonială cu martora ... şi efectuarea unei anchete sociale.

La data de ..., pârâtul ... a depus întâmpinare (f. ...), prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei ..., în raport de art. 114 C.proc.civ., întrucât domiciliul minorei (persoana ocrotită) este în comuna ..., jud. ..., astfel că instanţa competentă să judece prezenta cerere este Judecătoria ....

A solicitat respingerea cererii în principal ca inadmisibila şi în subsidiar ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

A apreciat că cererea reclamantei nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 997 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte urgenţa, a învederat că minora este înscrisă la grădiniţa din Corbu, unde de altfel a şi frecventat actualul an şcolar.

În ceea ce priveşte "administrarea tratamentului prescris de medic”, potrivit înscrisului depus de reclamantă la dosar, în speţă adeverinţa medicală, nu i s-a prescris niciun fel de tratament, ci doar schimbarea stilului de viaţă şi un regim alimentar.

Fetiţa a suferit foarte mult când a fost luată de reclamantă din domiciliul său, din mediul cei este benefic şi a fost dusă la Oradea, unde nu s-a putut acomoda şi i-a făcut rău.

Prin urmare, argumentele invocate de reclamantă nu îndeplinesc condiţia urgenţei.

Vremelnicia ca şi condiţie, de asemenea nu este îndeplinită, deoarece schimbarea domiciliului minorei din locul în care a locuit nu poate avea decât efecte negative asupra dezvoltării sale, prin crearea unei instabilităţi în viaţa sa.

Mai mult, potrivit art. 263 alin. 1, instanţa de tutelă va fi obligată să ţină cont de interesul superior al copilului.

În acest caz se va ţine seama de locuinţa în care copilul a locuit în mod statornic, condiţiile oferite pentru dezvoltarea fizică, psihică şi intelectuală oferite de părinţi, posibilităţile materiale şi financiare, conduita părinţilor faţă de copii, legăturile de afecţiune dintre copil şi părinte, precum şi starea de sănătate.

În ceea ce priveşte locuinţa statornică, este de netăgăduit că de când s-a născut, a locuit şi locuieşte la domiciliul pârâtului. Condiţiile oferite sunt destul de decente.

În ceea ce priveşte neprejudicierea fondului, a considerat că nici această condiţie nu este îndeplinită, întrucât pe rolul Judecătoriei ... este introdus dosarul de stabilire domiciliu minor la pârât, cu termen de judecată pe 14 septembrie 2023.

Nici aparenţa de drept nu este în favoarea reclamantei, câtă vreme aceasta, profitând de buna credinţă a pârâtului, sub pretextul că îşi doreşte să o viziteze pe mama sa, a luat-o pe fetiţă din locuiţa comună.

Prin urmare, este interesul major al minorei să locuiască cu pârâtul.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriu şi proba testimonială cu martorii ... şi ... .

La termenul de judecată acordat în cauză, instanţa a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei ... invocată de către pârât prin întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ...

Admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei ..., invocată de pârât prin întâmpinare.

Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta ..., CNP ..., domiciliată în ..., cu domiciliul procesual ales la ...din ..., în contradictoriu cu pârâtul ..., CNP ..., domiciliat în ..., în favoarea Judecătoriei ... şi trimite dosarul acestei instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei ... în data de ...sub nr. ... .

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, conform susţinerilor părţilor, reclamanta a avut o relaţie de concubinaj din care a rezultat minora ..., născută la data de ....

Parţile au locuit împreună cu minora la domiciliul pârâtului din com. ..., jud. ... până aproximativ în luna aprilie anul curent când reclamanta, ca urmare a unor neînţelegeri între părţi, a plecat, luând-o şi pe minoră, la domiciliul părinţilor ei din mun.

Oradea.

Pe rolul Judecătoriei ... este înregistrat dosarul nr. ..., între aceleaşi părţi ca în prezenta cauză, având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti în comun, stabilire domiciliu minor şi pensie întreţinere.

Prin prezenta cerere, reclamanta solicită ca, în mod provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond, să fie stabilită locuința minorei la aceasta în ..., stabilirea unui program de vizită pentru pârât, doar în prezenţa mamei, suplinirea consimţământului tatălui în vederea înscrierii minorei la orice unitate de învăţământ din România, preşcolară sau şcolară, până la soluţionarea dosarului de fond ... .

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 997 alin.1 Cod proc. civ.” Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţă de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”

Alineatul 5 al aceluiași articol arată că „Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care sa rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.”

Astfel, din dispoziţiile Codului de proc. civ., rezultă că, pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanţă preşedinţială trebuie să întrunească cumulativ trei condiţii: urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului dreptului.

Art. 997 alin. 1 Cod proc. civ. enumeră ,,cazurile grabnice” în care se justifică urgenţa pentru a se apela la ordonanţa preşedinţială: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara etc.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţia aparenţei de drept, aceasta este întrunită de către reclamantă, fiind mama minorei, astfel cum rezultă din certficatul de naştere depus la dosar, fila ... a dos.

Jud. ..., având astfel dreptul garantat prin lege de a avea stabilită locuinţa copilului său la domiciliul său.

Cu privire la condiţia caracterului provizoriu, şi această condiţie constată instanţa că este îndeplinită, locuinţa minorei, în cazul în care cererea reclamantei ar fi admisă, urmând a fi stabilită la reclamantă până la soluţionarea pe fond a cauzei ..., ocazie cu care s-ar tranşa în mod definitiv aceste aspecte.

Privitor la condiţia neprejudecării fondului, pentru ca aceasta să poată fi îndeplinită, este necesar ca instanţa ce soluţionează cererea de ordonanţă preşedinţială să nu antameze aspecte ce ar duce la soluţionarea pe fond a cauzei, astfel încât să nu se ajungă la o situaţie în care măsurile dispuse să nu mai facă posibilă restabilirea situaţiei anterioare, astfel cum prevede şi art. 997 alin. 5 C.pr.civ.

În cauza de faţă, se poate observa că măsurile cerute de reclamantă prin cererea principală nu sunt apte să ducă la soluţionarea pe fond a cauzei fiind, prin esenţa lor, măsuri vremelnice şi reversibile, ce nu se bucură de autoritate de lucru judecat, iar instanţa nu tranşează definitiv aspecte privind stabilirea locuinţei minorei, ceea ce arată că şi această condiţie de admisibilitate este îndeplinită.

Sub aspectul urgenţei, vor fi avute în vedere prevederile art. 920 C.proc.civ., potrivit cărora ,,instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei ” .

Prin urmare, în această materie, legea prezumă existenţa urgenţei, fiind dată de împrejurarea că în cauză se solicită stabilirea locuinţei unei minore, situaţie care impune determinarea într-un timp cât mai scurt a acestui aspect.

În plus, condiţia urgenţei rezultă din nevoia de stabilitate a minorilor, în vederea asigurării unui trai decent şi a unei educaţii şi supravegheri corespunzătoare.

Drepturile părţilor s-ar păgubi prin nedispunerea acestor măsuri până la soluţionarea definitivă a cererii din dosarul nr. ..., având în vedere că procedura de drept comun poate fi îndelungată şi trecerea timpului poate avea efecte vizibile şi uneori greu sau imposibil de remediat, când vine vorba atât despre stabilirea locuinţei minorului, cât şi despre legătura afectivă dintre părinte si copilul minor, cu atât mai mult cu cât în prezenta cauză copila are o vârstă fragedă, fiind uşor de influenţat.

Însă, condiţiile de admisibilitate ale prezentei cereri, dat fiind specificul acesteia, trebuie conciliate şi cu principiul director al interesului superior al minorului, principiu statuat de art. 263 cod civil.

Aşadar, dat fiind obiectul cererii, instanţa va trebui să verifice în plus şi dacă măsura care se solicită a fi luată se subordonează exclusiv principiului interesul superior al minorei.

Constatând îndeplinite condiţiile de admisibilitate mai sus enunţate, instanţa va analiza temeinicia cererii formulate.

În analiza temeiniciei, se va reţine că în drept sunt aplicabile dispoziţiile art. 496 alin. 1 C.civ. potrivit cărora copilul minor locuieşte la părinţii săi.

Alin. 2 al aceluiaşi articol mai prevede că dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului.

Conform alin. 3, în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil.

Instanţa mai reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 “principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti".

Interesul superior al copilului este o noţiune complexă, care cuprinde atât obligaţia autorităţilor competente de a lua, în privinţa minorilor, decizii care să protejeze dezvoltarea normală a acestora, cât şi dreptul minorului de a-i fi ascultată şi luată în considerare opinia cu privire la situaţia sa, însă acest din urmă drept al minorei, raportat la art.264 C.civ., nu poate fi adus la îndeplinire din cauza vârstei fragede (5 ani).

Instanţa va soluţiona cererea privind stabilirea locuinţei minorei în urma examinării tuturor criteriilor de apreciere îndeobşte cunoscute, între care: vârsta copilului, condiţiile materiale şi morale pe care fiecare părinte le poate asigura pentru o bună dezvoltare intelectuală şi fizică, ataşamentul părintelui faţă de copil şi al copilului faţă de părinte, interesul şi grija manifestată de părinţi în timpul convieţuirii şi după separarea în fapt şi alte asemenea împrejurări legate de interesul copilului.

Existenţa motivelor care au determinat despărţirea părţilor nu vor fi avute în vedere, câtă vreme acestea nu au fost dovedite iar obiectul prezentei cauze vizează stabilirea situaţiei copilului până la soluţionarea dosarului ..., cu respectarea interesului său superior.

Criteriile de apreciere a interesului superior al minorului formează un ansamblu guvernat de principiul egalităţii, ceea ce înseamnă că nu se poate reţine caracterul primordial al unuia sau altuia dintre aceste criterii în aprecierea interesului superior al copilului, nu se poate absolutiza vreunul dintre criteriile enunţate, instanţa având obligaţia să le evalueze în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu, în contextul celorlalte.

Cu privire la condițiile de locuit, conform referatului de anchetă de la fila ... dos.

Jud. ..., pârâtul locuieşte împreună cu fiica sa într-o locuinţă compusă din 2 camere, bucătărie cu condiţii de locuit şi de preparat hrana bune.

În continuare, din ancheta socială rezultă că pârâtul împreună cu bunica paternă, a cărei casă se află în aceeaşi curte cu locuinţa pârâtului, se ocupă împreună de creşterea şi educarea minorei, având o relaţie apropiată cu aceasta.

Totodată, din interogatoriul administrat pârâtului ( răspunsul la întrebarea nr. 1, fila ... dos.), rezultă că acesta are în construcţie şi o baie ce va fi finalizată in aproximativ două săptămâni.

Conform referatului de anchetă, fila ... dos. Jud. ..., reclamanta locuieşte într-un imobil proprietatea bunicii sale compus din două camere, bucătărie şi baie, mobilat, utilat şi întreţinut din punct de vedere igienico-sanitar.

Din analiza probelor administrate în cauză, inclusiv referatele de anchetă socială, instanţa constată faptul că de la naştere minora a locuit în imobilul pârâtului din com. ..., împreună cu părţile din prezenta cauză şi cu bunicii paterni.

Instanţa apreciază că pentru copii este foarte important să se asigure stabilitatea mediului în care s-au obişnuit precum şi prezenţa în viaţa zilnică a persoanelor cu care au crescut până la o anumită vârstă, însă nu se poate omite faptul că până la momentul intervenirii separării părinţilor (în urmă cu aproximativ patru luni), minora a crescut alături de ambii părinţi, mama fiind prezentă în viaţa ei.

Întrucât ambii părinții au condiții bune de locuit, instanța va analiza în continuare și alte aspecte.

Cu privire la veniturile pe care le realizează părțile, instanţa reţine faptul că ambele părţi au depus la dosarul cauzei contracte individuale de muncă (ambele contracte fiind încheiate ulterior înregistrării cererii de ordonanţă preşedinţială, f. ... dos cauei şi f. ... dos.

Jud. ...) din care rezultă ca sunt încadrate în muncă şi realizează venituri.

Totodată, din probatoriul administrat, rezultă că pârâtul a muncit sezonier în ..., acesta fiind singurul întreţinător al familiei până la momentul separării părţilor.

Ca atare, instanța apreciază că ambele părţi ar avea condiții materiale pentru creșterea și îngrijirea minorei.

Deși ambii părinți au condiții morale și materiale pentru a îngriji minora, instanța apreciază că schimbarea locuinţei minorei nu este în interesul superior al acesteia, întrucât această situaţie mai mult ar destabiliza-o prin dezrădăcinarea de mediul în care a crescut de la naştere şi până în prezent.

În stabilirea provizorie a locuinței, instanța va da eficiență stabilității și continuității.

Astfel, instanţa reţine pe de o parte că minora, de la naştere şi până în prezent, a locuit la domiciliul pârâtului, că aici a beneficiat de o bună îngrijire şi atenţie, atât din partea pârâtului, cât şi din partea bunicilor paterni, persoane care şi în prezent o îngrijesc pe minoră şi faţă de care minora a dezvoltat o relaţie de afecţiune şi de încredere, simţindu-se iubită şi ocrotită.

Instanţa constată că toţi aceşti factori, conjugaţi, îi asigură minorei un climat de stabilitate şi siguranţă, deosebit de necesar mai ales în condiţiile în care, fără îndoială, despărţirea părinţilor i-a provocat minorei o traumă, astfel că în prezent, cel puţin din acest motiv, echilibrul său psiho-emoţional-afectiv este puternic afectat.

Instanţa apreciază că, schimbarea la acest moment şi, prin esenţa măsurii, provizoriu – existând, teoretic, posibilitatea unei noi schimbări la soluţionarea dosarului de fond – a locuinţei minorei, care presupune schimbarea totală a mediului său, cu tot ce înseamnă asta, anume prieteni, cunoştinţe, persoane de care s-a ataşat, ar putea avea efecte contrare celor urmărite de reclamantă, cu consecinţe dintre cele mai nefaste pentru minoră, care, la această vârstă fragedă, de doar 5 ani, are mare nevoie de un mediu stabil şi sigur.

Fără a încerca să conteste ataşamentul reclamantei faţă de minoră, totuşi, instanţa remarcă faptul că, ulterior momentului în care minora s-a întors la domiciliul pârâtului din com.

Corbu, reclamanta nu a venit niciodată să viziteze minora, deşi, conform afirmaţiilor acesteia, în luna iunie a anului curent aceasta nu a lucrat, începând munca abia în ....

Motivaţia pentru care reclamanta nu a vizitat minora, respectiv faptul că „ nu am venit să vizitez fetiţa pentru că îmi căutam de muncă şi chiar dacă aş fi venit nu mi s-ar fi permis să o văd”, este apreciată ca fiind neserioasă de către instanţa de judecată atât prin prisma faptului că nu există nicio dovadă că aceasta ar fi fost împiedicată, dar şi prin prisma datei încheierii contractului de muncă, respectiv ....

Chiar dacă reclamanta a început efectiv să lucreze în luna iulie, încheierea contractului individual de muncă s-a făcut în data de ...

Raportat la opinia minorei faţa de propria-i situaţie, deşi aceasta nu a fost audiată de către instanţa de judecată dată fiind vârsta acesteia, instanţa va face aprecieri pe baza celor rezultate din probatoriul administrat.

Astfel, în primul rând se reţine faptul că reclamanta poartă conversaţii video cu minora zilnic.

Din declaraţia de parte a reclamantei, fila ..., rezultă că „ fetiţa plângea la telefon, când vorbea cu tatăl său”, însă reclamanta opinează că plânsul nu era de dor, ci din cauza faptului că „tatăl îi bagă în cap acesteia tot felul de prostii...” În continuare reclamanta arată că „când vorbesc cu fetiţa la telefon, aceasta nu îmi cere să o iau la ..., ci să vin să o vizitez.

Ea refuză să meargă la ..., pentru că este influenţată de tatăl său.”

Reţine astfel instanţa că minora este ataşată de mamă, îşi doreşte ca aceasta să vină la ea, dar minora nu vrea să meargă la ... .

Este evident că nivelul de înţelegere al minorei este unul redus pentru vârsta aceasta şi, totodată, instanţa este cea chemată să analizeze interesul superior al minorului chiar peste voinţa acestuia, însă în situaţia de faţă, instanţa apreciază că voinţa copilului, astfel cum i-a fost exprimată chiar mamei sale, se coroborează cu întregul probatoriu administrat şi vine să întărească convingerea că nu este necesar ca minora să îşi schimbe domiciliul.

Cu privire la argumentul invocat de reclamantă, respectiv necesitatea stabilirii domiciliului minorei la mamă prin prisma argumentului că minora se află într-o situaţie medicală delicată, suferind de obezitate şi necesitând administrarea tratamentului medical prescris, instanţa nu îl poate reţine ca argument pertinent care să suţină cererea reclamantei.

În primul rând, probatoriul administrat nu relevă faptul că minora ar trebui să urmeze un tratament medical, recomandările medicale ale pediatrului (fila ... dos.

Jud. ...) referindu-se la schimbarea stilului alimentar.

Totodată, având în vedere diagnosticul pus minorei, respectiv obezitate, este evident că situaţia acesteia nu a apărut peste noapte, ci este una ce s-a instalat de-a lungul timpului, atât timp cât minora s-a aflat sub supravegherea ambilor părinţi.

Totodată, instanţa constată că, în spiritul bunei-credinţe şi al înţelegerii, în interesul superior al copilului, principial, atât tatăl şi bunica paternă, cât şi mama, trebuie să manifeste o disponibilitate maximă şi o cooperare deplină, fiind excluse şicanele şi fiind de dorit soluţionarea diferendelor dintre părţi în absenţa copilului şi fără implicarea în vreun fel a acestuia în conflictul părţilor, de aşa manieră încât copilul să se bucure de prezenţa, de afecţiunea şi de grija întregii familii.

Astfel, capătul de cerere privind stabilirea provizorie a locuinței minorei la locuința reclamantei va fi respins, interesul minorei fiind ca, până la soluţionarea pe fond a cererilor promovate de părţi, să rămână la pârât, care o îngrijeşte corespunzător, fără a i se schimba mediul în care a trăit şi a crescut până în prezent.

Cu privire la capătul de cerere referitor la stabilirea unui program de vizită pentru pârât, acesta va urma soarta primului capăt de cerere, instaţa apreciind în sensul respingerii.

Cu privire la suplinirea consimţământului tatălui în vederea înscrierii minorei la orice unitate de învăţământ din România, preşcolară sau şcolară, motivat de necesitatea asigurării dreptului la educaţie, instanţa va reţine că minora ... frecventează cursurile de învăţământ preşcolar în cadrul Grădiniţei cu Program Normal ..., astfel cum rezultă din adeverinţa de la fila ... a dos.

Jud. ....

Totodată, la interpelarea instanţei, reclamanta a arătat faptul că doreşte să o înscrie pe minoră în Oradea, la Grădiniţa nr. ... de stat, pentru anul preşcolar 2023-2024.

Pe de o parte, având în vedere faptul că instanţa a respins solicitarea de stabilire a domiciliul minorei în mun. ... alături de mamă iar pe de altă parte, faptul că minora este înscrisă la Gradiniţă, instanţa va respinge şi acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Având în vedere dispoziţiile art. 453 CPC, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Întrucât reclamanta este în culpă procesuală, observând cererea pârâtului de acordare a cheltuielilor de judecată precum şi dovada acestora (f ... dos.

Jud. ...) conform dispoziţiilor art 452 CPC, instanţa va obliga reclamanta la plata sumei de ... lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat către pârât.