Hotărâre nr. 7078 din 20.06.2026

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA O Nr. 7078/2025

Şedinţa publică din data de 20.06.2025

Instanţa constituită din:

Preşedinte: N. L.

Grefier: V. M. G.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta Y. W., pe pârâţii P. A., C. F., T. B., X. Z. E. şi P. A. şi pe intervenientul Q. S. având ca obiect succesiune disjungere dosar nr. .....

Dezbaterile şi susţinerile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 06.06.2025, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 20.06.2025, când a dispus următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. #####, constituit pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, ca urmare a disjungerii cererii reconvenționale formulate în dosarul nr. ######, prin încheierea de ședință din data de 30.10.2019, pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, în acest din urmă dosar, reclamanta Y.

W. a solicitat, în contradictoriul cu pârâții P.

A., C.

F. și O.

B., următoarele: (1) să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei K.

D., decedată la data de ........, cu ultimul domiciliu în ...... ...... (2) să constatate calitatea de moștenitori legali și testamentari a părților; (3) să se constate că reclamanta are calitatea de moștenitor testamentar în baza testamentului autentificat cu nr. .......... din data de 09.07.2013 de U.

R.I.R.; (4) să se constate că pârâții au calitatea de moștenitori legali rezervatari, în calitate de fiice, respectiv nepot de fiică predecedată; (5) să se constate că masa succesorală se compune din: activul succesoral ce cuprinde apartamentul situat la parterul imobilului din ... ... .......... .......... și pasivul succesoral ce cuprinde creanța în valoare de 17.000 euro ce o are asupra moștenirii; (6) să se dispună cu privire la reducțiunea rezervei succesorale; (7) să se stabilească masa partajabilă rezultată din succesiune, (8) să se dispună ieșirea din indiviziune a părților privind apartamentul în discuție; (9) să se atribuie în natura reclamantei apartamentul cu stabilirea unor eventuale sulte către pârâți; (10) să se dispună evacuarea pârâților din imobilul situat în .... .... ....... ......., cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că, la data de ........, a decedat K. D., cu ultimul domiciliu în ........ ........, conform certificatului de deces seria ####### O ########## eliberat de Consiliul local al Sectorului 1 București la 13.07.2015.

Ca urmare a decesul său, au rămas moștenitori următorii: reclamanta, în calitate de moștenitor testamentar, conform testamentului autentificat cu nr. ##### de BNP „I.”, pârâta H.

J., în calitate de fiică, moștenitor legal, pârâta S.

M.Z.Z.

J., în calitate de fiică, moștenitor legal, și pârâtul X.

H., în calitate de nepot de fiică predecedata, moștenitor legal.

Reclamanta a arătat că a acceptat moștenirea expres și în termen, conform declarației de acceptare autentificate cu nr. ####, iar pârâții sunt moștenitori rezervatari.

Reclamanta a precizat că a încercat să dezbată moștenirea la notar, dar, ca urmare a neînțelegerii cu privire la compunerea masei succesorale și a întinderii drepturilor ce li se cuvin, a solicitat suspendarea procedurii notariale, fiind pronunțată încheierea în ședință din data de 26.11.2016 de notar public D.

Z..

Reclamanta a arătat că a cunoscut-o pe defunctă în anul 2013, aceasta locuia, în baza contractului de închiriere nr. #####, încheiat cu A.

P P.

S., în apartamentul situat la parterul imobilului situat în ........ ........ și avea o datorie provenită din neplata chiriei în cuantum de 2.900 lei, urmând a fi evacuată din locuință.

A convenit împreună cu aceasta să îi achite toate datoriile, să achite contravaloarea apartamentului

în vederea cumpărării și să îi mai dea suma de 10.000 euro, iar aceasta s-a obligat să îi facă act de vânzare - cumpărare cu privire la apartament, după ce va deveni proprietar.

În acest scop, a primit procura de la defunctă, autentificată cu nr. ######, prin care aceasta o mandata să vândă cui va crede de cuviință, chiar și ei însăși, pe prețul pe care îl îl va stabili reclamanta și în condițiile stabilite de reclamantă, preț din care defuncta a primit 10.000 euro.

Tot spre acest final, a fost întocmită și procura nr. ###### de U.

R.I.R., prin care defuncta mandat pe dl.

Y.

Z. să cumpere apartamentul în discute de la Primăria Municipiului București, să efectueze formalitățile necesare intabulării dreptului de proprietate, să administreze cu puteri depline imobilul după cumpărare.

Prin urmare, domnul Y. Z. a întreprins toate demersurile necesare în vederea achitării chiriei restante și cumpărării apartamentului. Contravaloarea tuturor acestor demersuri au fost achitate de către reclamanta din bani proprii.

Suma totală a cheltuielilor a fost de 17.000 euro, suma ce constituie pasivul succesoral, fiind bani pe care defuncta i-i datora.

Spre a se asigura că imobilul achitat din banii reclamantei îi va reveni, defuncta a întocmit testamentul autentificat cu nr. #####, prin care aceasta testă în favoarea sa apartamentul în discuție, lăsând-o legatar cu titlu particular.

În ceea ce privește pasivul succesoral, reclamanta a precizat că a achitat următoarele sume de bani: 10.000 euro plătiți dnei P.

D. pentru a-i vinde imobilul situat în ...... ...... sumă este recunoscută de defunctă, prin procura autentificată nr. #####, 2.900 lei plătiți pentru a achita chiria restantă, spre a nu fi evacuată din imobil defuncta, dovedită cu chitanță, 26.700 lei contravaloare act de vânzare cumpărare imobil, această sumă reprezentând prețul cu care defuncta a cumpărat apartamentul de la PMB S., banii fiind achitați de reclamantă, situație pe care o dovedește cu chitanță în original, contract de vânzare cumpărare și martori, 5.700 lei plătiți prin domnul D.

Z. fiicei defunctei, I.

H., la data de 9.07.2013,10.000 lei achitați fiicei defunctei pentru tratamentul bolii defunctei, 4.000 lei plătiți prin domnul Y. fiicei defunctei, I.

H., 1.400 lei taxe de autentificare 2 procuri și testament, 500 lei achitați fiicei defunctei I.

H. pentru plata factură apă, 16 lei și 500 lei impozit clădire și amendă Administrația Finanțelor Sector 1, 450 lei contravaloare cadastru, dovedita cu contract și chitanță.

Suma de 17.000 euro a fost recunoscută ca fiind datorată către reclamantă de către H.

J. și X.

J. la notariat, în timpul procedurii deschiderii succesiunii pe cale notarială.

Astfel, ambele pârâte i-au propus să-i returneze suma de 17.000 euro în rate lunare, propunere cu care a fost de acord la acel moment.

În acest scop, a deschis un cont la SC H.

Bank la solicitarea dnei S.

J. care are card la aceasta bancă.

Reclamantele -pârâte nu i-au achitat nicio rată și nici nu s-au mai prezentat împreună la notariat în scopul dezbaterii succesiunii.

În realitate, a achitat și alte sume de bani „cu diferite ocazii”, pe care însă nu înțelege să le mai menționeze și să le solicite.

Prin urmare, masa succesorală se compune din apartamentul situat la parterul imobilului din ......... ......... compus din 1 camera și dependințe, ca activ succesoral, și suma de 17.000 euro cu titlu de pasiv succesoral.

Față de împrejurarea că pârâții au calitatea de moștenitorii, a solicitat instanței să reducă rezerva succesorală până la limita stabilită de art. 1088 C.civ., în ipoteza în care această cerere va fi formulată de către pârâți.

Având în vedere că în imobilul în discuție, singurul bun care reprezintă activul moștenirii a fost achiziționat cu banii achitați de reclamantă și în scopul de a intra în posesia acestuia, a solicitat să se dispună partajarea prin atribuirea bunului în natură către reclamantă a apartamentului, cu stabilirea eventualelor sulte.

De asemenea, a solicitat evacuarea din imobil a tuturor pârâților, care au cunoscut și consimțit la întreprinderea tuturor demersurilor de către reclamantă și de către defunctă, au beneficiat de ajutoarele financiare repetate pe care i le-au solicitat și i le-au acordat și nu au înțeles să respecte convenția făcută împreună cu mama lor defunctă.

Mai mult decât atât, a arătat că cota de moștenire a reclamantei din apartament este mai mare decât a pârâților, iar apartamentul nu este comod partajabil în natură.

A arătat că pasivul succesoral înțelege să-l dovedească prin chitanțele atașate acțiunii și prezentei precizări, alte înscrisuri atașate, proba cu interogatoriul pârâților, precum și prin probă testimonială.

Cuantumul pasivului succesoral l-a stabilit prin adunarea tuturor sumelor de bani plătite către defuncta și către pârâți.

Imobilul a fost cumpărat de la Primăria Municipiului București - Administrația Fondului Imobiliar, reclamanta achitând prețul vânzării (parte a pasivului succesoral), iar, în prezent, este locuit de pârâți, care nu plătesc chirie.

În drept, a invocat art. 954, art. 963, art. 955, art. 965, art. 975, art. 986, art. 1037, art. 1057, art. 1086, art. 1143, art. 1155 C.civ.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâților, proba cu expertiza tehnică evaluatorie a apartamentului și proba testimonială cu trei martori.

Cererea de chemare a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4.251 lei, conform dovezii depuse la dosar (f. 52, vol. I).

Prin încheierea de ședință din data de 22.01.2020, instanța a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C.pr.civ., suspendarea judecării cauzei până la judecarea definitivă a dosarului nr. ###### (f. 57, vol.

I), cauza fiind ulterior repusă pe rol, prin încheierea de ședință din data de 05.05.2021 (f. 78, vol.

I).

La termenul de judecată din data de 05.05.2021 (f. 78, vol.

I), instanța a pus în vedere pârâților că nu se mai află în termen pentru formularea întâmpinărilor la cererea reconvențională, care, în cauză de față, reprezintă cererea de chemare în judecată.

De asemenea, instanța a amânat cauza având în vedere că pârâta H.

J. a menționat că mai există un moștenitor legal, respectiv numitul X.

Z.

E., care este fiul defunctei C.

T., fiica decedată a defunctei K.

D..

De asemenea, instanța a dispus atașarea dosarului de fond nr. #### al Judecătoriei Sector 1 București.

La termenul de judecată din data de 16.06.2021 (f. 98, vol. I), instanța a dispus introducerea în proces a numitului X. Z. E., în calitate de pârât, conform art. 78 C.pr.civ.

La data de 15.09.2021, numitul Z.

M. a formulat o cerere de intervenție principală în proces (f. 102, vol.

I), prin care a solicitat, în temeiul art. 35 C.pr.civ., să constate că are un drept de creanță față de imobilul a cărui partajare s-a cerut, situat în ................ ...... ...... .......... .........., constând în contravaloarea sporului de valoare adus imobilului a cărui partajare se solicită, ca urmare îmbunătățirilor pe care le-a adus acestuia, din fonduri proprii, în timpul căsătoriei cu pârâta Z.

J., într-un cuantum care se va stabilă în urma efectuării unei expertize tehnice construcții.

În motivare, intervenientul a arătat că lucrările constă în următoarele: amenajare cameră prin recompartimentare bucătărie, schimbare dușumea, schimbare rețea electrică, amenajare cameră baie cu toaletă și cabină duș, prin recompartimentare, renovare bucătărie, schimbare geamuri cu geamuri termopan și lucrări de renovare a pereților prin gletuire și zugrăvire.

Intervenientul a arătat că toate aceste lucrări au fost efectuate în regie proprie și cu muncitori angajați.

În drept, a invocat art. 61 și 62 C.pr.civ.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, probei cu expertiza tehnică judiciară, proba cu interogatoriul reclamantei N. D. și a pârâților H. J. și X. H. și proba testimonială cu martorii indicați.

La data de 15.09.2021, reclamanta a depus răspuns la cererea precizatoare formulate de pârâte privitor la calitatea de moștenitor a numitului X.

Z.

E. (f. 107, vol.

I), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului X.

Z.

E., pentru neexercitarea dreptului de opțiune succesorală în interiorul termenului de 1 an de la data deschiderii succesiunii, conform art. 1103 C.civ.

De asemenea, raportat la același temei de drept, reclamanta a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului X.

H..

La data de 27.10.2021, reclamanta a depus întâmpinare la cererea de intervenție principală (f. ... ... I), prin care a solicitat respingerea, în principiu, a cererii de intervenție, pentru neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate.

Prin încheierea din data de 08.12.2021 (f. 1, vol.

II), instanța a dispus admiterea excepției netimbrării cererii de intervenție principală, formulată de către intervenientul Z.

M. și, în consecință, a anulat cererea de intervenție, ca netimbrată.

La data de 23.02.2022, pârâtele P.

J. și X.

Z.

E. au depus concluzii scrise (f. 20, vol.

II), prin care au invocat lipsa de interes a reclamantei de a invoca reducțiunea liberalităților excesive.

De asemenea, au arătat că înțeleg să invoce, pe cale de excepție, excepția de reducțiune, dată fiind calitatea de moștenitori rezervatari, excepție ce este imprescriptibilă extinctiv, conform art. 1095 alin. (3) C.civ.

Prin încheierea din data de 16.03.2023 (f. 25, vol.

II), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în ceea ce privește capătul de cerere privind reducțiunea liberalităților excesive și a respins capătul de cerere privind reducțiunea liberalităților excesive, formulată de către reclamantă, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

La data de 13.04.2022, pârâții H. W. și X. Z. E. au formulat cerere de probe (f. 34, vol. II), prin care au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei și cu doi martori.

La data de 13.04.2024, pârâții Z.

J. și X.

H. au depus concluzii scrise (f. 37, vol.

II), prin care au invocat, pe cale de excepție, în temeiul art. 1093 şi art. 1094 alin. (2) C.civ., reducțiunea legatului cu titlu particular efectuat de autoarea lor, K.

D., în favoarea reclamantei, prin testamentul autentificat sub nr. #### de BNP „I.” până la limita cotității disponibile.

În acest sens, au arătat că sunt moștenitori rezervatari, potrivit art. 1087 C.civ., în calitate de fiică şi nepot de fiică predecedată, şi că se află în posesia imobilului în discuție, în care locuiesc.

În dovedire, au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri şi probei testimoniale cu doi martori.

La termenul de judecată din data de 13.04.2022 (f. 40, vol.

II), instanţa a încuviințat, pentru toate părțile, proba cu înscrisurile depuse la dosarului cauzei.

Instanţa a respins proba testimonială, solicitată de către pârâții Z.

J. şi X.

H., ca nefiind utilă soluționării cauzei, a respins proba testimonială, solicitată de către pârâții H.

J. şi X.

Z., ca fiind tardiv propusă şi a respins proba testimonială, solicitată de către reclamantă, ca nefiind utilă soluționării cauzei.

De asemenea, instanţa a respins proba cu interogatoriul pârâților, ca nefiind utilă soluționării cauzei.

Instanţa a încuviințat proba cu expertiza tehnică în specialitatea evaluare imobiliară.

La data de 25.05.2022, reclamanta a depus note scrise (f. 80, vol.

II), prin care a precizat că cererea prin care pârâții au invocat excepția de reducțiune nu este timbrată.

De asemenea, a solicitat ca cererea să fie calificată drept o cerere reconvențională şi să se constate că a fost depusă cu nerespectarea termenului prevăzut de lege.

Totodată, chiar şi în situația în care excepția de reducțiune a fost invocată ca apărare de fond, a solicitat să se constate că pârâții sunt decăzuți din dreptul de a o invoca, întrucât nu au formulat întâmpinare.

La data de 05.10.2022, pârâții Z.

J. şi X.

H. au depus note scrise (f. 95, vol.

II), prin care au arătat că excepția de reducțiune este imprescriptibilă şi poate fi invocată în orice stare a pricinii.

De asemenea, au precizat că excepția de reducțiune este o apărare de fond şi nu se impune a fi timbrată.

La termenul de judecată din data de 12.05.2023 (f. 132, vol.

II), instanţa a luat act că reclamanta a că nu contestată calitatea de moștenitorii acceptanți ai tuturor pârâților şi că înțelege să renunțe la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților H.

J. şi H.

H. şi a precizat.

La data de 12.05.2023, reclamanta a depus note scrise (f. 135, vol. II), prin care a formulat precizări cu privire la pasivul succesoral.

La termenul de judecată din data de 06.06.2025, reclamanta a arătat, în mod expres, faptul că nu își mai susține cererea de calificare a excepției de reducțiune ca fiind o cerere reconvențională, nu mai solicită decăderea pârâșilor din dreptul de a invoca reducțiunea și nu mai înțelege să invoce excepția netimbrării cererii, apreciind că excepția de reducțiune este o apărare de fond și poate fi invocată pe cale de întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, conform certificatului de deces seria ##### O ###### (f. 80 verso, vol. I), defuncta K. D. a decedat în data de ........, având ultimul domiciliu în ................ .......... ...........

Conform Sentinței civile nr. ######, pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr. #### (f. 96, vol. I), defuncta nu era căsătorită la data decesului, căsătoria sa fiind desfăcută în anul 1987.

Conform certificatului de naștere emis în data de 22.06.2010 (f. 81, vol. I) și certificatului de căsătorie emis în data de 31.01.2008 (f. 81 verso, vol. I), pârâta H. J. este fiica defunctei K. D..

Conform certificatului de naștere seria ######### O ###### (f. 82, vol. I) și certificatului de căsătorie seria ######### O ########## (f. 83, vol. I), pârâta Z. J. este fiica defunctei K. D..

Conform certificatului de deces seria ..... ..... ######## (f. 84, vol.

I), certificatului de naștere seria NP nr. ### (f. 92, vol.

I) și certificatului de deces seria ..... ..... ####### (f. 85 verso, vol.

I), defuncta K.

D. a mai avut două fiice, respectiv pe numita X.

N. și pe numita C.

T., care au decedat în data de 01.01.2010, respectiv în data de 01.09.2009, anterior decesului defunctei K.

D..

Conform certificatului de naștere seria ### O ##### (f. 84 verso, vol. I), pârâtul X. H. este fiul numitei X. N. (decedată).

Conform certificatului de naștere seria ######### ######### (f. 86, vol. I), pârâtul X. Z. E. este fiul numitei C. T. (decedată).

Astfel, la momentul decesului defunctei K. D. în data de ........, se aflau în viață: fiicele H. J. și Z. J. și nepoții de fiice predecedate X. H. și X. Z. E..

Prin testamentul autentificat sub. nr. .......... din data de 09.07.2013 de U.

R.I.R. (f. 27 verso, vol.

I), defuncta K.

D. a lăsat reclamantei N.

D. apartamentul situat la parterul imobilului din ................ .......... .........., instituind-o pe reclamantă ca legatar cu titlu particular.

În drept, instanța a fost învestită cu o cerere de dezbatere succesorală a succesiunii rămase de pe urma defunctei K. D., decedată în data de .........

Conform art. 984 C.pr.civ., „(1) Dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 983, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții.

Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii. (2) Instanța va face împărțeala în natură.

În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor.

În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”.

a) Legea aplicabilă:

Cu titlu prealabil, instanţa reține că moștenirea este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii.

În acest sens, art. 91 din Legea nr. 71/2011 dispune că moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009 sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.

În cauză, având în vedere că defuncta K. D. a decedat în data de ........, instanţa constată că, în acest caz, sunt aplicabile prevederile Codului civil din 2009.

b) Deschiderea succesiunii:

Conform art. 954 alin. (1) și (2) C.civ., „(1) Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia. (2) Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.”.

Față de prevederile legale citate, instanța va constata deschisă succesiunea defunctei R. K. D., decedată în data de ........, cu ultimul domiciliu în ................ .......... ...........

c) Stabilirea masei succesorale:

Conform art. 953 C.civ., prin moștenire se transmite patrimoniul unei persoane fizice, iar, conform art. 31 alin. (1) C.civ., patrimoniul include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin unei persoane.

Instanța reține că masa succesorală (patrimoniul) rămasă de pe urma defunctei K. D., decedată în data de ........, este alcătuit atât din activ, cât și din pasiv.

În ceea ce privește activul succesoral, instanța reține că acesta cuprinde dreptul de proprietate asupra apartamentului situat la parterul imobilului din ... ... .......... .........., împreună cu dependințele aferente apartamentului, pe care defuncta K.

D. l-a dobândit prin contractul de vânzare – cumpărare nr. ##### (f. 32, vol.

I).

În ceea ce privește pasivul succesoral, instanța reține, în primul rând, că pârâții nu au contestat starea de fapt învederată de către reclamantă, respectiv faptul că reclamanta N.

D. a achitat în favoarea defunctei K.

D. mai multe sume de bani, înțelegerea dintre reclamantă și defunctă fiind aceea ca aceasta din urmă să îi vândă, în final, apartamentul situat la parterul imobilului din ... ... .......... .........., împreună cu dependințele aferente.

Astfel, reclamata a precizat că a cunoscut-o pe defunctă în anul 2013, când acesta locuia, în baza contractului de închiriere nr. ######, încheiat cu P.

P.

S., în apartamentul situat la parterul imobilului situat în ........ ........ și avea o datorie provenită din neplata chiriei, urmând a fi evacuată din locuință de către M..

Întrucât reclamanta dorea să cumpere apartamentul, a convenit cu defuncta să îi achite contravaloarea apartamentului în vederea cumpărării de la AFI și să îi mai dea suma de 10.000 euro, în timp ce defuncta s-a obligat să încheie act de vânzare - cumpărare cu privire la apartament, după ce va deveni proprietar.

Totodată, reclamanta a precizat că a achitat diverse sume de bani pentru plata utilităților, tratamentului medical, taxelor de autentificare, impozitului, amenzilor, cadastrului, precum şi alte sume achitate cu diverse ocazii defunctei sau fiicei sale etc.

Instanța reține că, dintre sumele solicite de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată, doar o parte sunt susținute de înscrisuri.

Astfel, achitarea sumei de 10.000 euro rezultă din procura autentificată sub nr. ##### (f. 24 – 25, vol.

I), achitarea sumei de 16.285,57 lei (prețul cu care defuncta a cumpărat imobilul – f. 32, vol.

I) rezultă din chitanța nr. ###/17.07.2013 (f. 46, vol.

I), achitarea sumelor de 16 lei și 500 lei rezultă din chitanța nr. ####/18.09.2013 (f. 41, vol.

I), achitarea sumei de 450 lei rezultă din chitanța nr. ###/19.09.2013 (f. 42, vol.

I), achitarea sumei de 25 lei rezultă din chitanța nr. ###/15.11.2013 (f. 46, vol.

I), iar achitarea sumei de 14,88 lei rezultă din chitanța nr. ####/18.09.2013 (f. 45, vol.

I).

Referitor la celelalte sume care rezultă din înscrisuri (1.111,29 lei – f. 43, vol.

I, 67 lei – f. 44, vol.

I,), acestea au fost achitate ulterior decesului defunctei, astfel că nu poate fi luate în considerare.

De asemenea, reclamanta nu a făcut dovada achitării unor alte sume până la suma de 17.000 euro, iar, conform art. 309 alin. (2) C.pr.civ., actele juridice (inclusiv plata) nu pot fi dovedite cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei, iar reclamanta nu a învederat un caz de imposibilitate materială sau morală pentru preconstituirea unor înscrisuri.

Prin urmare, instanţa reține că sumele dovedite şi achitate de către reclamantă în favoarea defunctei (direct acesteia sau prin intermediul altor persoane) se ridică la suma de 10.000 euro şi 17.291,45 lei.

Totodată, instanța reține că defuncta K.

D. nu a încheiat contract de vânzare – cumpărare pentru a-i vinde reclamantei N.

D. apartamentul din ................ ......... ........., deși defuncta a dobândit apartamentul în proprietate de la AFI cu banii obținuți de la reclamantă și, în plus, a primit și suma de 10.000 euro peste prețul achitat.

Prin urmare, întrucât sumele de bani achitate de către reclamanta N.

D. au fost plătite cu scopul de a obținut bunul imobil prin contract de vânzare – cumpărare, fapt care, însă, nu s-a concretizat, instanța apreciază că defuncta K.

D. era ținută să restituite reclamantei N.

D. sumele ce i-au fost achitate.

Față de aceste aspecte, instanța reține că pasivul succesoral cuprinde dreptul de creanță constând în plata sumei de 10.000 euro şi 17.291,45 lei pe care reclamanta N. D. îl are asupra moștenirii.

d) Stabilirea calității de moștenitori:

Conform art. 955 alin. (1) C.civ., patrimoniul defunctului se transmite prin moștenire legală, în măsura în care cel care lasă moștenirea nu a dispus altfel prin testament, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, o parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moștenire testamentară, iar cealaltă parte prin moștenire legală.

Instanța reține că testamentul este actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață, conform art. 1.034 C.civ.

Având în vedere că, defuncta K.

D. a dispus de bunurile sale în timpul vieții prin testament, instanţa constată că prezentei cauze îi sunt aplicabile atât dispozițiile legale referitoarea la moștenirea legală, cât și cele referitoare la testament.

Potrivit art. 957 alin. (1), art. 960 alin. (1) și art. 962 C.civ., condițiile generale pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a veni la moștenirea (legală sau testamentară) a defunctului sunt: să aibă capacitatea succesorală, să aibă vocație succesorală (generală și concretă) și să nu fie nedemnă față de defunct.

De asemenea, potrivit art. 1114 C.civ., pentru ca transmiterea moștenirii realizată de plin drept la data decesului să se consolideze, moștenirea trebuie acceptată.

În ceea ce privește condiția capacității succesorale, instanța constată îndeplinită această condiție cu privire la toate părțile din proces, întrucât aceasta presupune, potrivit art. 957 C.civ., ca persoana să existe la momentul deschiderii moștenirii, în speță, data de 08.10.2013.

În ceea ce privește condiția vocației succesorale, în raport cu dispozițiile art. 962 C.civ., au vocație a culege moștenirea celui decedat orice persoană care are calitatea prevăzută de lege sau a fost desemnată de către defunct prin testament.

În speță, având în vedere testamentul autentificat sub. nr. .......... din data de O de U.

R.I.R., prin care defuncta a lăsat reclamantei un anumit bun determinat, reclamanta N.

D. are calitatea de legatar cu titlul particular, conform art. 986 și 1.057 C.civ.

Referitor la pârâții H. J., Z. J., X. H. și X. Z., instanța reține că sunt aplicabile dispozițiile legale care reglementează moștenirea legală, conform art. 963 și urm. C.civ.

În conformitate cu art. 963 alin. (1) și (2) C.pr.civ., au vocație generală, legală la moștenire descendenții defunctului, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul.

În speță, din actele de stare civilă existente la dosarul cauzei, astfel cum au fost analizate în mod detaliat în paragrafele anterioare, rezultă că pârâtele H.

J. și Z.

J. sunt fiicele defunctei K.

D., având, fiecare dintre acestea, calitatea de descendent de gradul I, în conformitate cu art. 975 alin. (1) C.civ., iar pârâții X.

H. și X.

Z.

E. sunt nepoții de fiice predecedate ai defunctei K.

D., având, fiecare dintre aceștia, calitatea de descendent de gradul II, în conformitate cu art. 975 alin. (1) C.civ.

Pentru ca o persoană să fie chemată efectiv la moștenire în temeiul legii nu este suficient să facă parte din categoria moștenitorilor legali cu vocație succesorală generală, ci este necesar să dobândească și vocație concretă, vocație care este determinată prin regulile devoluțiunii succesorale legale, legea instituind o anumită ordine de chemare la moștenire.

Conform art. 975 alin. (2) C.civ., descendenții defunctului înlătură moștenitorii din celelalte clase de moștenitori și vin la moștenire în ordinea proximității gradelor de rudenie.

Cu toate acestea, instanța reține că de la regula proximității gradelor de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă de moștenire (descendenții), a fost instituită de legiuitor o excepție, respectiv situația în care este incidentă reprezentarea succesorală.

Conform art. 965 C.civ., prin reprezentare succesorală, un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost decedat la data deschiderii moștenirii, iar, conform art. 966 alin. (1) C.civ., pot veni la moștenire prin reprezentare succesorală descendenții copiilor defunctului.

Prin urmare, având în vedere că X.

N. și C.

T. (fiicele defunctei K.

D.) erau decedate la data deschiderii moștenirii defunctei K.

D., instanța reține că pârâții X.

H. și X.

Z.

E. au urcat, în temeiul legii, în drepturile mamelor lor X.

N. și C.

T., având dreptul de a culege partea din moștenire ce s-ar fi cuvenit acestora dacă nu ar fi fost decedate la data deschiderii moștenirii.

Prin urmare, instanța reține că, în speță, pârâtele H.

J. și Z.

J. au vocație concretă la moștenirea defunctei K.

D., în calitate de fiice, în timp ce pârâții X.

H. și X.

Z.

E. au vocație concretă la moștenirea defunctei K.

D., prin mecanismul reprezentării succesorale, în calitate nepoții de fiice predecedate ai defunctei K.

D..

În ceea ce privește condiția nedemnității succesorale, în lipsa unor dovezi contrare privind existența unor cauze de nedemnitate dintre cele expres prevăzute de art. 958 alin. (1) și art. 959 alin. (1) C.civ., instanța constată îndeplinită și această condiție, toate părțile din prezentul litigiu fiind prezumate că sunt demne cu referire la succesiunea defunctei K.

D..

În ceea ce privește condiția acceptării succesiunii, instanța reține că, potrivit art. 1106 C.civ., nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine.

Astfel, consolidarea calității de moștenitor (legal sau testamentar) reclamă manifestarea neechivocă de voință a celui în drept să o dobândească, prin exercitarea dreptului de opțiune în sensul acceptării succesiunii defunctului, în termenul expres prevăzut de lege.

Potrivit art. 1.103 alin. (1) C.civ., dreptul de opțiune succesorală se exercita într-un termen de un an de la data deschiderii moștenirii.

Având în vedere aceste dispoziții legale, instanţa constată faptul că termenul de 1 an a început să curgă în data de ........ (data decesului) și s-a împlinit, conform art. 2.551 alin. (1) C.civ., în data de ..........

În ceea ce privește natura juridică a termenului de 1 an prevăzut de lege, aceasta este un termen de decădere în sensul dispozițiilor art. 2545 C.civ., întrucât are în vedere exercitarea unui drept subiectiv (dreptul de opțiune succesorală) înăuntrul sau.

Prin urmare, neacceptarea succesiunii în termenul prevăzut de lege de 1 an atrage pierderea dreptului de a culege moștenirea.

În conformitate cu prevederile art. 1.108 C.civ., acceptarea moștenirii poate fi expresă, atunci când succesibilul își însușește calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătura privată, ori tacită, atunci când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moștenitor, dispozițiile art. 1.110 alin. (2) C.civ., prevăzând, printre altele, că pot avea valoare de acceptare tacită actele de dispoziție sau de folosință a unor bunuri din moștenire.

În speță, instanța reține că reclamanta N. D. a acceptat în mod expres și în termenul legal succesiunea de pe urma defunctei K. D., potrivit declarației de acceptare autentificate sub nr. ##### de SPN X. R. C.O M. A. T. și K. (f. 18, vol. I).

Cu privire la pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z., instanța reține că aceștia au precizat că au calitatea de moștenitori ai defunctei, iar reclamanta nu a contestat calitatea acestora de moștenitori acceptați ai moștenirii rămase de pe urma defunctei K.

D., precizând că le recunoaște această calitate (termen de judecată din data de 12.05.2023 – f. 132, vol.

II și termenul de judecată din data de 06.06.2025).

Față de cele expuse, instanța apreciază că toate părțile din proces au calitatea de moștenitori (testamentar, respectiv legali) acceptanți ai defunctei K. D..

e) Stabilirea cotelor/părții din moștenire ce revine fiecărui moștenitor:

Instanța reține că defuncta K.

D. a lăsat reclamantei N.

D., prin testamentul autentificat sub. nr. .......... din data de O de U.

R.I.R., singurul bun care face parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctei, respectiv apartamentul situat la parterul imobilului din ................ .......... ...........

Prin urmare, instanța reține aplicabilitatea prevederilor art. 1086 C.civ., potrivit cărora rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri.

Astfel, conform art. 1087 C.civ., sunt moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului.

Prin urmare, având în vedere că pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z. au toți calitatea de descendenți ai defunctei, aceștia au dreptul la rezerva succesorală prevăzută de lege, contra voinței defunctei, care a dispus, în timpul vieții, de bunul aflat în proprietatea sa prin testamentul lăsat în favoarea reclamantei N.

D..

Conform art. 1088 C.civ., rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal, iar, conform art. 975 alin. (4) C.civ., moștenirea sau partea din moștenire care li se cuvine descendenților se împarte între aceștia în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare succesorală.

Prin urmare, întrucât pârâții, în lipsa testamentului încheiat de către defunctă, ar fi cules împreună întreaga moștenire, instanța reține că, în calitate de moștenitori rezervatari, cota acestora din moștenirea de pe urma defunctei este de ½, fiecare având o cotă de 1/8 din masa succesorală (1/2 : 4 moștenitori rezervatari).

Astfel, instanța reține că fiecăruia dintre pârâții H. J., Z. J., X. H. și X. Z. îi revine o cotă de 1/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat la parterul imobilului din ................ .......... ...........

Întrucât, însă, singurul imobil ce face parte din activul succesoral a fost lăsat prin testament reclamantei N.

D., instanța reține că liberalitatea încalcă rezerva succesorală a moștenitorilor legali și rezervatari, astfel că testamentul autentificat sub. nr. .......... din data de O de U.

R.I.R. este supus reducțiunii, în temeiul art. 1.092 C.civ.

Conform art. 1.092 C.civ., după deschiderea moștenirii, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducțiunii, la cerere, iar, conform 1.097 alin. (1) și (2) C.civ., reducțiunea are ca efect ineficacitatea legatelor în măsura necesară întregirii rezervei succesorale, întregirea rezervei, ca urmare a reducțiunii, realizându-se în natură.

Totodată, potrivit art. 1.089 C.civ., cotitatea disponibilă este partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalități.

Față de aceste aspecte, instanța va dispune reducțiunea testamentului autentificat sub. nr. .......... din data de O de U. R.I.R. până la limita necesară întregirii rezervei succesorale.

În urma reducțiunii, scăzând cotele ce se cuvin moștenitorilor rezervatari, instanța constată că reclamantei N.

D., în calitate de legatar cu titlul particular, îi revine restul cotei rămase din dreptului de proprietate asupra bunului imobil, respectiv cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat la parterul imobilului din ................ .......... ...........

f) Ieșirea din indiviziune:

Conform art. 1.143 C.civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune, moștenitorul putând cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel, dispozițiile art. 669-686 C.civ. urmând a se aplică și partajului succesoral în măsura în care nu sunt incompatibile cu acesta.

Conform art. 676 C.civ., partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol, dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora.

Conform art. 984 alin. (2) C.pr.civ., instanța va face împărțeala în natură, procedând la formarea loturilor și la atribuirea lor, iar, în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Conform art. 989 alin. (1) şi art. 990 C.pr.civ., în cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanța, prin încheiere, ținând cont şi de criteriile prevăzute în art. 988 C.pr.civ., pentru motive temeinice şi ținând cont şi de împrejurările cauzei, va putea să îi atribuie bunul direct unuia dintre coproprietari, prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce corespund cotelor-părți cuvenite celorlalți coproprietari și termenul în care este obligat să le plătească.

Instanţa reține că, în speță, singura parte care a solicitat atribuirea bunului imobil situat în ................ ......... ........., ce alcătuiește activul masei succesorale rămase de pe urma defunctei K.

D. şi, de asemenea, a fost de acord cu plata unor sulte către ceilalți moștenitori este reclamanta N.

D..

Cu privire la ceilalți moștenitori, instanţa reține că pârâții nu au formulat o cerere de atribuire a bunului imobil în natură.

De asemenea, la interpelarea instanței, pârâta H.

J. a învederat instanței că pârâții nu dispun de resurse financiare pentru a achita sume de bani către reclamantă, în cazul în care ar trebui să plătească sultă.

Totodată, instanţa, la cererea pârâților prezenți la termenul de judecată din data 29.11.2024, a acordat un termen de mai mult de 6 luni pentru ca pârâții să strângă niște sume de bani pe care să i le acorde reclamantei pentru a încerca să ajungă la o înțelege în dosar.

Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 06.06.2025, pârâții prezenți au arătat că nu au reușit să strângă şi să îi ofere reclamantei nicio sumă de bani.

Având în vedere că doar reclamanta şi-a exprimat disponibilitatea de a achita sulte către ceilalți moștenitori, faptul că doar aceasta a formulat cerere scrisă de atribuire în natură a bunului imobil, faptul că cota acesteia este de ½ din dreptul de proprietate, în timp ce cota celorlalți moștenitori este de 1/8 pentru fiecare, faptul că bunul face parte din activul succesoral al defunctei ca urmare a contribuției cu bani a reclamantei la cumpărarea bunului de către defunctă, precum şi faptul că bunului nu este comod partajabil în natură, având în vedere că este un apartament compus dintr-o singură cameră şi dependințe, în suprafață utilă de aproximativ 54 mp, instanţa apreciază că se impune atribuirea bunului imobil, direct prin hotărâre, către reclamanta N.

D., cu obligarea acesteia la plata de sulte către ceilalți moștenitori.

În ceea ce privește sulta ce se cuvine fiecăruia dintre pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z., instanţa reține că sulta reprezenta echivalentul valoric al cotei de 1/8 din dreptul de proprietate asupra bunului imobil, care a revenit fiecărui pârât în urma dezbaterii succesiunii.

Conform raportului de expertiză evaluatorie depus la dosar, întocmit de expert tehnic ing.

M.

O. (f. 14, vol.

III), imobilul reprezentat de apartamentul de la parterul imobilului situat în ................ ... ... ..... ....., compus dintr-o cameră şi dependințe (boxă şi pivniță), conform contractului, a fost recompartimentat şi amenajat față de releveul întocmit de AFI, iar valoarea de piață a imobilului este de 41.000 euro.

Faţă de raportul de expertiză, niciuna dintre părțile din litigiu nu a formulat obiecțiuni.

Prin urmare, instanţa reține că sulta care se cuvine fiecăruia dintre pârâți este de 1/8 din valoarea imobilului, respectiv din 41.000 euro, rezultând o sultă de 5.125 euro.

Faţă de aceste aspecte, instanţa va dispune ieșirea din indiviziune cu privire la bun imobil ce face parte din activul succesoral al defunctei K.

D., respectiv apartamentul situat la parterul imobilului din ......... ........., împreună cu dependințele aferente apartamentului, ce a făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare nr. ####/17.07.2013, în următoarele modalitate: va atribui bunul imobil anterior menționat către reclamantă şi va obliga reclamanta la plata către fiecare dintre pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z. a sumei de 5.125 euro, în echivalentul în lei la data plății, cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

g) Datoriile moștenirii:

Astfel cum s-a arătat în paragrafele anterioare, masa succesorală rămasă de pe urma defunctei K. D., cuprinde şi pasiv, respectiv dreptul de creanță în cuantum de 10.000 euro şi 17.291,45 lei pe care reclamanta N. D. îl are asupra moștenirii.

Conform art. 1.155 alin. (1) C.civ., moștenitorii universali și cu titlu universal contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia.

Având în vedere că pârâții sunt moștenitori legali, care, în temeiul legii, au dobândit o cotă parte din patrimoniul succesoral, alcătuit atât din activ, cât şi din pasiv, instanţa reține că aceștia sunt moștenitori cu titlu universal, care sunt ținuți să plătească datoriile moștenirii (adică datoriile defunctei) proporțional şi în limita cotei succesorale ce se cuvine fiecăruia.

Prin urmare, instanţa reține că fiecare dintre pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z. trebuie să suporte, în mod egal, o parte din datoria de 10.000 euro şi 17.291,45 lei pe care defuncta o avea față de reclamanta N.

D., respectiv fiecare va trebui să suporte suma de 2.500 euro şi 4.322,86 lei (10.000 euro şi 17.291,45 lei : 4).

În consecință, instanţa va obliga pe fiecare dintre pârâții H. J., Z. J., X. H. și X. Z. la plata către reclamantă a sumei de 2.500 euro şi 4.322,86 lei, reprezentând creanță asupra moștenirii.

h) Solicitarea de evacuare a pârâților:

Conform art. 995 alin. (2) C.pr.civ., odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu și poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanța nu a dispus în mod expres această predare.

Având în vedere faptul că pârâții sunt, în prezent, în posesia bunului imobil, iar, în urma ieșirii din indiviziune, reclamanta a dobândit întreg dreptul de proprietate asupra imobilului, instanţa reține că pârâții nu mai dețin un titlu care să le confere dreptul de a ocupa imobilului şi, prin urmare, instanţa va dispune evacuarea pârâților care ocupă imobilul din apartamentul situat la parterul imobilului din ......... ........., precum şi din dependințele aferente apartamentului.

i) Cheltuielile de judecată:

Potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Astfel cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorariile avocaților, ale experților, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

Reclamanta a solicitat acordarea unui onorariu de avocat în cuantum de 7.500 lei, dovedit cu chitanțele nr. 31/31.03.2023, nr. 48/10.12.2016, nr. 47/22.11.2016 şi nr. 10/07.11.2019.

Cu toate acestea, instanţa nu va acorda onorariul înscris în chitanțele emise în anul 2016, întrucât acestea sunt mult anterioare datei constituirii prezentului dosar, astfel că nu a fost dovedită legătura cu prezentul litigiu.

De asemenea, instanţa nu va acorda nici suma aferentă chitanței emise în anul 2019, având în vedere că aceasta a fost emisă după disjungerea cererii reconvenționale din dosarul nr. ####, iar chitanța face mențiune expresă despre acțiunea de anulare testament, astfel că instanţa nu poate stabili că cheltuielile au legătură cu prezentul litigiu, iar nu cu dosarul nr. ####.

Prin urmare, instanţa va acorda reclamantei onorariul de avocat de 2.000 lei, dovedit cu chitanța nr. 31/31.03.2023.

De asemenea, instanţa observă că reclamanta a mai achitat cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 4.251 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 52, vol. I) şi suma de 1.500 lei reprezentând onorariu de expert (f. 54 şi 55, vol. II).

Faţă de aceste aspecte, instanţa va obliga pârâții, în mod divizibil, la plata către reclamantă a sumei totale de 7.751 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, din care 2.000 lei reprezentând onorariu de avocat, 4.251 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei reprezentând onorariu de expert, fiecare pârât urmând să achite suma de 1.937,75 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

j) Compensarea datoriilor reciproce:

Având în vedere că, prin prezenta hotărâre, instanţa a stabilit obligații de plată reciproce în sarcina reclamantei şi a pârâților, va dispune compensarea datoriilor.

Prin urmare, va dispune compensarea datoriilor reciproce ale reclamantei N.

D. și pârâților H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z., stabilite prin prezenta hotărâre, respectiv compensarea sultelor pe care reclamanta le datorează pârâților cu sumele de bani ce rezultă din pasivul succesoral şi cheltuielile de judecată pe care pârâții sunt ținuți să le plătească reclamantei şi, în consecință, va constata că reclamanta este obligată la plata către fiecare dintre pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z., cu titlu de sultă, a diferenței de 2.625 euro (5.125 euro – 2.500 euro) – 4.322,86 lei – 1.1937,75 lei, respectiv a sumei de 2.625 euro, în echivalentul în lei la data plăţii, din care va fi scăzută suma de 2.385,11 lei, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată privind pe reclamanta Y.

W., cu domiciliul ales în ... ... ales in ....... ....... ........ ........ ......... ........., pe pârâţii P.

A., cu domiciliul în .......... .......... ....... ......., citată şi la adresa din .......... .........., C.

F., cu domiciliul în .......... .......... ...... ...... 1 T.

B., cu domiciliul în .......... .......... ....... ....... şi X.

Z.

E., cu domiciliul în .......... .......... şi pe intervenientul Q.

S. cu domiciliul în .......... ...........

Constată deschisă succesiunea defunctei K. D., decedată în data de ........, cu ultimul domiciliu în ................ ... ... .... .....

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei K. D., decedată în data de 08.10.2013, se compune din:

- activul succesoral ce cuprinde dreptul de proprietate asupra apartamentului situat la parterul imobilului din ... ... .......... .........., împreună cu dependințele aferente apartamentului, ce a făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare nr. ####/17.07.2013;

- pasivul succesoral ce cuprinde dreptul de creanță în sumă de 10.000 euro şi 17.291,45 lei pe care reclamanta N. D. îl are asupra moștenirii.

Constată că au calitatea de moștenitori după defuncta K. D., decedată în data de 08.10.2013, următorii:

˗ pârâta H. J. are calitatea de moștenitor legal rezervatar, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/8 din masa succesorală;

˗ pârâta Z. J. are calitatea de moștenitor legal rezervatar, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/8 din masa succesorală;

˗ pârâtul X. H. are calitatea de moștenitor legal rezervatar, venit la succesiune prin reprezentare succesorală, în calitate de nepot de fiică predecedată, cu o cotă de 1/8 din masa succesorală;

˗ pârâtul X. Z. are calitatea de moștenitor legal rezervatar, venit la succesiune prin reprezentare succesorală, în calitate de nepot de fiică predecedată, cu o cotă de 1/8 din masa succesorală;

˗ reclamanta N. D. are calitatea de moștenitor testamentar, conform testamentului autentificat cu nr. .......... din data de 09.07.2013 de U. R.I.R., prin care a fost instituită legatar cu titlul particular.

Dispune reducțiunea testamentului autentificat sub. nr. .......... din data de O de U. R.I.R. până la limita necesară întregirii rezervei succesorale.

În urma reducțiunii, constată că fiecăruia dintre pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z. îi revine o cotă de 1/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat la parterul imobilului din ................ .......... .........., împreună cu dependințele aferente apartamentului, iar reclamantei N.

D. îi revine restul cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului situat la parterul imobilului din ................ .......... .........., împreună cu dependințele aferente apartamentului.

Dispune ieșirea din indiviziune cu privire la bun imobil ce face parte din activul succesoral rămas de pe urma defunctei K.

D., respectiv apartamentul situat la parterul imobilului din ......... ........., împreună cu dependințele aferente apartamentului, ce a făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare nr. ######/17.07.2013, în următoarele modalitate:

Atribuie bunului imobil anterior menționat către reclamanta N. D..

Obligă reclamanta la plata către fiecare dintre pârâții H. J., Z. J., X. H. și X. Z. a sumei de 5.125 euro, cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Obligă pe fiecare dintre pârâții H. J., Z. J., X. H. și X. Z. la plata către reclamantă a sumei de 2.500 euro şi 4.322,86 lei, reprezentând creanță asupra moștenirii.

Dispune evacuarea pârâților care ocupă imobilul din apartamentul situat la parterul imobilului din ... ... .......... .........., precum şi din dependințele aferente apartamentului.

Obligă pârâții, în mod divizibil, la plata către reclamantă a sumei totale de 7.751 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, din care 2.000 lei reprezentând onorariu de avocat, 4.251 lei reprezentând taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei reprezentând onorariu de expert, fiecare pârât urmând să achite suma de 1.937,75 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Dispune compensarea datoriilor reciproce ale reclamantei și pârâților, stabilite prin prezenta hotărâre şi, în consecință, constată că reclamanta este obligată, în final, la plata către fiecare dintre pârâții H.

J., Z.

J., X.

H. și X.

Z., cu titlu de sultă, a diferenței de 2.625 euro, în echivalentul în lei la data plății, din care va fi scăzută suma de 2.385,11 lei, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 20.06.2025.

PREŞEDINTE,

E. F. GREFIER,

C. X. R.

PREŞEDINTE,

E. V. GREFIER,

C. X. R.

Red ###../Tehnred. #####/ 7ex./ 04.07.2025