Hotărâre nr. 7050 din 20.06.2026

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECŢIA I CIVILĂ

Sentinţa ### nr. 7050/2025

Şedinţa Publică din data de 20 iunie 2025

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: M. E.

JUDECĂTOR: X. Q. U.

GREFIER: N. K. S.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petenta -creditoare PFA P. W. Y. şi pe intimata-debitoare SC O. T. D. SRL, având ca obiect anulare somaţie de plată.

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa Publică din data de 06.06.2025, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta; la acel termen, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 20.06.2025, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă reţine următoarele:

Prin cererea în anulare înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.02.2025, petenta creditoare PFA V.

J.

C. a solicitat ca în contradictoriu cu intimata debitoare I.

H.

A.

SRL, să se dispună anularea Încheierii din data de 05.12.2024 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. ##### și schimbarea în tot a acesteia, cu consecința admiterii cererii în anulare, astfel cum a fost formulată.

În motivare petenta creditoare a arătat că a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată având ca obiect obligarea debitoarei la plata sumei de 30.500 lei reprezentând contravaloarea Facturilor seria ..... ..... ####, nr. ##### precum și la plata dobânzii legale penalizatoare care poartă asupra acestor sume.

În susținerea pretențiilor deduse judecății, a arătat că între creditoare și debitoarea I.

H.

A.

SA a fost încheiat Contractul de prestări servicii din data de 15.02.2020 având ca obiect prestarea de către creditoare a unor servicii de consultanță pentru afaceri și management.

În temeiul acestui contract, creditoarea a emis următoarele facturi: Factura seria ..... ..... ######## pentru achitarea sumei de 15.000 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în luna noiembrie 2020; Debitoarea a efectuat o plată parțială a acestei facturi, rămânând un rest de plată în cuantum de 500 lei; Factura seria ######## ... ######### pentru achitarea sumei de 15.000 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în luna decembrie 2020; Factura seria ..... .....

O pentru achitarea sumei de 15.000 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate în luna ianuarie 2021.

Totodată a arătat că creanța supusă judecății îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1014 C.pr.civ fiind certă, lichidă și exigibilă precum și că au fost respectate prevederile art. 1015 C.pr.civ în ceea ce privește procedura prealabilă.

Cu toate acestea, prin Încheierea contestată, instanța de fond a respins cererea de emitere a ordonanței de plată ca neîntemeiată, reținând că pentru dovedirea aspectelor prezentate este necesară administrarea unui probatoriu mai complex.

Petenta creditoare apreciază că prevederile art. 1019 alin (1) coroborate cu prevederile art. 1021 alin (1) C.pr.civ au fost aplicate în mod eronat.

Contrar celor reținute de prima instanța, existența unui acord cu privire la eșalonarea plății creanței totale rezultă din corespondența purtată între părți, analizată în mod coroborat.

Analiza coroborată a corespondenței atestă veridicitatea susținerilor creditoarei referitoare la existența unui acord privind eșalonarea plății creanței devenită un ansamblu unitar, în valoare de 49.500 lei la acel moment.

În aceste împrejurări, apreciază că sunt lipsite de temeinicie considerentele primei instanțe care a reținut că extrasele de cont depuse nu pot face dovada întreruperii termenului de prescripție, în lipsa indicării de către debitoare a facturilor pe care înțelege să le achite.

În prezenta cauză, termenul de prescripție nu poate fi analizat prin raportare la momentul emiterii facturilor, câtă vreme între părți a intervenit un acord având ca obiect eșalonarea plății creanței privite ca un tot unitar.

De asemenea, faptul că intenția debitoarei a fost aceea de a stinge creanța totală, fără a se raporta la exigibilitatea individuală a fiecărei facturi rezultă din analiză coroborată a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 1024 C.pr.civ.

Intimata debitoare nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.03.2024 sub nr.

O, creditoarea PFA V.

J.

C. a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată prin care să se dispună obligarea debitoarei SC I.

H.

A.

SRL la plata sumei de 30.500 lei reprezentând contravaloarea facturilor: seria ..... ..... ####, seria ### O ######### și seria .......... .......... #### și la plata dobânzii legale penalizatoare pentru fiecare zi de întârziere, calculate asupra creanței scadente și neachitate, penalități ce urmează să fie calculate până la data achitării debitului restant însă fără ca penalitățile să depășească debitul restant.

În motivare s-a arătat că între creditoare în calitate de prestator și societatea SC I.

H.

A.

SRL în calitate de beneficiar au fost derulate raporturi juridice constând în prestarea de către creditoare a unor servicii de consultanță pentru afaceri și management, între părți fiind încheiat Contractul de prestări servicii din data de 15.02.2020.

Ca urmare a prestării serviciilor în temeiul Contractului, creditoare a emis următoarele facturi: i) Factura seria ..... ..... #### în cuantum de 15.000 lei emisă pentru serviciile prestate în temeiul contractului în luna noiembrie 2020.

Această factură a fost achitată parțial, soldul restant fiind în cuantum de 500 lei; ii) Factura seria ..... ..... ######### în cuantum de 15.000 lei pentru prestarea serviciilor ce constau în activități de consultanță pentru afaceri și management; iii) Factura seria ..... .....

O în cuantum de 15.000 lei emisă pentru serviciile prestate în temeiul contractului în luna ianuarie 2021.

Deși termenul de plată acordat pentru achitarea tuturor celor trei facturi s-a împlinit, debitoarea nu a achitat sumele de bani.

Creditoarea apreciază că creanța solicitată are un caracter cert, lichid și exigibil.

Astfel, caracterul cert al creanței rezultă în mod neîndoielnic din înscrisul constatator al creanței, respectiv din cuprinsul Contractului încheiat între părți, coroborat cu facturile fiscale emise de creditoare și comunicate debitoarei, Caracterul creanței rezultă de asemenea, din Contractul încheiat între părți, cuantumul creanței fiind individualizat în facturile emise de creditoare și atașate cererii de chemare în judecată.

Caracterul exigibil al creanței este determinat prin termenul de plată aferent fiecărei facturi, termen ce a fost depășit.

Debitoarea SC I. H. A. SRL a formulat la data de 03.07.2024 întâmpinare prin care a invocat excepția prescripția dreptului material la acțiune solicitând respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată ca prescrisă.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că creditoarea solicită plata sumei de 30.500 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale ####, arătând că a transmis debitoarei Somația de plată în data de 07.03.2024 primită de către debitoare în cuantum de 08.03.2014.

În ceea ce privește momentul de la care curge termenul de 3 ani sunt incidente dispozițiile art. 2524 alin. 1 C.Civ conform cărora, dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuie s-o execute.

Debitoarea arată că dreptul material s-a prescris, atât somația cât și cererea de chemare în judecată, fiind formulate peste termenul general de prescripție solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca prescrisă.

În ceea ce privește contravaloarea dobânzii legale penalizatoare, se solicită să se constate că este prescrisă, în aceeași măsură ca și debitul principal.

În subsidiar, apreciază că cererea de emitere a ordonanței de plată este neîntemeiată.

Mai mult, creanța nu este certa, lichidă și exigibilă, facturile emise nefiind acceptate la plată datorită neexecutării serviciilor la care creditoarea s-a angajat prin Contractul de prestări servicii.

Debitoarea arată că facturile atașate cererii de chemare în judecată și a căror contravaloare este pretinsă de către creditoare, nu sunt acceptate la plată, așa cum reiese din cuprinsul acestora.

Totodată, corespondența atașată nu demonstrează în niciun fel că creditoarea a prestat serviciile, ci sunt doar solicitări ale acesteia de plată a facturilor pentru care nu a prestat serviciile la care s-a obligat prin contract.

Prin Încheierea din data de 05.12.2024 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. #####, s-a respins cererea de emitere a ordonanței de plată, ca neîntemeiată.

În considerente, instanța a reținut că societatea creditoare nu a probat doar în baza înscrisurilor aflate la dosar, că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei.

Pentru a ajunge la această concluzie, instanța a reținut că apărările debitoarei cu privire la împlinirea termenului de prescripție pentru facturile pretinse la plată apar ca fiind întemeiate (fiind emise cu mai mult de 3 ani anterior formulării cererii de chemare în judecată).

Având în vedere că din înscrisurile depuse de creditoare, nu s-au clarificat aspecte esențiale precum existența sau inexistența unor cauze de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției, cererea de emitere a ordonanței de plată a fost respinsă ca neîntemeiată, creditoarea având deschisă calea dreptului comun pentru realizarea pretențiilor sale.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1024 C.proc.civ: ”(1) Împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.022 alin. (1) şi (2) debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. (2) Cererea în anulare poate fi introdusă de creditor împotriva încheierilor prevăzute la art. 1.021 alin. (1) şi (2), precum şi împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.022 alin. (2), în termenul prevăzut la alin. (1). (3) Prin cererea în anulare se poate invoca numai nerespectarea cerinţelor prevăzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonanţei de plată, precum şi, dacă este cazul, cauze de stingere a obligaţiei ulterioare emiterii ordonanţei de plată.

Dispoziţiile art. 1.021 se aplică în mod corespunzător. (6) Dacă instanţa învestită admite, în tot sau în parte, cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, în tot sau, după caz, în parte, pronunţând o hotărâre definitivă.

Prevederile art. 1.021 alin. (3) şi ale art. 1.022 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (7) În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, va pronunţa o hotărâre definitivă prin care va emite ordonanţa de plată, dispoziţiile art. 1.022 aplicându-se în mod corespunzător. (8) Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este definitivă”.

Sub aspectul cererii în anulare, instanța apreciază că creditorul trebuie să justifice o creanţa a cărei obligaţie corelativa constă în îndatorirea debitoarei de a plăti o suma de bani, fara a prezenta relevanta, in principiu, izvorul acestei obligaţii.

Este însă absolut necesar, potrivit textului de lege, ca aceasta obligaţie sa fie asumata prin contract constatat printr-un înscris ori determinata potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătura sau în alt mod admis de lege.

Totodată, creditorul trebuie să fie titularul unei creanţe certe, lichide şi exigibile.

Referitor la caracterul cert al creanţei, în raport de prevederile art. 663 alin. (2) C.proc.civ., instanţa reţine că o creanţă are acest caracter atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din titlu, prin noţiunea de „titlu” înţelegându-se actul de creanţă autentic sau neautentic emanat de la debitor sau recunoscut de către acesta.

Creanţa este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul conţine elemente care permit stabilirea lui, şi exigibilă atunci când obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Instanța apreciază că în mod corect s-a apreciat de către instanța învestită cu soluționarea cererii de emitere a ordonanței de plată că creditoarea nu a justificat o creanță certă și lichidă, dat fiind că verificarea apărărilor debitoarei presupune administrarea unui probatoriu complex.

Deși creditoarea a invocat o recunoaștere a debitului de către debitoare, existența unei plăți parțiale, a unor solicitări de termene de plată ale societății debitoare precum și eventualitatea unui acord cu privire la plata eșalonată a contravalorii facturilor, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă în mod cert aceste aspecte, fiind necesar administrarea unui probatoriu mai complex.

Totodată și pentru soluționarea excepției prescripției este necesar administrarea unui probatoriu complex, fiind invocate cauze de întrerupere a cursului prescripției precum și recunoașteri ale datoriei,

Petenta creditoare are deschisă calea dreptului comun, pentru a-și justifica pretențiile în vederea stabilirii întinderii exacte a creanţei solicitată de creditoare prin cererea de chemare în judecată.

Față de aceste considerente, urmează a respinge cererea în anulare, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea în anulare privind pe petenta -creditoare PFA P.

W.

Y. cu sediul în ........ ........ ..... ..... ...... ...... .... ...., CUI #######, cu sediul ales în .... ...., şi pe intimata-debitoare SC O.

T.

D.

SRL cu sediul în ........ ........, .........., CUI ########, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către Grefa Instanței astăzi 20 iunie 2025.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

F. B. Pentru Judecător aflat în CM R. L. Z.

semnează Preşedinte complet

Red ####06.10.2025/4ex/2comunicari