Hotărâre nr. 823 din 03.02.2025

Cod ECLI #####

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

Dosar nr. .....

SENTINŢA O Nr. ########

Şedinţa publică de la 03.02.2025

Completul constituit din:

PREŞEDINTE: G. A. J.

GREFIER: W. F.

Pe rol se află judecarea cauzei privind pe contestatoarea D. Z. I. S. H. O O. T., pe intimata Q. M. SA, şi pe terţul poprit X. SA şi X. SA PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR V. SPRL, având ca obiect contestaţie la executare dosar de executare nr. #####

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 21.01.2025, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 03.02.2025, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.09.2024, sub nr. ###########, contestatoarea L.

U.

B.

R.

C.

O O.

T. a formulat, în contradictoriu cu intimata Y.

N.

S.A. și cu terțul poprit societatea K.

SA prin administrator judiciar P.

E.

S.P.R.L., contestaţie la executare împotriva actelor de executare emise în dosarul de executare nr. ###### (nr. vechi #####) al H.

R.

L., şi anume adresa de înștiințare a înființării popririi din 03.09.2024 și adresa de înființare a popririi din data de 03.09.2024, până la concurența sumei de 439.897,10 lei, privind terțul poprit K.

SA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentei contestații la executare, anularea popriri și a actelor de executare subsecvente, respectiv întoarcerea executării silite în ipoteza în care vor fi încasate sume de bani urmare a dispunerii popririi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, cu privire la suspendarea executării silite, contestatoarea a invocat prevederile art. 719 alin. 1 C.pr.civ. și a susținut că aceasta s-ar impune, întrucât executarea începută este nelegală și va produce un prejudiciu contestatoarei.

A arătat că este scutită de la plata taxei de timbru şi de la obligaţia de achitare a cauţiunii.

În continuare, contestatoarea a susținut că, prin O.U.G. nr. 54/2012, a preluat creanța ANAF care face parte din categoria creanțelor garantate, precum și în categoria creanțelor bugetare și, în consecință, se constată că aceste creanțe sunt bugetare și, prin urmare, nu pot fi poprite conform art. 9 din O.U.G. nr. 88/1997.

Referitor la motivele de nelegalitate a executării silite, contestatoarea a susținut că au fost încălcate prevederile art. 781 alin. 5 lit. a C.pr.civ., art. 224 C.pr.fisc. și ale O.U.G. nr. 54/2012.

În acest sens, a susținut că sumele de bani poprite sunt insesizabile, calitatea de proprietar al creanțelor de încasat aparținând Statului, care nu are calitatea de debitor potrivit titlului executoriu deținut de creditoare, sens în care a invocat prevederile art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

De altfel, potrivit art. 1 alin. 7 din O.U.G. nr. 113/2006, dividendele se fac venit la bugetul de stat.

Așadar, în oricare din situații, atâta vreme cât debitorul O nu deține calitatea de acționar la terțul poprit și, atâta timp cât Statul Român nu are calitatea de debitor față de intimată, adresele de înștiințare și de înființare a popririi sunt efectuate cu nerespectarea dispozițiilor legale, motiv pentru care se impune anularea acestora.

De asemenea, conform dispozițiilor O.U.G. nr. 54/2012, respectivele creanțe sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri ale bugetului general consolidat și, conform art. 4, O s-a subrogat în drepturile și obligațiile ANAF în ceea ce privește recuperarea acelor creanțe datorate bugetului general consolidat.

Astfel, creanța cu care O este înscrisă în tabelul definitiv al debitoarei K. S.A. se compune din:

- suma de 172 499 263 lei, în categoria creanțelor garantate, conform O.U.G. nr. 54/2012;

- suma de 4 182 247,58 lei, reprezentând fonduri de restructurare provenind din Convenţia de restructurare nr. ###### sume reprezentând actualizarea diferendelor aferente anilor 1994-1996 şi cheltuieli de judecată, dividende aferente anilor 2001 şi 2002, onorariu executor judecătoresc, actualizări ale sumelor acordate prin convenţia de restructurare şi penalităţi.

Prin urmare, contestatoarea a susținut că poprirea este nelegală, întrucât este efectuată cu nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la efectuarea actelor de executare silită.

Contestatoarea a învederat că sumele poprite au o destinație specială și urmează regimul juridic al creanțelor fiscale conform art. 224 C.pr.fisc. și, așadar, nu pot face obiectul unei popriri, pentru nicio categorie de creanțe.

Cu privire la caracterul insesizabil al sumelor poprite, contestatoarea a invocat prevederile art. 861 C.civ. și art. 136 din Constituția României, precizând că sumele de bani care alimentează bugetul de stat sunt creanțe bugetare, care urmează regimul juridic al creanțelor fiscale și nu pot fi urmărite silit, motiv pentru care se impune anularea actelor de executare contestate.

Al doilea motiv de nelegalitate invocat priveşte lipsa calităţii de terţ poprit a societăţii K. SA. Astfel, a arătat că societatea K. SA nu are calitate de terţ poprit, neexistând raporturi juridice între contestatoare şi pretinsul terţ poprit.

În continuare, contestatoarea a solicitat să se constate nelegalitatea actelor criticate și din prisma încălcării dispozițiilor Legii nr. 85/2006, având în vedere că societatea terțului poprit se află în procedura insolvenței, astfel că măsurile de executare silită sub suspendate de drept.

Totodată, prin plata unei datorii de către terțul poprit aflat în procedura insolvenței și devenit debitor prin poprire, direct către creditorul popritor/executorul judecătoresc, ar echivala cu o diminuare a patrimoniului într-o procedură paralelă, în frauda creditorilor cu cereri de înscriere în procedura colectivă a insolvenței.

Cu privire la cheltuielile de judecată, a solicitat să se pună în vedere executorului judecătoresc să emită factura care cuprinde cheltuielile cu fotocopierea dosarului de executare în original, întrucât pretinsa cheltuială de 1 leu/pagină reprezintă o modalitate ascunsă de percepere a unui onorariu suplimentar, sens în care a invocat prevederile art. 35 lit. b1 din Statutul UNEJ.

În drept, au fost invocate prevederile art. 712, art. 781, art. 704, art. 720 alin. 1 C.pr.civ., art. 123 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, art. 1 alin. 7 din O.U.G. nr. 113/2006, ale O.U.G. nr. 97/2013, art. 139 din O.G. nr. 92/2003 (art. 224 C.pr.fisc.), art. 36 din Legea nr. 85/2006 (art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2014).

În susţinerea cererii, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 din O.G. nr. 22/2002.

Prin serviciul registratură, la data de 24.10.2024, intimata Y.

N.

SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

Totodată, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţului poprit K.

SA, întrucât în cadrul unei contestaţii la executare, părţi sunt doar creditorul şi debitorul urmărit, terţul poprit neavând calitate procesuală pasivă.

Cu privire la cererea de suspendare a executării, intimata a subliniat, în principal, că nu este dovedită scutirea de la obligaţia de plată a cauţiunii de către contestatoare, nefiind aplicabila prevederile art. 86 din OUG nr. 51/1998.

Cu privire la fondul cererii de suspendare, intimata a arătat că nu a fost dovedită urgenţa pentru a se putea dispune suspendarea executării silite.

În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că, întrucât contestatoarea nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de titlul executoriu reprezentat de sentința nr. ########## pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă și de decizia nr. ##### pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VI-a Civilă, a fost constituit dosarul nr. #### al BEJ J.

L., acesta fiind ulterior preluat de H.

R.

L. sub nr. #####.

Intimata a menționat că a formulat cerere de înființare a popririi asupra sumelor de bani sau bunurilor mobile incorporale, prezente sau viitoare, pe care K.

S.A., societate aflată în reorganizare judiciară, le datorează O.

Sumele distribuite de K.

SA se varsă în bugetul propriu al ###, care are obligaţia de a achita titlurile executorii din veniturile realizate din activitatea de privatizare şi valorificare a activelor statului. #### este o instituție de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu R. de Afaceri, având atribuții în domeniul administrării/vânzării acțiunilor Statului.

Prin urmare, fiind o instituție a statului, sunt aplicabile dispozițiile X. cu privire la dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești, fiind unul din aspectele importante ale dreptului de acces la justiție.

Contestatoarea este o instituţie a statului, cu patrimoniu propriu, fiind obligată conform jurisprudenţei X. să manifeste un comportament vigilent şi să asiste creditorul în executarea hotărârii judecătoreşti care îi este favorabilă.

De fapt, de peste 12 ani, intimata nu şi-a văzut recuperat prejudiciul, întrucât contestatoarea apelează la strategii juridice pentru a se sustrage de la executare.

Raportat la starea juridică a terțului poprit, respectiv de societate aflată în procedură de reorganizare, intimata nu a solicitat înființarea popririi pentru nicio sumă care s-ar cuveni acționarilor, nici cu titlu de dividende și nici sub altă formă.

Suma datorată de terţul poprit către O este o sumă pe care contestatoarea o încasează în cadrul procedurilor specifice de recuperare, sumă ce intră în patrimoniul O şi, după ce se acoperă toate cheltuielile O, suma rămasă disponibilă urmează să fie virată la bugetul de stat.

Documentele oficiale arată că O, şi nu ###### Român, este creditorul direct al terţului poprit, calitatea de proprietar reieşind din OUG nr. 54/2012 de preluare a creanţei.

Așa cum indică și contestatoarea, O a preluat creanțele de la O în baza cesiunii reglementate de O.U.G. nr. 54/2012.

Prin subrogarea O în locul O s-a realizat de fapt o novaţie prin schimbare de creditor.

De asemenea, în textul de lege nu este precizat că predarea creanţei este grevată de o clauză de inalienabilitate stabilită de cedent (Ministerul Finanțelor Publice).

De altfel, chiar contestatoarea menționează că s-a subrogat în drepturile și obligațiile ANAF în ceea ce privește recuperarea acelor creanțe datorate bugetului general consolidat.

Astfel, novaţia realizată are două efecte: unul extinctiv şi unul creator, care sunt simultane; stingerea vechii obligaţii este concomitentă cu naşterea celei noi, iar garanţiile care existau dispar o dată cu stingerea vechii obligaţii, întrucât în lipsa unei stipulaţii exprese de menţinere a garanţiilor, noul raport de obligaţie are un caracter pur chirografar.

Faptul că respectiva creanța era compusă din impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat nu mai are relevanță, acestea fiind scăzute din evidența fiscală și din contabilitatea generală

În atare condiții, un alt creditor (O) este substituit celui inițial (ANAF), față de care debitorul (K.

SA) este liberat, stingându-se astfel obligația veche.

Raportat la aceste considerente, dar și la faptul că sumele datorate au ieșit de sub regimul juridic al bunurilor insesizabile, art. 781 alin. 5 Cod proc. civ. nu este aplicabil.

De asemenea, în O.U.G. nr. 54/2012 nu există mențiuni cu privire la păstrarea regimului juridic al creanței, rezultă, fără dubiu, că este vorba de o novație, creanțele preluate ieșind din sfera creanțelor bugetare.

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 36 din Legea nr. 85/2006, intimata a precizat că, prin înființarea popririi, nu se intervine în procedura de insolvență, ci se urmăresc sumele de bani care urmează a fi plătite unui creditor din cadrul procedurii, iar, în cazul de față, terțul poprit urmează să facă o plată către creditorul O care, la rândul său, este debitor față de societatea sa, astfel că poprirea este perfect valabilă.

De asemenea, nu este vorba de o poprire bancară, ci de o poprire care vizează interdicția K.

SA de a plăti către O fără ca măsura respectivă să intervină asupra contului terțului poprit, astfel că măsura nu interferează cu procedura insolvenței și nici nu aduce vreun prejudiciu celorlalți creditori.

Mecanismul de executare al popririi este lesne de înțeles: după ce lichidatorul judiciar distribuie plățile cuvenite creditorilor (așa cum au fost ei stabiliți prin Legea nr. 85/2006), va plăti, ca urmare a înființării popririi, nu direct creditorului din tabel, ci creditorului acestuia.

În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, intimata a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă, având în vedere că debitoarea nici nu a motivat cererea, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 723 C.pr.civ.

De altfel, reaua credință a contestatoarei este evidentă, întrucât nu a fost încasată nicio parte a creanței, astfel că patrimoniul acesteia nu a fost diminuat.

Referitor la cheltuielile de executare, intimata a invocat prevederile art. 670 alin. 2 C.pr.civ., învederând că faptul generator al acestor cheltuieli este tocmai culpa reclamantei, care nu a executat în mod benevol obligația de plată, neexecutarea culpabilă a obligației într-un termen rezonabil constituind cauza pentru obligația de acoperire a cheltuielilor ocazionate de executarea silită.

În raport de cele menționate, intimata a solicitat respingerea în tot a contestației la executare și menținerea actelor de executare ca legale și temeinice.

În drept, au fost invocate prevederile art. 712 și următoarele C.pr.civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 05.06.2024 și 10.06.2024, prin serviciul registratură, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare și admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Instanţa a încuviinţat, pentru contestatoare şi intimată, proba cu înscrisuri. La termenul de judecată, instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţului poprit.

La data de 14.11.2024, prin serviciul registratură, la solicitarea, instanței H. R. L. a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 130/2019.

Analizând actele şi lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Prin Sentința ### nr. ########## pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. #####, irevocabilă prin decizia ### nr. ###### pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VI-a Civilă, instanța a admis cererea formulată de intimata Y.

N.

S.A. (fostă D. de Q.

M.

E.

S.A.), sens în care a obligat debitoarea contestatoarea U.

B.

R.

C.

O.

O.

T. (fostă L.

U.

R.

C.) la plata sumei de 211.576,76 lei reprezentând daune, a dobânzii legale aferente debitului de 628.383 lei, calculate de la data de 08.09.2011 până la restituirea integrală a debitului, și a sumei de 5.842,53 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (f. 117-125 vol. 1).

Deoarece debitoarea nu s-a conformat titlului executoriu şi nu a executat de bunăvoie obligaţia stabilită prin titlul executoriu, urmare a cererii de executare silită din data de 26.05.20215, a fost deschis dosarul de executare silită nr. ###### al BEJ J.

L.

Q., în vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă anterior menționată.

Astfel, prin încheierea din 26.05.2015 emisă în dosarul de executare nr. ########, executorul judecătoresc a încuviințat executarea silită a debitoarei U.

B.

R.

C.

O.

O.

T., în baza titlului executoriu reprezentat sentința ### nr. ########## pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. #####, irevocabilă prin decizia civilă nr. ###### pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VI-a Civilă, la solicitarea creditoarei Y.

N.

S.A., potrivit celor înscrise în titlul executoriu.

Instanţa reţine că, ulterior suspendării din funcţia de executor judecător a numitei J. L. Q., începând cu data de 01.01.2019, dosarul de executare nr##### a fost preluat de H. R. L., acesta fiind înregistrat sub nr. # ###.

La data de 03.09.2024, a fost înfiinţată poprirea asupra sumelor de bani sau bunurilor mobile incorporale, prezente sau viitoare, pe care le datorează terţul poprit K.

S.A. debitoarei L.

U.

B.

R.

C., până la concurenţa sumei totale de 439897,1 lei reprezentând: 358952,24 lei poprire din data de 10.06.2015; 4330,18 lei actualizare creanţă; 43,49 lei poprire reprezentând actualizare creanţă din 04.10.2018, 23 659,68 lei reprezentând poprire actualizare creanţă din 19.04.2021, 18766,53 lei poprire reprezentând actualizare creanţă din 30.03.2022, 34 144,98 lei poprire reprezentând actualizare creanţă din data de 20.04.2023 (f. 101-102 vol. 2), comunicată contestatoarei la data de 05.09.2024.

În cazul contestării executării silite prin poprire, se analizează legalitatea înfiinţării popririi, prin raportare la prevederile art. 781 – 783 C.pr.civ., verificându-se şi dacă executorul judecătoresc a dispus poprirea unor sume care sunt excluse de la această formă de executare.

Potrivit art. 781 alin. 5 lit. a C.pr.civ., nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie.

Analizând cu prioritate, conform art. 248 Cod procedură civilă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţului poprit K. SA, invocată de intimata Y. N. SA, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 36 Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Având în vedere că în contestaţie la executare nu există nici un raport juridic de drept material din care să decurgă vreo obligaţie a terțului faţă de contestatoare, iar recunoaşterea dreptului sau interesului dedus judecăţii nu poate fi opusă terțului, calitatea de părţi având-o doar creditorul şi debitorul în cadrul acestei căi de atac specifice, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terțului poprit K.

SA şi va respinge contestaţia la executare, formulată în contradictoriu cu terţul poprit K.

SA, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că O este înscrisă la masa credală a K. SA cu o creanţă ce își are izvorul în OUG 54/2012 privind preluarea de către L. U. B. R. C. a creanţelor bugetare administrate de W. K. N. D. Q. (f. 132-133 vol. 2).

La data emiterii actului normativ, în tabelul provizoriu al creanţelor bugetare al terțului poprit K. SA era înscris statul care era reprezentat în principal prin W. K. N. D. Q. şi L. U. B. R. C..

Instanţa constată că din descrierea creanțelor înscrise în tabelul provizoriu, ulterior în tabelul definitiv al creanțelor înscrise la masa credală a terțului poprit K.

SA s-a menţionat la pct.1 din tabel că este înscrisă O -subrogată în drepturile ANAF conform OUG 54/2012, cu o creanţă garantată conform art. 121 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006, iar la pct. 14 din acelaşi tabel era înscrisă tot O cu o creanţă bugetară conform art. 123 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2012: „ După predarea creanţei bugetare prevăzute la art. 1, ANAF, prin organul fiscal competent, va proceda la scăderea acesteia din evidenţa fiscală şi implicit la scăderea ei din contabilitatea bugetară”, iar potrivit art. 4 din acelaşi act normativ: „Începând cu data intrării în vigoare, raportat la creanţa bugetară care face obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă, O se subrogă în drepturile şi obligaţiile ANAF. (2) Termenele de prescripţie prevăzute de lege la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pentru creanţa bugetară ce face obiectul acesteia rămân aplicabile.”

Rezultă aşadar că prin subrogaţia intervenită în drepturile ANAF, creanţa obţinută de O împotriva K.

SA nu îşi schimbă natura juridică, păstrându-şi caracterul de „creanţă a statului”, sumele recuperate din valorificarea creanţelor constituind venituri ale bugetului de stat.

Instanţa nu va reţine nici argumentele referitoare la faptul că OUG 54/2012 nu ar stabili o afectaţiune specială pentru creanţele bugetare restante asupra K.

SA, întrucât nu era necesară o prevedere specială în acest sens, dat fiind faptul că dispoziţiile art. 139 C. pr. fiscală în vigoare la data adoptării OUG 54/2012 prevedea ca Impozitele, taxele, contribuţiile şi orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de nici un creditor pentru nici o categorie de creanţe în cadrul procedurii de executare silită.

Aşadar, instanţa reţine că sumele de bani asupra cărora s-a dispus înfiinţarea popririi datorate de terţul poprit către O fac parte din categoria fondurilor publice, constituind creanţe bugetare insesizabile în conformitate cu dispoziţiile art. 781 alin. 5 lit. a Cod procedură civilă coroborat cu art. 224 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, dispoziţii care stabilesc că „impozitele, taxele, contribuțiile sociale și orice alte venituri ale bugetului general consolidat nu pot fi urmărite de niciun creditor pentru nicio categorie de creanțe în cadrul procedurii de executare silită”, prin urmare acestă creanţa nu poate fi urmărit silit.

Instanța mai reţine că terţul poprit K.

SA se afla în procedura de insolvenţă reglementată de dispoziţiile Legii nr. 85/2006, iar potrivit art. 2 și art. 3 din Legea nr. 85/2006, scopul acestui act normativ este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, creditorii debitorului având posibilitatea ca împreună să participe la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor, în modalităţile stabilite de această lege.

Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 85/2006 stabilesc că de la data declarării procedurii insolvenţei se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor debitorului sau bunurilor sale.

Sunt interzise în acest fel orice demersuri judiciare sau extrajudiciare care ar avea ca finalitate diminuarea activului patrimonial al debitorului aflat în insolvenţă în afara cadrului legal care asigură egalitatea de tratament între creditorii de acelaşi rang.

Pe de altă parte, prin dispoziţiile art. 784 alin. 1 C.pr.civ., prin efectul înfiinţării popririi, din momentul comunicării adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit sunt indisponibilizate toate sumele şi bunurile poprite.

De la indisponibilizare şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.

Aşadar, prin instituirea popririi asupra sumelor de bani pe care terţul poprit le datorează O până la concurenţa creanţei urmărite precum şi prin starea de insolvenţă a terţului poprit, instanţa constată că efectele pe care le produc cele două instituţii sunt incompatibile, nu pot coexista, contrar celor susţinute de intimată.

Înfiinţarea popririi este, în sine, un act de executare, care are aptitudinea de a produce efecte contrare celor reglementate prin Legea nr. 85/2006.

Ca atare, executarea silită prin poprirea sumelor de bani datorate ##### de terţul poprit, aflat în procedura de insolvenţă, ar avea ca efect scoaterea unei sume de bani din patrimoniul terţului poprit aflat în insolvenţă pentru stingerea creanţei creditorului popritor faţă de debitorul ######, operaţiune care s-ar produce în afara procedurii colective reglementate de Legea nr. 85/2006 şi care ar permite favorizarea unuia dintre creditorii debitorului aflat în insolvenţă, respectiv #####, câtă vreme prin poprire s-ar stinge creanţa deţinută de O împotriva debitorului K.

SA aflat în insolvenţă.

Pentru aceste considerente, având în vedere că nu sunt supuse urmăririi silite sumele reprezentând creanțe bugetare cu care este înscrisă debitoarea O la masa credală a terțului poprit aflat în insolvență, instanța va admite contestația la executare și va anula adresa de înființare a popririi din 03.09.2024 cu privire la terţul poprit K.

SA emisă în dosarul de executare nr. #### (nr. vechi ######) al H.

R.

L..

Având în vedere că nu au fost executate sume de bani, în temeiul art. 723 C.proc.civ., instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite.

Având în vedere soluţia privind contestaţia la executare, instanţa va respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite.

În temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța reținând culpa procesuală a intimatei, o va obliga la plata către contestatoare a sumei de 597,38 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa de fotocopiere dosar de executare.(f. 177 vol. 2)

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a terţului poprit K.

SA cu sediul în .......... ... ... ........ ........

O, şi prin administrator judiciar V.

SPRL, cu sediul în .......... ......... ......... ....... ....... ... ..., invocată de intimată, prin întâmpinare.

Respinge contestaţia la executare formulată în contradictoriu cu terţul poprit K. SA, ca fiind formulată împotriva unei persoanei fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte contestaţia la executare privind pe contestatoarea Z.

I.

S.

H.

O.

O.

T. având C.U.I. #####, cu sediul în .......... ....... ....... ... ...

G., .......... .........., în contradictoriu cu intimata Q.

M.

S.A. (FOSTĂ O.

H.

S.A.), având C.U.I. #########, cu sediul în ...... ......

M.

O ......... ......... ......... ......... .....

Anulează adresa de înfiinţare a popririi din 03.09.2024 emisă în dosarul de executare nr. ####### (dosar vechi nr. ######) al H. R. L..

Respinge cererea de întoarcere a executării silite, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.

Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 587,86 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 720 Cod proc. civ., prezenta hotărâre se comunică din oficiu către H. R. L., la momentul rămânerii definitive.

Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 03.02.2025.