Hotărâre nr. 261 din 17.01.2025

Cod ECLI ###

Dosar nr. .....

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

SENTINŢA O Nr. ######

Ședința publică din data de 17.01.2025

Instanța constituită din:

Președinte: W. E.

Grefier: ##### #####

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul N. H. şi pe intimata Q., intervenienta........ O - X. J. Y., având ca obiect „anulare proces verbal de contravenţie SERIA A NR.”.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17.12.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 24.12.2024, 08.01.2025, apoi la data de 17.01.2025 când:

INSTANŢA,

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de petentul O. C. la data de 21.03.2024, acesta a solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal seria O O O ca fiind nelegal și netemeinic.

În motivarea plângerii, petentul susține că a fost sancționat pentru că ar fi efectuat modificări la scările exterioare și latura dreaptă a construcției prin realizarea unei trepte suplimentare pe latura dreaptă a celor existente și obținerea unei noi trepte pe aceeași latură, precum și pavarea curții cu dale din structură travertin antichizat pe o suprafață de aproximativ 50 m.p.

În urma unei sesizări că ar fi executat lucrări fără autorizație, agenții constatatori.

Consideră că fapta nu este descrisă în mod corespunzător, conform realității fapta putând fi încadrată la nerespectarea parțială a autorizației de construire, astfel cum s-a menționat în actul de control în urmă cu 5 luni.

Agentul fie a uitat ce a constatat, fie s-a creat o confuzie, nefiind arătate împrejurările concrete și situația înregistrată.

Un alt motiv vizează faptul că nu i s-a acordat posibilitatea prevăzută de lege de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege, fiind produs un real prejudiciu care nu poate fi înlăturat altfel decât prin anularea actului.

Mai mult, sancțiunea amenzii, în cuantum de 3.000 lei, nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, rolul educativ, punitiv și preventiv realizându-se proporțional prin aplicarea unei amenzi în cuantum redus.

Arată că a fost totuși de bună-credință, respectând legea și supunându-se rigorilor supervizate de specialiști.

După cum se poate observa din autorizația de construire, este vorba despre pavarea cu travertin, în loc de dale inierbate, renunțându-se la balustradă, fiind nevoie de o treaptă la sol pentru ieșirea din imobil și acces șa terasa din spatele casei.

Nu apreciază că acele dale, în curtea privată a unui imobil, reprezintă un real pericol social.

Procesul-verbal nu s-a întocmit în prezența lor, pentru a le da posibilitatea de a-l semna sau de a formula obiecțiuni, ci după aproape jumătate de an, la sediul instituției, nefiind respectate dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001.

Mai arată că intrarea principală este din partea stângă, spre drumul de acces comun, așa cum este figurat din actele casei.

În drept, a invocat dispozițiile art. 16, 17 și 19 din OG nr. 2/2001 și Legea nr. 50/1991.

În susținerea plângerii, a solicitat instanței să încuviințeze proba cu înscrisuri.

Intimata a formular întâmpinare, înregistrată la data de 30.04.2024, solicitând instanței să respingă plângerea contravențională ca neîntemeiată.

În motivare, intimata susține că agenții constatatori s-au prezentat la data de 27.09.2023 la adresa din str. și au constatat în curs de execuție lucrări de construire constând în modificări de scări exterioare pe latura dreaptă a construcției, prin realizarea unei trepte suplimentare pe latura dreaptă a celor existente și obținerea unei noi trepte pe aceeași latură, prin spargerea parțială a podețului, pavarea curții cu dale din structură travertin antichizat pe o suprafață de 50 m.p.

Pentru neconformitățile constatate, petentului i s-a încheiat procesul-verbal din 29.02.2024, rezoluția de aplicare a sancțiunii fiind dată de arhitectul șef, fiind sancționat cu amendă în cuantum de 3.000 lei.

Petentul a executat lucrări de construire ce necesitau autorizație de construire, fără a solicita și obține acest act administrativ.

Cu privire la presupusa lipsă a mențiunii de achitare a jumătate din cuantumul amenzii, conform art. 74 alin. (4) lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 51/1990, nu se admite achitarea în termen de 48 ore a jumătate din minimul amenzii.

Referitor la insuficienta descriere a faptei, arată că petentul deținea autorizație de construire pentru a reface împrejmuirea proprietății, fiind descrisă modalitatea în care este obligat să execute gardul, soclul, porțile de acces auto și pietonal, în timp ce intimata a constatat lucrări de construire distincte, executate la nivelul imobilului și pavajului.

Sub aspectul legalității, arată că nu există niciun motiv care să atragă nulitatea acestui act.

Fapta reținută a fost săvârșită cu vinovăție, operând prezumția de veridicitate, care trebuie răsturnată de către petent.

În drept, a invocat dispozițiile art. 205 C.proc.civ.

În susținerea apărărilor formulate, a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri.

Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, arătând, în esență, faptul că proiectul întocmit de arhitectul pe care l-a angajat era conform cu legislația în vigoare, lucrările menționate în procesul-verbal având la bază autorizație de construire valabilă din 17.06.2022.

Montarea pavajului în curte este prevăzută în proiectul autorizat, iar înlocuirea tipului de pavaj, din dale înierbate în pavaj de beton sau travertin antichizat s-a făcut la cererea beneficiarului cu acordul arhitectului, fiind respectate dispozițiile legale, iar modificările aduse autorizației de construire nu schimbă prevederile autorizației de construire și nu influențează rezistența și stabilitatea construcțiilor existente.

Mai arată că trotuarele, terasele exterioare și scările de acces pot fi executate fără autorizație.

În susținerea răspunsului, a solicitat instanței să încuviințeze proba cu înscrisuri.

În drept, a invocat dispozițiile din OG nr. 2/2001 și Legea nr. 50/1991.

La termenul de judecată din 03.09.2024 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, iar la termenul de judecată din 17.12.2024 instanța a dispus introducerea forțată a intimatului ########## 1 al - P.

G.

A., care a formulat întâmpinare la data de 26.11.2024, solicitând respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În motivare, intimatul susține că petentul a fost sancționat de intimată, raportul juridic litigios existând doar între cele două părți din dosar.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că exploatarea unei construcții trebuie realizată în condiții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și mediului înconjurător.

Modificările aduse construcției și incintei nu sunt executate conform unei autorizații de construire, lucrările inserate în procesul-verbal nefiind cuprinse în autorizația de construire.

În drept, a invocat Codul de procedură civilă, Codul Administrativ, Legea nr. 50/1991.

În susținerea întâmpinării, a solicitat instanței să încuviințeze proba cu înscrisuri.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, reține următoarele considerente:

În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria O O ######## din 29.02.2024 (f. 25) s-au constatat următoarele: în urma controlului efectuat în data de 27.09.2023 la locul din ....... ......., se află în curs de execuție lucrări de construcții constând în modificări la scările exterioare pe latura dreaptă a construcției (privind dinspre stradă), prin realizarea unei trepte suplimentare pe latura dreaptă a celor existente și obținerea unei noi trepte pe aceeași latură, prin spargerea parțială a podețului.

Totodată, s-a mai constatat că s-a pavat curtea cu dale din structură de travertin antichizat pe o suprafață de aproximativ 50 m.p.

Fapta reținută în sarcina sa este prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 100.000 lei.

Petenta a fost sancționat cu amendă în cuantum de 3.000 lei.

Procesul-verbal a fost întocmit la sediul, fiind semnat de agentul constatator.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului-verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.

Cu titlu preliminar, instanța observă că au fost respectate dispozițiile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal atacat prevăzând numele, prenumele agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator, neexistând niciun element a cărei lipsă să atragă nulitatea absolută a procesului-verbal, nulitate ce se poate constata și din oficiu de către instanță.

În ceea ce priveşte încălcarea altor dispoziţii legale, instanța aduce la cunoștință faptul că prin Decizia nr.

XXII din 19.03.2007 pronunţată în interesul legii, I.C.C.J. a statuat că, ipotezele în care nerespectarea anumitor cerinţe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenţiei sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, acestea fiind singurele situaţii în care nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului verbal încheiat de agentul constatator al contravenţiei se ia în considerare şi din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerinţelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului verbal de constatare a contravenţiei să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părţii o vătămare care nu s-ar putea înlătura într-o altă manieră, vătămare a cărei dovedire îi incumbă contestatoarei.

În speță, petentul critică procesul-verbal, arătând faptul că fapta pentru care a fost sancționat nu a fost descrisă în mod suficient și pentru că procesul-verbal nu a fost întocmit în prezența sa, invocând, de asemenea, lipsa indicării posibilității de achitare a jumătate din cuantumul amenzii prevăzut de lege, toate aceste eventuale lipsuri fiind de natură a atrage nulitatea relativă a procesului verbal contestat, de unde rezultă că trebuie să fie dovedită o vătămare ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, una dintre menţiunile pe care le va cuprinde în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravenţiei este ,,descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite”.

Această cerinţă nu are în vedere descrierea faptei în mod amănunţit, cu prezentarea tuturor detaliilor, ci faptul că descrierea trebuie făcută în aşa fel încât instanţa, în momentul verificării actului constatator, să poată să aprecieze gravitatea faptei, aspect realizat în prezenta cauză.

Normele edictate de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la descrierea faptei trebuie interpretate în sensul pentru care au fost reglementate, adică acela de a institui obligaţia agentul constatator de consemnare a faptelor contravenţionale în mod clar şi complet, pentru a nu prejudicia persoanele sancţionate şi pentru a nu lăsa loc de abuzuri.

Textul legal nu trebuie interpretat în sensul în care orice circumstanţă suplimentară pe care contravenienţii o consideră esenţială, să ducă la anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

În cauză, petenta nu a demonstrat vătămarea produsă, iar instanța apreciază că poate proceda la analizarea în continuare a temeiniciei faptei raportat la modalitatea în care agentul constatator a înțeles să descrie fapta în actul contestat.

Referitor la lipsa completării procesului-verbal în prezența petentului, instanţa apreciază această critică ca fiind una neîntemeiată, întrucât agentul constatator poate întocmi procesul-verbal fie la faţa locului unde a constatat presupusa faptă contravenţională, fie la sediul intimatei, neexistând nicio dispoziție legală care să prevadă o astfel de îndatorire în sarcina agentului, respectiv de a întocmi procesul-verbal la faţa locului.

Astfel, critica petentului conform căreia nu au fost respectate dispoziţiile art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, prin aceea că nu a avut dreptul de a face obiecţiuni, este neîntemeiată, întrucât obligaţia agentului constatator de a aduce la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni, precum şi obligaţia de a consemna obiecțiunile formulate cu acea ocazie vizează exclusiv situaţia în care procesul-verbal se încheie în prezenţa contravenientului, lucru care, în cauză, nu s-a întâmplat, actul sancționator fiind întocmit la sediul intimatei.

În cazul în care procesul-verbal este încheiat în lipsa contravenientului, devin incidente dispoziţiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora: (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient.

În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor.

În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.

Aşadar, ca regulă, art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 prevede obligaţia confirmării de un martor a situaţiei în care contravenientul nu este de faţă la momentul întocmirii procesului-verbal.

De la regula indicată anterior există însă şi o excepţie ilustrată de situaţia în care nu se poate identifica o persoană care să aibă această calitate.

Or, aceasta a fost şi situaţia în cauză, agentul constatator indicând în procesul-verbal la rubrica „Martor” motivul pentru care nu sunt consemnate datele unui martor asistent care să confirme încheierea în lipsă a actului sancționator, respectiv persoanele prezente nu pot avea calitatea de martori întrucât sunt agenți constatatori.

Prin urmare, instanţa nu poate reţine o încălcare a art. 19 din O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește motivul de nelegalitate privind mențiunea potrivit căreia petenta are posibilitatea de a achita amenda contravențională în cuantum egal cu jumătate din minimul amenzii, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, instanța îl apreciază, de asemenea, ca fiind neîntemeiat.

În acest sens, dispozițiile art. 35 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 prevăd că, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.

Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din OG nr. 2/2001, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului- verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Așadar, legislația specială privind autorizarea executării lucrărilor de construcții nu conferă contravenientului posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege într-un termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal, instanța reținând că agentul constatator nu a încălcat nicio prevedere legală.

Având în vedere acestea, instanța apreciază că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

Sub aspectul temeiniciei, potrivit dreptului intern și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie contravențională, procesul-verbal de constatare a contravențiilor, întocmit de agentul constatator pe baza constatărilor efectuate prin propriile simțuri, constituie un act administrativ și beneficiază de prezumția relativă de legalitate și veridicitate, sarcina de a proba o altă situație de fapt decât cea constatată personal de către un agent al puterii publice revenind petentului.

Petentul critică procesul-verbal, arătând faptul că acesta a realizat lucrări doar în baza unei autorizații de construire, bazată pe planul întocmit de un arhitect, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente.

Conform autorizației de construire nr. (f. 5) s-a autorizat executarea lucrărilor de construire pentru refacerea împrejmuirii gardului, ce se va executa exclusiv pe proprietatea beneficiarilor, cu respectarea aliniamentului stradal stabilit prin documentațiile de urbanism aprobate, va avea înălțimea de 1,90 metri, spre strada și spre Drumul de incintă și va fi realizat din soclu din beton armat și elemente metalice, fiind prevăzut cu porți de acces auto și pietonal.

Pe latura vestică, ce separă proprietățile formate de locuința tip duplex, gardul este opac, din zidărie și parțial din trafor metalic, cu înălțimea de 2,40 metri.

Gardul va fi prevăzut cu nișă pentru contoarele de utilități (firidă încastrată) ce va fi executată în interiorul proprietății, cu acces din afara acesteia.

Lucrările se vor executa conform documentației tehnice pentru autorizarea construcției, respectând recomandările acordurilor și avizelor obținute.

La data de 31.09.2022 (f. 37), petentul și soția acestuia au încheiat un contract cu nr. 1, pentru a executa lucrări de construcții manoperă – gard opac din zidărie, conform deviz ofertă din 29.09.2022.

Data începerii execuției a fost data de 3.10.2022, data finalizării acesteia fiind 3.10.2023 (f. 28)

Art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 statuează că este necesară obţinerea autorizaţiei de construire pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11.

Art. 11 alin. (1) lit. j) pct. 1) din acelaşi act normativ prevede o excepţie de la lucrările de reparaţie efectuate, legiuitorul stabilind că nu este necesară obţinerea unei autorizaţii de construire pentru trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces, terase exterioare, când se realizează lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări, fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă.

Instanța apreciază, raportat la înscrisurile depuse la dosar de către petent, că acesta a reușit să demonteze prezumția de veridicitate și temeinicie a procesului-verbal contestat.

Astfel, conform autorizației de construire, obținută de petent și de soția lui la jumătatea anului 2022, primăria a autorizat petentului executarea unor lucrări de construire pentru refacerea împrejmuirii gardului, cu respectarea aliniamentului stradal, gard ce trebuie să fie prevăzut cu porți de acces auto și pietonal.

În data de 08.09.2022, soția petentului a mai efectuat demersuri către instituția publică, obținând emiterea unui acord de principiu cu nr. 37 (f. 95), fiind eliberat un acord pentru coborârea bordurii, în vederea realizării accesului auto pentru imobilul din str., conform autorizației de construire din 17.06.2022.

Acordul a fost eliberat cu următoarele condiții: panta traversală a trotuarului să asigure evacuarea apelor, lucrările să fie efectuate de către o echipă specializată, cu păstrarea sistemului rutier și pietonal existent.

Astfel, aceste lucrări de pavaje, identificate de agenții constatatori, conform planșelor foto de la filele 29-30, reprezintă de fapt lucrări efectuate asupra trotuarului existent în curtea petentului, așa cum rezultă inclusiv din schița atașată proiectului de construire (f. 34).

Reiese clar că efectuarea lucrărilor pentru amenajarea gardului includeau și lucrările referitoare la garantarea accesului pietonal și auto în incinta imobilului din str., fiind incluse în planurile întocmite de o persoană specializată în acest domeniu, documente care au fost depuse de către petent în vederea obținerii autorizației de construire.

Mai mult, petentul şi soţia sa au obținut, pe lângă autorizația de construire, un acord din partea primăriei cu privire la lucrările de amenajare a parcării, petentul depunând diligențele necesare pentru ca toate lucrările pe care le va efectua în ceea ce privește pavajul efectuat în curtea interioară să fie realizate în condiții de legalitate.

Mai mult, în ceea ce privește înlocuirea tipului de pavaj, din dale înierbate în pavaj de beton sau travertin anchizat, instanța apreciază că această lucrare de reparație vizează un trotuar, lucrare care nu afectează nici calitatea și nici modificarea formei arhitecturale a elementelor de fațadă, nefiind necesară o autorizație de construire din acest punct de vedere.

În ceea ce privește modificările aduse unor scări de acces, acestea sunt incluse în categoria lucrărilor pentru care nu este necesară obținerea unei autorizații de construire.

Astfel, instanța apreciază că, din ansamblul materialului probator administrat în cauză, reiese că petentul nu a săvârșit o faptă contravențională, acesta efectuând anterior începerii efectuării lucrărilor de reparații, toate demersurile necesare pentru ca acestea să fie efectuate în condiții de legalitate, instituția publică avizată având de la început documente din care rezultă că lucrările efectuate asupra gardului includeau și lucrări de amenajare a accesului auto în imobil, lucrări pentru care primăria a emis, suplimentar, inclusiv un acord de efectuare a acestora, iar în ceea ce privește treptele suplimentare construite, reprezintă scări de acces pentru care nici măcar nu era necesară obținerea unei autorizații de construire, petentul reușind să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat.

Față de aceste considerente, instanța va admite plângerea contravențională formulată în contradictoriu cu cei doi intimați și va anula procesul-verbal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul N.

H., cu domiciliul în .............. .... .... ...... ...... ... ... ..., în contradictoriu cu intimaţii, cu sediu sociall în ....... ....... și S.

F.

K.

L.

M.

I.

X.

J.

Y., cu sediul social în .... .....

Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria O O O.

Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată astăzi, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, 17.01.2025.