Hotărâre nr. 5574 din 12.07.2024

Cod ECLI

Dosar nr. #####/299/2017

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa civilă Nr. ####/2024

Şedinţa publică de la 12 ##### 2024

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ######## #####

GREFIER: ##### #####

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii ###### #######, ###### ####### (decedat) şi ###### ###### şi pe pârâţii ###### ######## – ####### şi ###### ######, având ca obiect revendicare imobiliară.

Dezbaterile şi susţinerile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 20.03.2024, parte integrantă din prezenta sentinta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 04.04.2024, 19.04.2024, 30.04.2024, 15.05.2024, 30.05.2024, 14.06.2024, 28.06.2024, respectiv la data de 12.07.2024, când a hotărât următoarele:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub numărul de dosar #####/299/2017, astfel cum a fost precizată, reclamanții ###### ####### și ###### ####### au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâții ###### ######## și ###### ###### ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunţa, să oblige pârâții, în solidar, să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 50 mp situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, ocupat de pârâți, să oblige pârâții să demoleze gardul edificat în cursul anului 2017 pe terenul reclamanților, în jurul terenului sus-menționat, și să stabilească linia de hotar dintre terenurile situate în București, #### ######### ### ## (proprietatea reclamanților) și #### ######### ### ## și/sau …. nr. 36 (proprietatea pârâților), în raport de actele de proprietate, configurația existentă și posesia exercitată de părți anterior ocupării de către pârâți a terenului menționat, precum și cea a autorilor.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat, în esență, că sunt proprietarii imobilului situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, compus din teren în suprafață de 250 mp din acte și 288,95 mp în fapt și construcțiile existente pe acesta, reprezentând casa de locuit și anexe gospodărești, imobilul fiind cumpărat prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 500/19.10.2006 de B.N.P. ##### ###### ########.

Pârâții sunt proprietarii imobilului alăturat, situat în #### ######### ### ##.

În luna martie 2017 reclamanții au constatat că pârâții au demolat parțial gardul proprietății lor, au efectuat organizare de șantier pe proprietatea lor și au ocupat abuziv o porțiune de circa 50 mp din terenul lor, pe care au împrejmuit-o cu gard de beton.

Reclamanții consideră că sunt îndreptățiți să rămână în posesia terenului având caracteristicile din momentul în care a fost încheiat contractul de vânzare autentificat sub nr. 500/19.10.2006 de B.N.P. ##### ###### ########.

Chiar în eventualitatea în care se va dovedi că pârâții sunt în posesia unui act care îi îndreptățește la ocuparea unei suprafețe de teren, aceștia urmează a fi obligați să elibereze porțiunea pe care o ocupă în prezent, delimitarea celor două proprietăți urmând să se facă astfel încât parcelele rezultate să poată fi exploatate corespunzător destinației lor – curți construcții.

Sub condiția existenței unui titlu de proprietate valabil, pârâții urmează să primească teren poziționat pe toată lungimea parcelelor, nu porțiunea dinspre stradă, pe care au ocupat-o unilateral și abuziv.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 949-952, 560-561, 563 și 566 C.civ.

În probaţiune, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu expertiza specialitatea topografie.

Pârâții au depus la data de 05.09.2017 întâmpinare (vol. I, fila 48), prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

În fundamentarea poziției procesuale exprimate, pârâții au învederat că sunt proprietarii imobilului situat în #### ######### ### ###, sector 1, înscris în CF ….

Sector 1 cu nr. cadastral … potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …. de B.N.P. ###### ####### și încheierii de intabulare nr. …..

Antecesorii în drepturi ai pârâților au dobândit dreptul de proprietate potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….2004 de notarul public ####### #####.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe art. 205 C.pr.civ.

În probațiune, pârâții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În data de 12.10.2021 reclamantul ###### ####### a decedat, iar față de indicarea moștenitorilor acestuia (###### ######, în calitate de fiu, și ###### #######, în calitate de soție supraviețuitoare), instanța a dispus introducerea în cauză a succesorului ###### ######.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială, în cadrul căreia a fost audiat martorul ########## ######-###### (vol.

I, f. 135).

Totodată, s-a încuviințat proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie, cadastru și geodezie, în cadrul căreia a fost întocmit un prim raport de expertiză de către expertul judiciar ######## ##### #######.

Instanța a încuviințat efectuarea unei noi expertize, desemnând în acest sens în calitate de expert pe #### ######, iar la termenul de judecată din data de 22.09.2021 a înlocuit-o pe doamna expert cu domnul expert ##### ###### ####, măsura înlocuirii fiind menținută prin încheierea de ședință din data de 09.03.2022.

Raportul de expertiză întocmit de expertul ##### ###### #### este depus la filele 39-59 din volumul II.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa expune următoarele considerente:

În fapt, prin contractul de vânzare autentificat sub nr. …..2006 de B.N.P. ##### ###### ######## (vol.

I, fila 6), reclamanții ###### ####### și ###### ####### au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, compus din teren în suprafață de 250 mp din acte, respectiv 288,95 mp rezultată din măsurători), și construcția edificată pe acesta, cu o suprafață construită de 45,46 mp, compusă din trei camere și hol, precum și o anexă – wc în suprafață de 2,31 mp.

Pârâta ###### ###### deține în proprietate imobilul alăturat situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, compus din teren având o suprafață de 330 mp și construcția existentă pe acesta, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ######### de B.N.P. ###### ##### coroborat cu certificatele de moștenitor nr. …..2014 și 185/15.10.2004 emise de B.I.N. ###### ####### (vol.

II, f. 223-229).

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. … de B.N.P. ###### ####### (vol.

I, f. 53), pârâții dețin și o suprafață de teren de 50 mp (49 mp rezultată din măsurători), situată în #### ######### ### ###, sector 1, dreptul de proprietate fiind înscris pe numele acestora în Cartea funciară nr. ….

Sector 1 cu nr. cadastral ….., potrivit încheierii de intabulare nr. …./09.04.2015 (vol.

I, f. 54).

Diferendul dintre părțile litigante privește suprafața de 50 mp situată în #### ######### ### ###, sector 1, deținută în fapt de pârâți și asupra căreia atât pârâții, cât și reclamanții invocă un drept de proprietate.

Instanța reține că acțiunea în revendicare este acea acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut stăpânirea bunului său cere restituirea bunului de la cel care îl deține fără temei juridic.

Prin acţiunea în revendicare se apără dreptul de proprietate şi se pune în discuție coexistența dreptului de proprietate, spre deosebire de acțiunea posesorie, prin care se apără posesia.

Potrivit art. 555 Cod civil, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Astfel, proprietarul are dreptul de a poseda, de a folosi şi de a dispune de bunul său în mod absolut şi exclusiv, fapt ce implică obligaţia corelativă a tuturor celorlalte subiecte de a respecta acest drept şi de a nu face nimic de natură a împiedica exercitarea sa normală.

Conform art. 563 Cod civil proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deţine fără drept.

Acţiunea în revendicare se poate exercita numai de către titularul dreptului de proprietate, care are obligația de a-și dovedi dreptul real invocat după dictonul „actori incumbit probatio”, consacrat la nivel legislativ în art. 249 C.pr.civ.

În cadrul acţiunii în revendicare reclamantul, proprietar neposesor, este cel obligat să-şi dovedească atât dreptul de proprietate asupra bunului revendicat, cât şi posesia nelegitimă a pârâtului.

Altfel spus, pentru a putea fi promovată acţiunea în revendicare, reclamantul trebuie să dovedească dreptul de proprietate exclusivă asupra bunului revendicat cât și posesia nelegitimă a pârâtului asupra bunului imobil pe care îl revendică.

În situația în care atât reclamantul, cât şi pârâtul prezintă câte un titlu (mod de dobândire) cu privire la imobil, se deosebesc patru situaţii: 1) dacă ambele provin de la acelaşi autor, va avea câştig de cauză acela care şi-a înscris titlul in documentele de publicitate imobiliară; 2) dacă ambele provin de la acelaşi autor şi ambii dobânditori şi-au înregistrat titlurile, va avea câştig de cauză cel care l-a înscris primul chiar dacă practic, cel care l-a înscris primul a încheiat actul ulterior celuilalt act; 3) dacă ambele titluri provin de la acelaşi autor, dar nici un dobânditor nu şi-a înregistrat titlul, va avea câştig de cauză acela care a încheiat primul actul cu autorul, deci acel titlu care are cea mai veche dată.

Raţionamentul din spatele acestei soluţii constă în faptul că autorul nu mai putea înstrăina ulterior, unei alte persoane, ceea ce i-a dat deja primului. 4) dacă titlurile provin de la autori diferiţi se vor compara titlurile pe care aceştia şi-au întemeiat drepturile şi va avea câştig de cauză autorul cu titlul cel mai bine conturat.

Analizând probatoriul administrat în prezenta cauză, instanţa subliniază, preliminar, că atât reclamanții, cât și pârâții, se prevalează de un titlu, reprezentat de contractul de vânzare autentificat sub nr. …...2006 de B.N.P. ##### ###### ########, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …….2015 de B.N.P. ###### #######.

Întrucât titlurile pe care părțile şi-au întemeiat drepturile provin de la autori diferiţi, se va proceda la compararea lor, urmând a avea câștig de cauză cel al cărui autor avea un drept preferabil.

În acest sens, instanța are în vedere istoricul transmiterii dreptului de proprietate asupra terenului revendicat, după cum urmează:

Prin contractul de vânzare autentificat sub nr. …..06 de B.N.P. ##### ###### ######## (vol.

I, fila 6), reclamanții ###### ####### și ###### ####### au cumpărat de la vânzătorul ##### ####### imobilul situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, compus din teren în suprafață de 250 mp din acte, respectiv 288,95 mp rezultați din măsurători), și construcția edificată pe acesta, cu o suprafață construită de 45,46 mp, compusă din trei camere și hol, precum și o anexă – wc în suprafață de 2,31 mp.

Acest imobil a fost dobândit de ##### ####### de la numitul ##### ######, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….2006 de B.N.P. ####### #### ######### (vol.

I, f. 15), în cuprinsul contractului specificându-se, sub aspectul obiectului, că se transmite dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren cu o suprafață de 250 mp din acte, respectiv 288,95 mp rezultată din măsurători), și construcția edificată pe acesta, cu o suprafață construită de 45,46 mp, compusă din trei camere și hol, precum și o anexă – wc în suprafață de 2,31 mp.

Instanța reține că ##### ###### a dobândit imobilul prin cumpărare de la ###### #######, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …..1999 de B.N.P.

Asociați ####### #####, ###### ######, ### ###### (vol.

II, f. 147).

În cuprinsul acestui contract se menționează suprafața terenului situat în #### ######### ### ## ca fiind 250 mp.

La rândul său, ###### ####### a cumpărat imobilul de la vânzătoarea ###### #######, prin Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. ….1995 de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București, transcris sub nr. ######### de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București (vol.

II, f. 207).

Asupra acestui imobil ###### ####### și-a rezervat dreptul de uzufruct viager.

Anterior, imobilul a fost dobândit de ###### ####### prin moștenire, de pe urma defunctului ###### ######, conform certificatului de moștenitor nr. ….7 eliberat de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București (vol.

I, f. 180) și sentinței civile nr. ####/1986, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București (vol.

I, f. 93). ###### ###### era titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, după cum rezultă din Actul de vânzare nr. …08.1950 coroborat cu certficatul de moștenitor nr. ######### din data de 05.12.1977 și cu sentința civilă nr. ######### pronunțată de Judecătoria Sectorului 1, înscrisuri atașate la dosar.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. ….2000 emis de B.N.P. ###### ####### (vol. I, f. 112), ###### ####### a decedat în data de 13.03.1999, lăsând ca moștenitor pe ########### ######, căruia i-a revenit întreaga masă succesorală.

Considerând că întregul teren situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, aflat în patrimoniul vânzătoarei ###### #######, avea o suprafață de 300 mp, iar prin contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. ….1.05.1995 de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București s-a transmis doar o suprafață de 250 mp, împreună cu construcțiile edificate pe aceasta, moștenitorul ########### ###### a solicitat notarului public ###### ####### emiterea unui certificat de moștenitor suplimentar de pe urma defunctei ###### #######, în care să fie inclusă în masa succesorală diferență de teren rămasă în suprafață de 50 mp.

Consecutiv formulării cererii, în data de 21.07.2004 B.N.P. ###### ####### a emis Certificatul de moștenitor suplimentar nr. 117, în care s-a consemnat că masa succesorală de pe urma defunctei ###### ####### include o porțiune de teren de 50 mp situată în București, #### ######### ### ##, sector 1, provenind dintr-un imobil, teren cu construcție, situat la această adresă, imobil deținut de defunctă în temeiul sentinței civile nr. ######### pronunțată de Judecătoria Sectorului 1.

S-a mai notat că din acest imobil a fost vândută construcția în totalitate și o porțiune de teren de 250 mp, rămânând în patrimoniul defunctei porțiunea de teren de 50 mp (vol.

I, f. 96).

După emiterea certificatul de moștenitor suplimentar nr. 117/2004, respectiv în data de 03.08.2004, ########### ###### a transmis către ####### ######, căsătorit cu ####### #####, dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren intravilan de 50 mp, conform actelor de proprietate (48,62 mp conform schiței întocmite de ing. ###### ####), prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1629/03.08.2004 de notarul public ####### ##### (vol.

I, f. 61-63).

Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….2015 de B.N.P. ###### ####### (vol.

I, f. 53), pârâții din prezenta cauză, ###### ######## și ###### ######, au cumpărat de la ####### ###### și moștenitorii lui ####### ##### dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 mp (49 mp rezultată din măsurători) situat în #### ######### ### ###, sector 1, drept care a fost intabulat, pe numele cumpărătorilor, în cartea funciară … Sector 1 cu nr. cadastral 20….69, potrivit încheierii de intabulare nr. ….04.2015 (vol.

I, f. 54).

Analizând titlurile (modurile de dobândire a dreptului de proprietate) de care se prevalează părțile, instanța reține că titlul reclamanților este preferabil întrucât provine de la adevăratul proprietar.

Pentru a conchide astfel, instanța reiterează că întregul imobilul situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, compus din teren și construcție, s-a aflat în patrimoniul autoarei ###### ####### (autoare ###### ############# ## #########), care l-a dobândit pe cale succesorală de la defunctul ###### ######, conform certificatului de moștenitor nr. 776/12.07.1987 eliberat de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București și sentinței civile nr. ####/1986, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.

Suprafața acestui teren nu este menționată în sentința civilă nr. ####/1986, prin care, în urma partajului efectuat, bunul a fost atribuit în proprietatea exclusivă a coproprietarei ###### #######; în schimb, este precizată în certificatul de moștenitor nr. 776/12.07.#### # ### mp.

Cu toate acestea, instanța constată că suprafața terenului este mai mare de 250 mp, așa cum rezultă atât din actele de proprietate anterioare, în care se consemnează o suprafață de 300 mp (Actul de vânzare nr. 108/11.08.1950 coroborat cu certficatul de moștenitor nr. ######### din data de 05.12.1977 și cu sentința civilă nr. ######### pronunțată de Judecătoria Sectorului 1), cât și din cele ulterioare (contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ######### încheiat între ##### ###### și ##### #######, contractul de vânzare autentificat sub nr. 500/19.10.2006 de B.N.P. ##### ###### ########, încheiat între ##### ####### și reclamanți, în care este specificat că terenul are în fapt 288,95), precum și din măsurătorile cadastrale și din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în prezenta cauză de expertul ##### ######-####.

Instanța reține că prin Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 9773/11.05.1995 de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București, proprietarul ###### ####### a vândut către ###### ####### întregul imobil, așa cum acesta se regăsea în activul său patrimonial, și nu doar suprafața de 250 mp de teren împreună cu construcțiile edificate pe aceasta.

În sprijinul acestei interpretări, instanța are în vedere obiectul contractului și ansamblul clauzelor contractuale, din care transpare cu claritate intenția vânzătoarei de a vinde întregul bun.

Imobilul s-a înstrăinat în totalitate, și nu în parte, neexistând vreo mențiune în sensul că se vinde doar o porțiune din suprafața existentă de teren.

Mai mult decât atât, se consemnează că imobilul ce face obiectul contractului a fost dobândit prin moștenire conform sentinței civile nr. ####/1986, de pe urma defunctului ###### #####, potrivit certificatului de moștenitor nr. …...1987, iar ###### #####, la rândul său, a dobândit terenul parțial prin cumpărare, parțial prin moștenire de la soția sa predecedată; or, istoricul dobândirii dreptului de proprietate și trimiterea la actele de proprietate ale lui ###### ##### cu referire la bunul ce se vinde întăresc concluzia potrivit căreia vânzătoarea ###### ####### a dorit să vândă întregul imobil astfel cum acesta a fost dobândit de la antecesorii săi.

În mod firesc, în situația în care vânzătoarea ar fi dorit să vândă doar o parte din teren, această voință ar fi fost exprimată expres, așa cum s-a procedat în privința dreptului de a folosi imobilul și de a-i culege fructele, vânzătoarea rezervându-și expres dreptul de uzufruct viager asupra întregului imobil.

De asemenea, trebuie avut în vedere că nu a existat un act de dezmembrare în urma căruia să fi fost împărțit terenul, neexistând două parcele de teren, una de 250 mp și alta de (aproximativ) 50 mp, așa cum sugerează pârâții.

Totodată, dacă ar fi existat o suprafață de 50 mp pe care vânzătoarea ###### ####### ar fi dorit să o păstreze în proprietate, nu numai că ar fi trebuit să se insereze în actul juridic o clauză în acest sens, dar cele două porțiuni de teren ar fi trebuit individualizate prin indicarea poziționării lor, a suprafețelor și a vecinătăților, pentru a se putea determina, pe de o parte, obiectul material al contractului de vânzare, respectiv limitele terenului ce se înstrăinează, iar pe de altă parte, pentru a se putea stabili ce parte de teren păstrează proprietarul.

Părțile ar fi putut întocmi inclusiv o schiță anexă la contract, pentru delimitarea celor două pretinse suprafețe distincte; or, singura schiță pe care au înțeles să o anexeze la contract privește construcția edificată pe teren (vol.

I, f. 206).

Totodată, referitor la titlul numitei ###### #######, nu trebuie omis faptul că în sentința civilă nr. ####/1986, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, prin care i s-a atribuit în proprietate exclusivă, în urma partajului, imobilul situat în #### ######### ### ##, nu este indicată suprafața terenului, iar în certificatul de moștenitor nr. 776/12.07.1987 eliberat de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București de pe urma defunctului ###### ##### se consemnează (eronat) că suprafața terenului ce intră în masa succesorală este de 250 mp, astfel încât, având în vedere și aspectele expuse, consemnarea în contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. 9773/11.05.1995, a suprafeței de 250 mp, nu constituie decât o preluare a datelor de identificare a imobilului din titlul vânzătoarei.

În lumina tuturor argumentelor prezentate, interpretând Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere nr. 9773/11.05.1995 îndeosebi după voința reală și concordantă a părților, regulă de interpretare consacrată de art. 977 C.civ. din 1864, instanța reține că autoarea ###### ####### a transmis cumpărătorului ###### ####### dreptul de proprietate asupra întregului teren situat în #### ######### ### ##, așa cum acesta se regăsea în patrimoniul său, așadar nu doar asupra unei suprafețe de 250 mp.

Acest teren (împreună cu construcțiile edificate pe acesta) a fost vândut ulterior lui ##### ###### de către ###### #######, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2344/13.09.1999 de B.N.P.

Asociați ######## #####, ###### ######, ### ######, cu perpetuarea aceleiași erori de suprafață de teren (250 mp).

După perfectarea contractului de vânzare, dobânditorul ##### ###### a efectuat formalitățile necesare intabulării dreptului în cartea funciară, ocazie cu care, în urma măsurătorilor efectuate, s-a constatat că suprafața terenului este mai mare decât cea consemnată în actul de proprietate, totalizând 288,95 mp (f. 19-23).

În consecință, prin încheierea nr. #####/04.08.2004 emisă de O.C.P.I.

Sector 1 s-a intabulat în favoarea cumpărătorului ##### ###### dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, #### ######### ### ##, compus din teren în suprafață de 250 mp din acte și 288,95 mp conform măsurătorilor, precum și construcție de locuit în suprafață de 45,46 mp și anexe 2,31 mp.

La rândul său, ##### ###### a vândut imobilul către ##### #######, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …..2006 de B.N.P. ####### #### ######### (vol.

I, f. 15), în cuprinsul contractului specificându-se, sub aspectul obiectului, că se transmite dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren cu o suprafață de 250 mp din acte, respectiv 288,95 mp rezultați din măsurători), și construcția edificată pe acesta, cu o suprafață construită de 45,46 mp, compusă din trei camere și hol, precum și o anexă – wc în suprafață de 2,31 mp.

Ulterior, întregul imobil a ajuns în proprietatea reclamanților ###### ####### și ###### #######, conform contractului de vânzare autentificat sub nr. ….10.2006 de B.N.P. ##### ###### ########, încheiat cu vânzătorul ##### #######.

Mai departe, având în vedere că întregul imobilul situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, compus din teren și construcție, așa cum s-a aflat în patrimoniul predecesorului ###### #######, a fost vândut către ###### ####### prin Contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere autentificat sub nr. …...05.1995 de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București, instanța reține că la data decesului autoarei ###### #######, 13.03.1999 ( conform certificatului de moștenitor nr. 42/18.04.2000 emis de B.N.P. ###### #######), în activul său patrimonial nu se mai afla nicio suprafață de teren situată în București, #### ######### ### ##.

Cât privește Certificatul fiscal privind impozitele și taxele locale în cazul persoanelor fizice nr. 239883 eliberat în 15.06.2004 de Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1, în care se atestă că ###### ####### figurează ca deținătoare a terenului în suprafață de 50 mp situat în #### ######### ### ## (vol.

I, f. 95), acest document nu reprezintă un înscris doveditor al dreptului de proprietate.

Or, acest certificat fiscal a stat la baza emiterii Certificatului suplimentar de moștenitor nr. 117/21.07.2004 emis de B.N.P. ###### ####### de pe urma defunctei ###### #######, în care s-a consemnat că masa succesorală de pe urma defunctei ###### ####### include o porțiune de teren de 50 mp situată în București, #### ######### ### ##, sector 1, provenind dintr-un imobil, teren cu construcție, situat la această adresă, imobil deținut de defunctă în temeiul sentinței civile nr. ######### pronunțată de Judecătoria Sectorului 1.

Întrucât prin succesiune se dobândesc drepturile și obligațiile defunctului astfel cum acestea se regăsesc în patrimoniu la data decesului, ținând seama și de principiul potrivit căruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuşi, exprimat prin adagiul nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet și consacrat legislativ la art. 17 alin. (1) din Noul Cod civil, instanța constată că ###### ####### nu putea transmite pe cale succesorală dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 mp.

Referitor la nulitatea absolută a certificatului suplimentar de moștenitor nr. 117/21.07.2004 emis de B.N.P. ###### #######, în ceea ce privește includerea în masa succesorală a defunctei ###### ####### a suprafeței de teren de 50 mp situată în București, #### ######### ### ##, sector 1, nulitate invocată de reclamanţi, instanţa subliniază că reclamanții nu au invocat nulitatea absolută pe cale de acțiune, ci pe cale de excepție, așa cum au arătat expres.

#### de apărările pârâţilor formulate în raport de invocarea nulităţii absolute a actelor menţionate, instanţa reţine că, întrucât reclamanții nu au formulat o cerere adițională prin care să modifice obiectul cererii introductive de instanță, nu este incidentă sancţiunea decăderii pentru nerespectarea termenului prevăzut de art. 204 alin.

C.pr.civ. pentru modificarea cererii şi propunerea de noi probe.

Cât priveşte decăderea reclamanţilor din dreptul de a invoca excepții, altele decât cele de ordine publică, se observă că, în susținerea aplicării sancţiunii decăderii, pârâții nu au invocat nerespectarea de către reclamanți a vreunui termen legal imperativ.

De asemenea, mai trebuie avut în vedere faptul că reclamanții nu au invocat o excepție procesuală, de ordine privată, pentru a putea fi incidentă sancțiunea decăderii din dreptul procesual de invocare a excepțiilor de ordine privată, iar nulitatea absolută a actelor juridice poate fi invocată oricând potrivit art. 1249 alin. 1 C.civ.

Cât priveşte excepţia lipsei de interes, invocată de pârâți la data de 17.01.2024 ca urmare a invocării de către reclamanți a nulității absolute a certificatului suplimentar de moștenitor nr. 117/21.07.2004, a contractului de vânzare-cumpărare nr. …2004, a certificatului de moștenitor nr. 13/2015 emis de SPN Consiliul și a contractului de vânzare-cumpărare nr. …./2015, instanța va califica excepția în apărare de fond, având în vedere argumentele invocate în susținerea ei, care vizează fondul cauzei.

Mai departe, deoarece reclamanţii au invocat nulitatea absolută a actelor sus-menţionate pe cale de excepție, trebuie precizat că nulitatea absolută a unor acte juridice poate fi invocată pe cale de excepție (apărare de fond) doar de persoanele împotriva cărora se formulează o acțiune, pentru a se obține respingerea ei.

Or, având în vedere că reclamanții nu au invocat nulitatea absolută pe cale de excepție pentru respingerea unei cereri îndreptate împotriva lor, ci pentru admiterea cererii de chemare în judecată pe care ei înșiși au formulat-o, instanța reține că excepția nu poate fi analizată, fiind inadmisibilă invocarea ei pe această cale.

Cu toate acestea, inadmisibilitatea invocării excepției nulității absolute de către reclamanți nu împiedică constatarea de către instanță a nulității absolute a certificatului suplimentar de moștenitor nr. 117/21.07.2004 în prezentul cadru procesual, având în vedere că nulitatea absolută poate fi invocată și de instanță, din oficiu.

Mai mult, având în vedere că în cadrul acțiunii în revendicare, în situația în care titlurile de care se prevaleză părțile provin de la autori diferiţi se vor compara titlurile pe care aceştia şi-au întemeiat drepturile, chiar dacă instanța nu ar constata nulitatea absolută a certificatului de moștenitor această împrejurare nu ar împiedica reclamanții să câștige acțiunea în revendicare în situația în care titlul lor este mai bine caracterizat.

Așadar, chiar dacă titlul pârâților ar rămâne valabil, aceasta nu înseamnă de plano că vor avea câștig de cauză în acțiunea în revendicare.

În continuare, având în vedere că ###### ####### nu a transmis pe cale succesorală dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 mp întrucât nu avea în patrimoniu, la data decesului, dreptul de proprietate asupra acestui imobil, instanța constată că este lovit de nulitate absolută certificatul suplimentar de moștenitor nr. 117/21.07.2004 emis de B.N.P. ###### #######, în ceea ce privește includerea în masa succesorală a defunctei ###### ####### a suprafeței de teren de 50 mp situată în București, #### ######### ### ##, sector 1.

De asemenea, având în vedere că obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ….03.08.2004 de notarul public ####### ##### încheiat între ########### ###### și ####### ######, și obiectul contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, autentificat sub nr. 334/31.03.2015 de B.N.P. ###### #######, încheiat între ####### ###### și moștenitorii lui ####### #####, în calitate de vânzători, și pârâții din prezenta cauză, în calitate de cumpărători, vizează un drept de proprietate ce nu se regăsea în patrimoniul vânzătorilor, instanța reține că acești cumpărători nu au dobândit în realitate dreptul de proprietate asupra terenului, fundamentul acestei soluții rezidând în principiul nemo dat quod non habet.

Prin urmare, comparând titlurile autorilor părților, instanța reține că este preferabil titlul de care se prevalează reclamanții, întrucât aceștia au dobândit dreptul de proprietate de la adevăratul proprietar, spre deosebire de pârâți, cumpărători subsecvenți, care au încheiat contractul de vânzare cu un neproprietar.

Mai mult decât atât, în cauză trebuie ținut cont și de dispozițiile art. 901 alin. (1) Cod civil, potrivit cărora sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credinţă vreun drept real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciară.

În concordanță cu prevederile art. 901 alin. (2) Cod civil, terţul dobânditor este considerat de bună-credinţă numai dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul său, sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) nu a fost înregistrată nicio acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare;

b) din cuprinsul cărţii funciare nu rezultă nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei persoane; şi

c) nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea cuprinsului cărţii funciare.

Analizând Cartea funciară nr. 208536, aferentă imobilului situat în București, #### ######### ### ##, sector 1 (imobilul reclamanților), cu o suprafață din actele de proprietate de 250 mp și o suprafață măsurată de 289 mp, instanța constată că aceasta a fost deschisă în baza documentației depuse cu nr. 11982 din data de 04.08.2004 pe numele autorului reclamanților, ##### ######.

Cât privește Cartea funciară nr. 209649, aferentă imobilului situat în #### ######### ### ### (imobilul supus revendicării), cu o suprafață din actele de proprietate de 50 mp și o suprafață măsurată de 49 mp, aceasta a fost deschisă în baza documentației depuse sub nr. 16320 în data de 19.10.2004, pe numele autorului pârâților, ####### ######.

Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul ##### ######-#### (vol.

IV, f. 39-59), din analiza coordonatelor documentațiilor cadastrale, preluate din sistemul integrat de cadastru și carte funciară eTerra3, aferente imobilelor situate în #### ######### ### ## și #### ######### ### ###, se constată că cele două imobile se suprapun în totalitate.

Astfel, ambele documentații cadastrale (planuri de amplasament și delimitare a imobilului) aveau în componență o suprafață de teren ###### ## ########### ## ## (48,62 mp).

Din cuprinsul celor două cărți funciare reiese că documentația cadastrală aferentă imobilului din #### ######### ### ## a fost depusă prima, în data de 04.08.2004.

Așadar, primul proprietar tabular este ##### ######, acesta depunând primul documentația cadastrală la OCPI București pentru imobilul în suprafață de 50 mp, care este inclus în suprafața măsurată de 289 mp, înscrisă în Cartea funciară nr. … aferentă imobilului situat în București, #### ######### ### ##, sector 1.

Totodată, încheierea de intabulare a dreptului de proprietate în favoarea numitului ##### ###### (nr. 208536/04.08.2004) este anterioară celei de intabulare a dreptului de proprietate pe numele lui ####### ###### (nr. 16320/26.10.2004 – vol.

I, f. 54).

Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în prezenta cauză, suprafața de suprapunere este de 50 mp și este identificată prin punctele de contur ########## în Planșa nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit în prezenta cauză de expertul ##### ######-####.

La soluționarea cauzei instanța nu poate avea în vedere primul raport de expertiză întocmit în cauză de către expertul ######## ##### ####### (vol.

II, f. 49-59, 276-283) întrucât, așa cum a arătat acesta, concluziile sale au la bază premisa că terenul situat la nr. 36A aparține pârâților.

Pornind de la acest raționament, pe care instanța l-a înlăturat în precedentele considerente, expertul a identificat eronat suprapunerile de terenuri și a stabilit greșit linia de hotar dintre cele două proprietăți (anexa nr. 4 la raportul de expertiză).

Mai departe, instanța reține că sursa inițială a suprapunerii, din punct de vedere al documentațiilor tehnice cadastrale, a apărut odată cu înstrăinarea suprafeței de teren de 50 mp, pretins moștenită de ########### ###### în baza certificatului de moștenitor suplimentar nr. 117/21.07.2004, fără întocmirea documentației cadastrale.

##### în vedere că dreptul de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei judecăți a fost intabulat mai întâi în favoarea proprietarului ##### ###### și, ulterior, în favoarea succesorilor în drepturi ai acestuia (##### #######, ###### ####### și ###### #######), pârâții, care au cumpărat bunul de la persoane ce nu aveau calitatea de proprietar, nu pot fi considerați terți dobânditori de bună-credință în sensul art. 901 alin. (2) Cod civil, chiar dacă dreptului autorul lor era înscris în cartea funciară.

La data cumpărării imobilului de către pârâți, suprapunerea terenurilor rezulta din cartea funciară nr. 209649 aferentă imobilului revendicat, situat în #### ######### ### ###.

În acest sens, în cuprinsul extrasului de carte funciară pentru informare nr. 21323/24.03.2015, Anexa nr. 1 la Partea I, este specificat, pe lângă nr. cadastral 209649 aferent imobilului deținut de ####### ###### și ceilalți coproprietari, numărul cadastral 208536, aparținând imobilului reclamanților (vol.

I, f. 73).

Prin urmare, dispozițiile art. 901 alin. (1) Cod civil nu pot fi aplicate în favoarea pârâților pentru a fi socotiți titularii dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 50 mp.

Cât privește uzucapiunea tabulară, invocată de pârâți prin notele scrise depuse în data de 10.01.2024, în raport de art. 931 din Noul Cod Civil (vol.

IV, f. 120), se reține că potrivit acestor dispoziții legale, (1) Drepturile celui care a fost înscris, fără cauză legitimă, în cartea funciară, ca proprietar al unui imobil sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate când cel înscris cu bună-credinţă a posedat imobilul timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de înscriere, dacă posesia sa a fost neviciată. (2) #### suficient ca buna-credinţă să existe în momentul înregistrării cererii de înscriere şi în momentul intrării în posesie.

În speță, pârâții invocă joncțiunea posesiilor, prevăzută de art. 933 din Noul Cod civil, susținând că de la data intabulării dreptului antecesorului lor, ####### ###### (26.10.2004) și până la data promovării acțiunii în revendicare s-a împlinit termenul legal de 5 ani al uzucapiunii tabulare.

Conform art. 933 C.civ., fiecare posesor este considerat că începe în persoana sa o nouă posesie, indiferent dacă bunul a fost transmis cu titlu universal sau particular.

Cu toate acestea, pentru a invoca uzucapiunea, posesorul actual poate să unească propria posesie cu aceea a autorului său.

Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a proprietăţii unui bun imobil ca efect al exercitării unei posesii utile asupra acelui bun, într-un interval de timp determinat de lege.

Instanța constată că în cauză nu se poate recunoaşte posesiei exercitate de pârâți efectul său constitutiv de proprietate, pentru considerentele ce succed:

În primul rând, față de data de început a posesiei invocată de pârâți, respectiv 26.10.2004 (data posesiei antecesorului ####### ######, în raport de care s-a invocat joncțiunea posesiei), sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil din 1864, potrivit art. 6 alin. 4 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, conform căruia prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.

De asemenea, art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil prevede că dispoziţiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia.

Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei.

În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

Așadar, întrucât posesia a început sub imperiul vechiului Cod civil, dispozițiile uzucapiunii tabulare prevăzute de art. 931 din Noul cod civil nu sunt aplicabile posesiei pârâților.

În al doilea rând, chiar dacă s-ar reține ca fiind incidente prevederile uzucapiunii tabulare, nu este împlinit termenul de prescripție achizitivă de 5 ani.

În acest sens, din probele administrate în cauză rezultă că stăpânirea materială asupra terenului în suprafață de 50 mp a fost exercitată de reclamanții ###### ####### și ###### ####### de la data la care aceștia au cumpărat imobilul și până când, la începutul anului 2017, pârâții au demolat gardul existent între proprietatea reclamanților și cea a pârâților (situată pe #### ######### ### ##) și au construit un nou gard, modificându-i amplasamentul astfel încât să proprietatea lor să cuprindă suprafața de 50 mp situată la nr. 36A, respectiv pe terenul reclamanților, aspecte ce reies atât din susținerile reclamanților din cererea de chemare în judecată, necontestate de pârâți, cât și din declarația martorului ########## ######-###### (vol.

I, f. 135), care a confirmat situația de fapt expusă și a arătat că, anterior modificării aduse de pârâți, gardul dintre cele două proprietăți era în linie dreaptă, iar după modificarea gardului o porțiune de la nr. 36, care măsoară în jur de 50 mp si se regăsește în fața străzii, a fost inclusă în cea de la nr. 34.

Prin urmare, ####### ###### nu a intrat niciodată în stăpânirea materială a terenului în suprafață de 50 mp, posesia fiind exercitată de reclamanții proprietari până când pârâții au desființat gardul dintre cele două imobile învecinate, reușind că exercite acte de stăpânire materială asupra terenului timp de câteva luni anterior introducerii prezentei acțiuni în revendicare.

Pentru aceste motive și întrucât, pentru a conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, posesia trebuie să întrunească atât elementul psihologic, animus, cât și elementul material, corpus, instanța constată nu s-a împlinit termenul de 5 ani prevăzut de art. 931 C.civ.

Pe cale de consecință, pârâții nu pot invoca cu succes în prezenta cauză uzucapiunea, ca mod de dobândire a dreptului de proprietate, pentru a obține respingerea acțiunii în revendicare.

##### în vedere considerentele expuse privind dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului în suprafață de 50 mp și faptul că titlul reclamanților este preferabil în raport de cel al pârâților întrucât provine de la adevăratul proprietar, instanța va admite acțiunea în revendicare și va obliga pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 50 mp situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, pentru care pârâții folosesc adresa poștală #### ######### ### ###, astfel cum acest teren a fost identificat prin punctele de contur ########## în Planșa nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de expertul ##### ######-####.

În ceea ce privește acțiunea în grănițuire, art. 560 C.civ. prevede că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

De asemenea, în acord cu dispozițiile art. 561 C.civ., orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.

Așadar, proprietarii terenurilor au obligaţia de a contribui la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Proprietarul sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof poate pretinde vecinului său fixarea liniei comune de hotar ce separa fondurile învecinate respective si marcarea acesteia prin semne materiale.

#### de conţinutul și limitele dreptului de proprietate al părţilor, instanţa va admite capătul de cerere privind grănițuirea și va stabili linia de hotar dintre terenul reclamanților situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, și cel al pârâților, amplasat în București, #### ######### ### ##, sector 1, pe linia ce unește punctele de contur 2-3-4 potrivit Planșei nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit în prezenta cauză de expertul ##### ######-####.

De asemenea, având în vedere că prin edificarea de către pârâți a gardului despărțitor dintre terenurile părților litigante (lucrare de construcție realizată în cursul anului 2017) se încalcă dreptul de proprietate al reclamanților, care nu-și pot exercita toate atributele dreptului lor, instanța va admite și al treilea capăt de cerere, cu consecința obligării pârâților la demolarea gardului existent, pe care l-au edificat în jurul terenului în suprafață de 50 mp identificat prin punctele de contur ########## în Planșa nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul ##### ######-####.

În ceea ce priveşte cererea pârâților de acordare a cheltuielilor de judecată, sunt avute în vedere dispoziţiile art. 453 C.pr.civ., potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată. #### de culpa pârâților în prezentul demers judiciar, aceștia căzând în pretenții, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ###### #######, cu domiciliul în sector 2, Bucureşti, str.

Lt. ########## ########, nr. 14, ### ###, ### #, ### #, ### ##, CNP ############# și ###### ######, cu domiciliul în Bucureşti, ###### ###### ######-189, #####, sector 2, CNP ############# în contradictoriu cu pârâții ###### ########, cu domiciliul în sector 1, Bucureşti, #### ########## ### ##, CNP ############# și ###### ######, cu domiciliul în sector 1, Bucureşti, #### ########## ### ##, CNP #############.

Obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 50 mp situat în București, #### ######### ### ## (36A), sector 1, astfel cum acesta a fost identificat prin punctele de contur ########## în Planșa nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit în prezenta cauză de expertul ##### ######-####.

Stabilește linia de hotar dintre terenul reclamanților situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, și cel al pârâților, amplasat în București, #### ######### ### ##, sector 1, pe linia ce unește punctele de contur 2-3-4 potrivit Planșei nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit în prezenta cauză de expertul ##### ######-####.

Obligă pârâții să demoleze gardul edificat de aceștia pe terenul situat în București, #### ######### ### ##, sector 1, în jurul terenului în suprafață de 50 mp identificat prin punctele de contur ########## în Planșa nr. 1 - Plan de situație din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul ##### ######-####.

Respinge ca neîntemeiată cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1.

Pronunţată astăzi, 12.07.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.