Hotărâre nr. 6222 din 06.08.2024

Cod ECLI ECLI:RO:JDS1B:2024:010.######

Dosar nr. #####/299/2021

#######

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. ####/2024

ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 06.08.2024

INSTANŢA CONSTITUITA DIN:

PREŞEDINTE – ####### ######## #########

GREFIER – ######### ########

Pe rol se află soluţionarea cererii formulate de reclamantul ####### ######### în contradictoriu cu pârâta ######## ####### ######### ########### S.A. și cu intervenientul forțat ####### ##########, având ca obiect pretenții – daune morale.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare, se prezintă reclamantul, prin avocat cu delegație la dosar, nerăspunzând celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

Reclamantul, prin avocat, solicită modificarea domiciliului procedural în #####, ### ##, sector 3, conform art. 172 Cod procedură civilă.

Instanța disp. modificarea citativului în acest sens.

La interpelarea instanței, reclamantul evaluează la 50.000 de #### daunele morale aferente traumelor fizice și psihice, restul până la 300.000 de #### reprezentând daune morale pentru suferințele cauzate de pierderea unei șanse și a timpului pierdut.

Instanța constată că a fost depus raportul de expertiză medico-legală de către I.N.M.L., avizat de către ####### Superioară, față de care nu s-au formulat obiecțiuni.

Fiind lămurită în fapt și în drept, instanța declară încheiată cercetarea și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.

Reclamantul solicită admiterea acțiunii, astfel cum a fost modificată, să constate instanța că pârâta trebuie să acorde aceste prejudicii, în calitate de asigurător.

Culpa rezultă din dosarul penal, fiind clasată cauza, conform art. 16 lit. b).

Cod procedură penală, este vorba de o răspundere civilă delictuală.

Culpa rezultă și din cercetarea la fața locului și din ordonanțele emise în dosarul penal, iar intervenientul nu a formulat obiecțiuni sau apărări.

## privire la cuantificarea sumei, face referire la raportul de expertiză psihologică și declarația martorului, care a subliniat schimbări de comportament, trauma, stresul continuu, durerile pe care le are de 3 ani de zile.

Nu e vorba doar de vătămarea mâinii drepte, ci și a genunchiului și a traumei lombare.

Durerea în sine rareori se diminuează sau dispare, ea se accentuează.

Ceea ce este tragic este că acest copil era la o școală unde are nevoie de toate abilitățile sale fizice. #### vorba în special de trauma de la mână, acele două degete pe care nu le mai poate folosi 100%, conform raportului de expertiză, că nu-și mai poate atinge visul, foarte costisitor pentru reclamant și familia sa. #### o școală care se plătește pe toată durata, unde dacă ai o perioadă de repaus ți se anulează toate examenele anterioare, pentru că nu ai voie să iei pauză între orele de zbor, este o traumă, un stres, pentru că nu ți se mai poate îndeplini visul, doar pentru că persoana din spate nu a păstrat distanța din spate de către intervenient. ## cheltuielile din dosar, taxa de timbru, taxe poștale și onorariu de expert, cu onorariul de avocat pe cale separată.

Instanţa constată închise dezbaterile în temeiul art. 394 C.pr.civ şi reţine cauza în pronunţare asupra fondului.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.11.2021 sub nr. #####/299/2021, reclamantul ####### ######### a formulat, în contradictoriu cu pârâta ######## ####### ######### ########### S.A. și cu intervenientul forțat ####### ##########, cererea de chemare în judecată astfel încât prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata către acesta a sumei de 30.000 de #### sau echivalentul în lei la data plății, reprezentând daune morale în urma accidentului din data de 26.11.2020, precum și plata dobânzii legale de la data de 26.11.2020 și până la plata efectivă.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în urma accidentului din data de 26.11.2020, provocat de către ####### ##########, acesta a fost incapabil să își folosească brațul drept peste 5 luni, iar pe piciorul drept nu a mai putut călca timp de 3 luni.

Totodată, acesta a învederat faptul că în prezent, suferă de artroza la ultimele două degete de la mâna dreaptă, nemaiputând să le miște și sa le simtă, iar la piciorul drept resimte în continuare dureri, nefiind apt să îl folosească până în prezent la capacitate normală.

A arătat că aceste disfuncționalități i-au îngreunat viața de zi cu zi, având în vedere că activitățile recurente i-au fost restrânse, dat fiind faptul că a avut nevoie de ajutor permanent din partea cuiva și fiind in dureri permanente.

Acesta a mai menționat că impactul s-a resimțit și din punct de vedere profesional, din cauza problemelor de sănătate, întrucât nu va mai putea să își urmeze profesia dorita, aceea de pilot, fiind de notorietate că orice persoană care are o formă de handicap sau deficiență notorie nu poate pilota un avion comercial, situație în care acesta se regăsește întrucât nu își simte două degete de la mana dreaptă, îi este în permanență amorțită și acuză dureri și la piciorul drept.

În legătură cu acest aspect, reclamantul a arătat că la momentul accidentului urma cursurile de pilotaj de la școala ….., iar ulterior evenimentului amintit, a pierdut cursul de teorie pentru avioane comerciale și a fost nevoit să amâne 5 luni cursurile de zbor, acestea fiind plătite în avans, fără a avea posibilitatea de a obține restituirea banilor. ## toate că a încercat să participe ulterior evenimentului rutier în urma căruia a fost vătămat, totul s-a realizat cu mare dificultate și sub supravegherea deosebită a instructorului de zbor.

În continuare, acesta a arătat că și din punct de vedere psihic a suferit în urma accidentului produs, fiind traumatizat ce acel eveniment, acuzând stări de frică cauzată de posibilitatea de a rămâne pe viitor cu aceste probleme medicale, stres puternic cu privire la o viitoare situație în care ar fi pus în pericol, aspecte ce sunt demonstrate și de raportul de evaluare psihologică individuală nr. 450/16.12.2020 emis …… și ######”.

În drept, a invocat art. 2223 și următoarele din Codul civil, art. 107 și art. 115 Cod procedura civilă.

În susținerea cererii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba cu martora ####### Lăcrămioare ###### și proba cu expertiza medico-leg ală.

Cererea a fost legal timbrată, potrivit art. 7 alin (2) din O.U.G. nr. 80/2013, conform chitanței depuse la dosar (fila 66) din data de 24.12.2021, în cuantum de 100 de lei.

La data de 01.02.2022, prin grefa instanței, pârâta a depus întâmpinare (filele 74-78), prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.

Pe cale de excepție, a invocat excepția netimbrării acțiunii, iar ulterior, la termenul din data de 05.04.2022, a arătat că renunță la aceasta, având în vedere că de la momentul depunerii întâmpinării, reclamantul a achitat și a depus dovada pentru taxa de timbru.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat, pe de-o parte, că dosarul penal deschis pentru evenimentul învederat de către reclamant s-a clasat, având în vedere că, fapta nu a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prin raportare la numărul de zile de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecarea părții vătămate (16-18 zile îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal numărul A1/940/21.04.2021).

Drept urmare, pârâta a arătat că, în lipsa continuării urmăririi penale, nu s-a stabilit culpa sau proporția culpei în sarcina asiguratului RCA, intervenientul forțat din prezenta cauză, element ce trebuie întrunit cumulativ, alături de existența unei fapte ilicite, existența prejudiciului și a unui raport de cauzalitate dintre cele două pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.

Privitor la daunele morale, în primul rând, pârâta a solicitat aplicarea art. 26 din Ordinul ASF nr. 20/2017 potrivit căruia la stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrităţii corporale sau sănătăţii sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: (1) a) în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii: (i) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probate cu documente justificative, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activităţi desfăşurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv)eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenţi personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017;

##### în vedere aceste dispoziții normative, pârâta a arătat necesitatea aplicării efectului compensatoriu pe care aceste sume trebuie să îl aibă, astfel încât ele să nu se constituie în amenzi excesive pentru autorii daunelor sau în venituri nejustificate pentru victime.

Totodată, pârâta a amintit câteva criterii din doctrină care au fost identificate in vederea evaluării despăgubirii bănești pentru daune morale precum: importanța prejudiciului moral, criteriul gravității prejudiciului moral și cel al echității, durata și intensitatea, durerile fizice și psihice, tulburările și neajunsurile suferite de victima prejudiciului moral.

În continuare, aceasta a susținut că daunele morale solicitate de reclamant prin întâmpinare sunt exagerate și în contradicție cu jurisprudența din ####### și Statele Europene, având în vedere că din motivele cererii de chemare în judecată nu rezultă ce atingeri i-au fost aduse acestuia din punct de vedere fizic, psihic sau social.

În aprecierea acesteia, daunele solicitate depășesc cele acordate părților vătămate din cauze penale al căror obiect este constituit din infracțiunea de vătămare corporală săvârșită cu intenție.

## privire la capătul accesoriu, a solicitat respingerea obligației de plată a dobânzii legale, întrucât în această materie, în mod derogatoriu de la dreptul comun, potrivit art 21 alin (4), (5), (6) din Legea ######## și art. 21 alin (4) din Ordinul ASF nr. 20/2017, legiuitorul a stabilit că penalitățile de întârziere sunt datorate dacă plata acestora nu se realizează în termen de 10 zile de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive prin care au fost stabilite.

Totodată, potrivit art 1535 Cod civil, dacă o sumă de bani nul este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii de la acest moment și până la momentul plății, în cuantumul stabilit de părți sau, în cel prevăzut de lege, ipoteză în care se regăsește și prezenta cauză, dat fiind că legea ######## stabilește atât cuantumul despăgubirii cât și data de la care se calculează.

În final, pârâta a arătat că a încercat soluționarea amiabilă a prezentului litigiu, oferind reclamantului în termenul legal de 30 de zile suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale și materiale, atașând în acest sens dovada la dosarul cauzei (filele 78-79).

În drept, aceasta a invocat dispozițiile art 205 C. proc.civ, Ordinul ASF nr 20/2017 și dispozițiile legii 132/2017.

În susținerea întâmpinării, intimata a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, înscrisuri și a solicitat administrarea probei cu expertiza tehnică auto având ca obiective stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier și stabilirea proporției culpei în producerea accidentului.

La data de 24.02.2022, prin grefa instanței, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare (filele 86 verso-87) prin care, în esență a arătat faptul că deși ordonanța de clasare nu are autoritate în fata instanței civile, delictul civil comis de către persoana asigurată rezultă fără niciun dubiu din actele dosarului de cercetare penală.

Totodată, acesta a susținut că din probatoriul administrat de organele de urmărire penală rezultă elementele necesare pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, delictul civil, vinovăția, prejudiciul, și legătura de cauzalitate între acesta din urmă și fapta delictuală.

Totodată, acesta a solicitat acvirarea dosarului penal în cauză pentru a fi avut în vedere și de către prezenta instanță, iar cu privire la capătul de cerere accesoriu, reclamantul susține că acesta a solicitat prin cererea introductivă dobânda legală penalizatoare, și nu penalitatea specială din Legea 132/2017, astfel cum se apără pârâta prin întâmpinare, iar aceasta curge de drept, de la data producerii accidentului de circulație, astfel cum a solicitat, citând în acest sens și practica ICCJ, decizia nr ####/24.11.2017.

#### pârâta a invocat un ordin al ASF, reclamantul a arătat că acesta nu poate în niciun caz să impună instanței un anumit cuantum al despăgubirilor, fiind atributul exclusiv al acesteia, urmând să îl stabilească în raport cu probatoriul cauzei.

## privire la încercarea de înțelegere amiabilă, reclamantul a susținut că suma oferită este insuficiente în raport cu prejudiciile suferite de acesta, iar expertiza auto solicitată prin întâmpinare nu este nici utilă nici necesară cauzei.

La data de 07.11.2022 prin grefa instanței, reclamantul a depus cerere de modificare a cuantumului obiectului cererii introductive de instanță (fila 139 vol.

II), prin care a solicitat daune morale în cuantum de 300.000 de ####, invocând pierderea unei șanse.

În esență, acesta a arătat că dacă termina școala de aviație în 2021 și s-ar fi angajat, ar fi avut un câștig de 100.000 #### pe an, iar în doi ani și jumătate ar fi câștigat 250.000 ####.

Totodată, acesta a arătat faptul că pierderea sau o pauză de la aceste cursuri echivalează cu pierderea banilor pe care trebuia să îi încasezi în calitate de pilot angajat, iar acesta, din cauza evenimentului rutier a pierdut deja aproximativ 3 ani.

În continuare, acesta a menționat faptul că, pentru a participa la examene sau pentru exersa pe avion mari, trebuie să ai în luna anterioară acelui examen un număr fix de ore de zbor, întrucât nu se iau în considerare cele efectuate cu 2 sau 3 luni înainte, care sunt implicit pierdute, astfel încât orice întrerupere presupune plata unor noi ore de zbor și reînscrierea și luarea din nou a unor examene.

Aceste examene reprezintă 18.000 de puncte grila în limba engleză, teorie, luni de învățat și bani pentru achitarea intrării la examen.

Acesta a arătat că eforturile sale au avut drept resort un vis din totdeauna și faptul că un pilot de linie câștigă în medie pe an între 90.000 ####, în cazul unui debutant, și 142.628 #### în cauza unui pilot cu vechime.

Pe de altă parte, reclamantul a arătat că familia sa a făcut eforturi financiare imense, părinții acestuia au vândut un teren cu suma de 35.000 ####, mama acestuia, numita ####### ######## a făcut un împrumut bancar, în vederea obținerii unei șanse de a câștigă 100.000-150.000 #### pe an, șansă care datorită acestui eveniment a fost probabil pierdută.

În susținerea celor afirmate, reclamantul a depus înscrisuri despre modalitățile de a ajunge pilot de linie, banii pe care îi poți câștiga având această profesie, dovada împrumutului făcut de mama acestuia, dovada achitării unor rate către școală de pilotaj …… Authority cât și către ####### ###### #######, un instructor de zbor pe avioane ușoare.

În final, reclamantul a motivat cuantumul despăgubirilor cerute dată fiind situația sa personală, faptul că a intrat în datorii atât el cât și familia acestuia în încercarea de a remedia situația creată, dar fără o perspectivă reală, dar și durerea resimțită atât la mână cât și la picior, în ciuda faptului că au trecut 3 ani de la accidentul rutier.

La data de 13.02.2024, prin grefa instanței, reclamantul a depus un înscris (fila 226) prin care a precizat faptul că suma solicitată cuprinde atât trauma suferită și și pierderea, temporară sau totală a șansei de a termina școală de pilotaj in anul 2021 și de a se încadra a pilot de linie cu un salariu între 90.000-120.000 #### pe an.

În contextul în care termina școală în anul 2021, acesta s-ar fi angajat și până în prezent ar fi avut un câștig total de 250.000 ####, contrar situației actuale, în care a plătit ore de zbor în plus, examene și cursuri.

În dovedirea cererii sale, acesta a depus Contractul de la școala de Aviație-Regulile Generale ale contractului de instruire profesionala …., Contractul de Școală-Costurile Parțiale de la această instituție in valoare de 44.590 de lei, și facturi prin care a achitat diverse sume către școală.

La termenul din data de 05.04.2022 (fila 92, vol. I), instanța a luat act de renunțarea pârâtei la susținerea excepției netimbrării cererii.

La data de 05.05.2022, a fost transmis dosarul de urmărire penală (fila 98 și urm., vol. I).

Probatoriul administrat în cauză: înscrisuri, interogatoriul reclamantului, luat din oficiu, de către instanță, audierea martorului ####### ####-######, din oficiu, de către instanță, efectuarea unui raport de expertiză medico-legală de către I.N.M.L..

Taxa pentru efectuarea expertizei, în cuantum de 152 de lei, a fost suportată de către reclamant, conform mențiunilor transmise de către I.N.M.L. (fila 111, ultimul volum).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în data de 26.11.2020, în jurul orei 16:25, intervenientul forțat din prezenta cauză, domnul ####### ####-##########, a condus autoturismul marca #### Q7 cu nr. de înmatriculare …., în timp ce se afla pe șoseaua Erou I. #######, în localitatea …., #### #####, când nu a respectat distanța minimă obligatorie față de autovehiculul aflat în fața sa, astfel că a intrat în autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare ….., condus de reclamantul ####### #########, care se afla staționat regulamentar la trecerea de pietoni, proiectându-l la rândul său în autoturismul marca Porsche cu nr. de înmatriculare #######, condus de domnul ###### ###### (de asemenea staționat la trecerea de pietoni), conform procesului verbal de cercetare la fața locului coroborat cu declarațiile date în fața organelor de urmărire penală (fila 102 și urm. din dosarul de urmărire penală).

La momentul accidentului, intervenientul forțat care conducea autoturismul …. avea încheiat un contract de asigurare pentru răspundere civilă cu pârâta S ######## R.A.R.

S.A., conform poliței seria …., cu valabilitate 13.03.2020-12.03.2021, așadar și la data producerii accidentului (fila 114 din dosarul de urmărire penală).

În urma accidentului, a fost deschis dosarul penal nr. ####/P/2020, în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria ######, pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, faptă prev. și ped. de art. 196 alin. (2-3) Cod penal, în cadrul căruia s-a procedat la audierea celor două persoane implicate în eveniment și la efectuarea unui raport de expertiză medico-legală (extrajudiciară față de cauza pendinte).

Conform raportului de expertiză medico-legală întocmit de I.N.M.L., eliberat la data de 22.01.2021, reclamantul s-a prezentat spre consult la data de 28.11.2020 în atelă gipsată antebrahio-palmară-digitală dreapta degete III-V, acuzând durere și redoare cervicală prin contractură musculară paravertebrală, având ligamentele încrucișate anterior, fiind estimate 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Concluzia a fost fundamentată pe faptul că actele medicale inițiale nu au menționat gradul entorselor și nici tabloul clinic prezent.

Ulterior, la data de 21.04.2021 a fost emis un nou raport de expertiză medico-legală întocmit de I.N.M.L., în baza unui nou consult din 26.01.2021, unde reclamantul a acuzat dureri de genunchi, limitarea mișcărilor de flexie degete IV-V la mâna dreaptă, durei lombare și discretă tumefacție la cele două degete.

S-a concluzionat că gravitatea leziunilor traumatice obiectivate imagistic (disjuncție costo-vertebrală) și cele diagnosticate la data de 26.11.2020 la Spitalul ##### (entorsă pumn și falange proximale degete III-IV la mâna dreaptă) se evaluează prin 16-18 zile de îngrijiri medicale (fila 144, vol.

I).

#### important de reținut că reclamantul a fost de acord cu această ultimă concluzie, conform procesului-verbal semnat personal (fila 142, vol. I).

Întrucât fapta nu îndeplinea elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzute de lege, nefiind întrunite un număr de 90 de zile îngrijiri medicale, dosarul penal nr. ####/P/2020 deschis în cauză a fost clasat prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria ###### din data de 27.05.2021, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală (fila 6, vol.

I, şi fila 20, vol II.).

Situația personală a reclamantului

Apreciind că producerea accidentului i-a creat traume fizice și psihice și i-a afectat posibilitatea ca acesta să mai poată pilota un avion comercial în viitor și de a se angaja la sfârșitul celor 3 ani de școală, reclamantul a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, modificată printr-o cerere ulterioară, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata unui sume în cuantum de 300.000 de ####, reprezentând despăgubiri, sub forma daunelor morale.

În privința daunelor solicitate pentru pierderea unei șanse, este esențial pentru instanță faptul că reclamantul nu a pretins contravaloarea prejudiciului material cauzat de pierderea șansei (salariul pe care l-ar fi obținut dacă ar fi absolvit școala de pilotaj conform planului său profesional), ci contravaloarea traumelor psihice cauzate de reversia sa profesională, de necesitatea de reluare parțială a cursurilor și examenlor.

În consecință, instanța se consideră învestită cu succes în temeiul art. 9 C.pr.civ., cu această cauză juridică a pretențiilor reclamantului.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 2.223 alin (1) Cod civil în cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii faţă de terţele persoane prejudiciate şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil.

Totodată, potrivit art. 2.226 alin (1) Cod civil, asigurătorul plăteşte despăgubirea direct terţei persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat.

## privire la răspunderea civilă delictuală, conform dispozițiilor art 1.349 alin (1) Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar potrivit alin (3) al aceluiași articol în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.

Așadar, conform art. 1357 Cod civil, cel care cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare, răspunzând și pentru cea mai ușoară culpă.

## privire la obiectul reparației, având în vedere dispozițiile art. 1381 alin. (1) și dispozițiile art. 1385 alin (1) Cod civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparație și acesta se va repara integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Pe fondul cauzei, instanța reține că între intervenientul forțat din prezenta cauză, numitul ####### ##########, în calitate de persoană asigurată, autorul faptei ilicite care face obiectul prezentei cauze, și petentă, în calitate de asigurator, era încheiat în mod valabil la momentul producerii accidentului rutier, un contract de asigurare de răspundere civilă delictuală cu nr.RO….., valabil de la data de 10.03.2020 până la data de 10.03.2021.

## titlu prealabil, instanţa reţine că, potrivit art. 2.223 alin. (1) Cod civil, în cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii faţă de terțele persoane prejudiciate şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, în timp ce art. 2.226 alin. (1) Cod civil stabileşte că asigurătorul plăteşte despăgubirea direct terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat.

Potrivit art. 39 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie (în vigoare începând cu data de 12.07.2017), „prezenta lege se aplică tuturor contractelor/poliţelor de asigurare RCA emise după data intrării în vigoare a acesteia şi în legătură cu toate prejudiciile ce se despăgubesc în baza acestora.” Prin urmare, în raport data încheierii poliţei RCA, instanţa constată că, în cauză, sunt aplicabile prevederile Legii nr.132/2017, respectiv cele ale Normei ASF nr.20/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr.132/2017, persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA sau către propriul asigurător RCA în cazul decontării directe, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA sau către BAAR, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Conform art. 26 din ##### nr. 20/2017, La stabilirea despăgubirilor pe cale amiabilă în cazul vătămărilor integrităţii corporale sau sănătăţii sau al decesului unor persoane se au în vedere următoarele: a) în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii: (i) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probate cu documente justificative, şi indemnizația primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical; (ii) venitul mediu lunar net realizat în ultimul an din activităţi desfășurate de persoana prejudiciată ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (iii) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (iv) eventualele cheltuieli prilejuite de accident, precum cheltuielile cu transportul persoanei prejudiciate ca urmare a vătămării integrităţii corporale ori a sănătăţii, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, şi alte cheltuieli care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (v) cheltuielile cu asistenți personali dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie; (vi) prejudicii nepatrimoniale stabilite conform prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 132/2017;

Din cuprinsul textelor de lege indicate rezultă că legiuitorul a urmărit să dea posibilitatea reparării consecințelor negative atât de ordin patrimonial, cât și nepatrimonial, incluzând, aici, prejudiciul moral.

Conform art. 23 alin.(5) Legea 132/2017, în situația în care părțile nu se înțeleg asupra cuantumului despăgubirii, suma care nu face obiectul litigiului este plătită de către asigurătorul RCA înainte ca acesta să se fi soluționat prin negocieri, prin soluționarea alternativă a litigiilor sau de către instanța judecătorească".

Totodată, conform art. 2.208 Cod civil, în cazul producerii riscului asigurat, asigurătorul trebuie să plătească indemnizația de asigurare în condițiile prevăzute în contract.

Atunci când există neînțelegere asupra cuantumului indemnizației de asigurare, partea necontestată din aceasta se va plăti de asigurător anterior soluționării neînțelegerii prin bună învoială sau de către instanța judecătorească".

În continuare, având în vedere dispozițiile legale incidente în cazul de față și enunțate anterior, instanța reține că pentru admiterea prezentei acțiuni întemeiată pe răspunderea civilă delictuală trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența vinovăției, existența unui raport de cauzalitate între cele două și existența unui contract de asigurare RCA încheiat cu privire la autovehiculul condus de intervenientul forțat.

## privire la condiția privind existența unui contract de asigurare RCA încheiat cu pentru autovehiculul condus de intervenientul forțat, instanța constată că aceasta este îndeplinită, potrivit copiei de pe polița RCA nr. …. încheiată între pârâtă și intervenientul forțat, copie atașată la dosarul cauzei (fila 114).

În continuare, cu privire la condiția existenței unei fapte ilicite, instanța reține că reclamantul a invederat prin cererea de chemare în judecată că acesta a fost victima unui accident rutier.

Potrivit ansamblul materialului probator, fundamentat și pe actele dosarului de urmărire penală ####/P/2020, instanța reține că, la data de 26.11.2020, pe raza orașului …., pe Șos.

Erou ##### #######, ####### #####, s-a produs un accident de circulație, soldat cu vătămarea corporală a reclamantului, accident cauzat de către intervenientul forțat ####### #### ##########, astfel cum reiese din declarațiile date de către reclamant, intervenient și martorul ###### ###### în cadrul dosarului de urmărire penală, aspect necontestat în cauză.

Astfel, instanța urmează să constate drept îndeplinită această primă condiție, dat fiind faptul că prin nerespectarea distanței minime regulamentare, ceea ce a condus la intrarea în coliziune cu autoturismul condus de către reclamant care în mod regulamentar se afla oprit la trecerea de pietoni, intervenientul forțat a încălcat regulile de circulație și a produs un accident, proiectându-l pe numitul ####### ######### în autoturismul cu nr. de înmatriculare ####### (condus de ###### ######) care era oprit de asemenea la trecerea de pietoni pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii.

## privire la existența vinovăției, instanța reține faptul că, la momentul producerii faptei ilicite, asiguratul din prezenta cauză nu a adaptat viteza de deplasare a autoturismului pe care îl conducea, fiind totodată la o distanță necorespunzătoare față de autoturismul condus de reclamant, aspecte care au determinat producerea accidentului rutier.

Totodată, potrivit procesului-verbal de cercetare la fata locului (fila 102, dosarul de urmărire penală), la locul accidentului existau două indicatoare rutiere „trecere de pietoni”, iar la vederea acestora conducătorii auto au obligația de a încetini în vederea acordării priorității celor care se angajează în traversarea străzii.

Așadar, în situația dată, asiguratul avea obligația pe de-o parte de a păstra o distanță suficientă față de autoturismul din fața sa, astfel încât să se evite eventualele coliziuni produse în urma unor reduceri ale vitezei sau a unor frânări bruște, iar, pe de altă parte, să reducă viteza și chiar să oprească în vederea acordării priorității pietonilor.

##### în vedere dispozițiile art. 1357 Cod Civil citate anterior, astfel încât autorul faptei ilicite răspunde și pentru cea mai ușoară culpă, instanța urmează să constate că în prezenta cauză este îndeplinită și condiția privind existența vinovăției, asiguratul fiind cel răspunzător de producerea accidentului rutier, date fiind regulile de circulație enunțate anterior pe care acesta nu le-a respectat.

## privire la existența unei legături de cauzalitate, instanța reține concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală extrajudiciară, eliberate de I.N.M.L. în cadrul dosarului de urmărire penală, care subliniază că leziunile traumatice obiectivate imagistic (disjuncție costo-vertebrală) și cele diagnosticate la data de 26.11.2020 la Spitalul ##### (entorsă pumn și falange proximale degete III-IV la mâna dreaptă) pot data din 26.11.2020, în urma producerii accidentului rutier (fila 144, vol.

I).

## privire la existența unui prejudiciu, s-a arătat că legislaţia şi practica judiciară nu au stabilit criterii precise de determinare a daunelor morale, însă instanţa trebuie întotdeauna să stabilească un echilibru între acestea şi sumele de bani acordate, astfel încât nici să nu reprezinte o despăgubire derizorie, dar nici să nu reprezinte o îmbogăţire nejustificată a părţilor civile.

În jurisprudenţa sa, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a statuat că daunele morale trebuie stabilite de instanţa de judecată prin evaluare, însă pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogăţire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului, precum şi toate consecinţele acesteia, aşa cum rezultă din probele administrate (I.C.C.J.

Secţia penală, Decizia nr. ####/2009; I.C.C.J.

Secţia penală, Decizia ###/A/04.05.2017).

Tot Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a statuat faptul că, deoarece este vorba de lezarea unor valori fără conţinut economic şi de protejarea unor drepturi care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 1 (dreptul la viaţă) din Convenţia Europeană, dar şi de valori apărate de art. 22 din Constituţie şi art. 58 C.civ., existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei.

Prejudiciul moral a fost definit ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane şi care se manifestă prin suferinţa fizică sau/şi morală, pe care le resimte victima.

Prejudiciile care alterează sănătatea şi imaginea fizică aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalităţii umane – dreptul la sănătate, integritate fizică şi psihică (art. 58 Cod civil) ca şi componente ale dreptului la viaţă apărat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi trebuie să fie reparate.

Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei prejudiciate, suferinţele morale(psihice) fiind frica, durerea, ruşinea, tristeţea, neliniştea, umilirea şi alte emoţii negative.

În ceea ce priveşte modul de calcul, cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ românesc dar nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc.

Aşadar, ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze acest prejudiciu şi să aducă acea satisfacţie de ordin moral celui prejudiciat. (Decizia nr. ### din 6 aprilie 2016 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în daune morale).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Tolstoy Miloslovsky contra Regatului Unit, a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă, având în vedere şi gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora.

În materia daunelor morale, s-a reţinut în mod constant în practica judiciară că stabilirea întinderii despăgubirilor necesare pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial este o sarcină dificilă.

Prin însăşi natura lor, prejudiciile morale nu au o valoare patrimonială şi astfel nu pot fi evaluate pecuniar. ####, rolul despăgubirilor acordate pentru astfel de prejudicii nu este acela de a înlocui o valoare economică cu o altă valoare economică, ci de a atenua sau alina suferinţele persoanei prejudiciate, având un efect compensatoriu.

Stabilirea cuantumului despăgubirilor în situaţia analizată este cu atât mai dificilă cu cât nu există criterii legale de cuantificare a prejudiciului moral.

În doctrina şi în practica judiciară s-a reţinut că aceste despăgubiri trebuie să aibă un efect strict compensatoriu, fără a se transforma în amenzi excesive pentru autorul faptei ilicite sau persoanele răspunzătoare şi nici în venituri nejustificate pentru victime.

In absenţa unor criterii legale, la stabilirea cuantumului acestora s-a propus să fie avute în vedere criteriul gravităţii prejudiciului moral şi criteriul echităţii.

#### stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.

Toate aceste criterii sunt subordonate aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

În termeni jurisprudenţiali, criteriul echităţii se traduce prin necesitatea ca partea lezată să primească o satisfacţie rezonabilă pentru prejudiciul moral suferit. #### de necontestat că, în materia daunelor morale, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile prin ele însele de a fi evaluate în bani, ceea ce face anevoioasă repararea lor, iar constatarea existenţei daunelor morale constând în dureri fizice şi psihice care îi însoţesc pe oameni timp îndelungat, şi, uneori, chiar până la sfârşitul vieţii lor, face şi mai dificilă repararea lor.

Astfel, instanţa sesizată cu repararea prejudiciului nepatrimonial trebuie să încerce să stabilească o sumă necesară nu atât pentru a repune victima într-o situaţie similară cu cea avută anterior, cât pentru a-i alina suferinţa.

În cauză, se reclamă cu titlu de daune morale contravaloarea prejudiciilor cauzate prin traumele fizice și cele psihice suportate de către domnul ####### #########, drept consecințe ale accidentului rutier produs la data de 26.11.2020 din culpa intervenientului forțat.

Astfel, trebuie făcută distincție între daunele morale cuvenite pentru traumele fizice și cele cuvenite pentru traumele psihice.

Daunele morale cuvenite pentru traumele fizice

Potrivit art. 1391 alin. (1) Cod civil, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viaţă familială şi socială.

Instanţa apreciază că existenţa prejudiciului moral rezultă din actele medicale depuse la dosar.

Prin urmare, având în vedere natura leziunilor traumatice produse, instanţa apreciază că suferința psihică pe care a încercat-o reclamantul este inerentă vătămării corporale produse.

Interpretând dispoziţiile anterioare, instanţa reţine faptul că despăgubirea se determină pe baza unor criterii diferite după cum urmează a fi stabilită pe care amiabilă ori judecătorească.

Un criteriu avut în vedere de instanță este prejudiciul de agrement, ce semnifică restrângerea elementelor agreabile ale vieții reclamantului, adică a posibilității de a avea grijă de sine și de a participa la activitățile sociale, familiale și profesionale.

Astfel, situația sa medicală a afectat aptitudinea reclamantului de a se bucura de activitățile fizice și, totodată, i-a fost imobilizat brațul drept în atelă gipsată pentru o perioadă de două săptămâni.

În ziua producerii accidentului, în jurul orei 1800, reclamantul s-a prezentat la Spitalul Universitar de Urgență #####, Bucureşti, unde a fost supus unui set de analize, din care au rezultat un diagnostic de entorsă la pumnul drept, entorsă la falangele proximale ale degetelor III și IV, dispunându-se imobilizare în atelă, timp de două săptămâni, în urma consultației oferite de doamna doctor în specialitatea neurochirurgie ####### ###### (fila 15 față-verso, volumul I).

O asemenea atelă asigură imobilizarea degetelor, întrucât se prinde pe falengele celor două degete și pe articulația pumnului.

Astfel, mâna dreaptă a reclamantului a fost pusă într-o atelă gipsată, aspect ce reiese și din adeverința medicală nr. 6808/08.12.2020 eliberată de medicul specialist #### ##### (fila 24, vol.

I).

Același rezultat de entorsă entorsă la pumnul drept, entorsă la falangele proximale ale degetelor III și IV a fost subliniat și de scrisoarea medicală emisă de Spitalul Universitar de Urgență #####, Bucureşti (fila 16, vol. I).

La data de 29.11.2020, reclamantul a efectuat radiografii la nivelul coastelor (bilateral) și la nivelul genunchiului, fără a rezulta traiecte de fractură cu deplasare vizibilă și fără modificări structurale semnificative la nivelul segmentelor osoase, astfel cum rezultă din foaia de observație emisă de Spitalul Universitar de Urgență #####, Bucureşti (fila 13, vol.

I).

De asemenea, a mai efectuat radiografii la nivelul articulației mâinii, coloanei și sternului, unde rezultatele au fost similare, fiind identificată doar o disjuncție costo-vertebrală la T12 stângă, astfel cum rezultă din foaia de observație emisă de Spitalul Universitar de Urgență #####, Bucureşti (fila 14, vol.

I).

În consecință, față de diagnosticul aplicat la data de 26.11.2020, reclamantul a transmis reprezentanților școlii de pilotaj Fly Team faptul că nu putea să participe la cursul internsiv ATPL, la data de 30.11.2020 (fila 17, volumul I), notificare care a fost recepționată de către destinatar.

Diagnosticul de entorsă a fost reținut în continuare de medicul specialist #### ##### și la data de 10.12.2020, conform rețetei medicale eliberate reclamantului (fila 27, vol. I).

La data de 24.01.2021, reclamantul a fost diagnosticat cu entorsă de gradul II radio-carpiană la mâna dreaptă și cu entorsă de gradul II MCF de gradele III-IV la mâna dreaptă, conform scrisorii medicale emise de Spitalul Universitar de Urgență #####, Bucureşti (fila 12, vol.

I).

Ulterior, acesta a început să acuze redoare articulară (redoarea articulară este o limitare a mişcărilor articulare la nivelul membrelor sau coloanei vertebrale.

Mişcările se pot realiza, dar sunt efectuate cu dificultate. #### cauzată de modificări la nivelul ţesuturilor periarticulare (din jurul articulatiei), care duc la creşterea rezistenţei si alungirea fibrelor de colagen şi fibrelor musculare.

Factorul cel mai important care determină redoarea articulară este lipsa de mişcare, mai ales în perioadele de imobilizare în urma unor fracturi sau luxaţii).

În consecință, la data de 14.05.2021, în urma unui nou consult, reclamantul a prezentat un deficit de flexie a degetelor III și IV la 90 de grade la mâna dreaptă, acuzând că nu putea face mișcare.

Astfel, a fost diagnosticat cu artroză la ultimele două degete de la mâna dreaptă și incapabil să le miște și să le mai simtă, fiindu-i recomandată recuperarea medicală, astfel cum rezultă din scrisoarea medicală emisă de Spitalul Universitar de Urgență #####, Bucureşti (fila 21 față-verso, vol.

I).

Totodată, acesta a fost nevoit să facă repaus o perioadă de timp pentru a se reface, la indicația medicului specialist #### ##### (fila 24, vol.

I), cu reluarea treptată a mobilizărilor, drept urmare acesta a absentat de la școala de pilotaj, inițial în perioada 26.11.2020-18.12.2020, astfel cum reiese din adeverința medicală nr. 6808/08.12.2020.

Instanța remarcă faptul că în adeverința medicală din 08.12.2020 s-a reținut la anamneză entorsa interfalangiană la degetele III-IV (mâna dreaptă și pumn).

Reclamantul a efectuat radiografii/imagistici și a participat la ședințe de kineto și fizioterapie în următoarele dăți: 10.12.2020, 11.12.2020, 28.12.2020, 28.01.2021 (filele 29, 44, vol. I).

Raportul de expertiză medico-legală judiciară a confirmat numărul de zile de îngrijiri medicale reținute în cadrul urmăririi penale (16-18), filele 110-15, vol. III.

Un alt criteriu este chiar cel al durerilor fizice pe care le-a presupus impactul accidentului rutier, numărul de 16-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, fără a-i fi pusă viaţa în pericol, leziunile traumatice suferite, durerile fizice inerente acestor leziuni, dar și recuperarea pe o perioadă îndelungată.

Astfel, cel puțin în perioada 26.11.2020-14.05.2021, reclamantul a efectuat radiografii/imagistici și a participat la ședințe de kineto și fizioterapie (potrivit actelor medicale).

Un criteriu obiectiv este și cel al punctajului traumatologic oferit de Ghidul pentru soluționarea daunelor morale, apărut sub egida Fondului de Protecție a Victimelor Străzii[1], ce prezintă un sistem universal de punctaj pentru calculul despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate printr-un accident rutier.

## privire la Ordinul comun al ASF şi al Ministerului Sănătăţii nr. 1/2.293/2022 privind stabilirea despăgubirii persoanei prejudiciate în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății în urma producerii accidentelor de vehicule pe baza punctajului traumatologic stabilit de Institutul Național de Medicină Legală „#### ########”, intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial din 7 septembrie 2022, instanța reține că nu este aplicabil acest Ordin, întrucât fapta generatoare de prejudicii s-a produs la data de 26.11.2020.

Prin urmare, întrucât despăgubirea urmează a fi stabilită pe cale judecătorească, iar nu pe cale amiabilă, instanţa apreciază nu este ţinută exclusiv de raportul de expertiză, însă nimic nu o împiedică să le aibă în vedere în contextul ansamblului probator administrat în cauză, astfel cum prevede art. 22 alin. (6) din Legea nr. 132/2017.

O interpretarea conform căreia nu ar trebui să fie luat în calcul, nici ca un simplu mijloc de probă, raportul de evaluare întocmit în cadrul procedurii prealabile ar fi profund injustă și ar lăsa loc arbitrariului, asigurătorii RCA putând alege să nu achite despăgubirile pe cale amiabilă în speranța că vor fi obligați la sume mai mici pe cale judiciară, ceea ce nu poate fi primit.

În consecință, cu privire la suferințele fizice suportate de către reclamant, instanța apreciază că acesta este îndreptățit la daune morale în cuantum de 36.000 de ####.

Daunele morale cuvenite pentru traumele psihice

Reclamantul a arătat că evenimentul din 26.11.2020 i-a produs acestuia suferințe psihice pe mai multe planuri, pe care instanța le va analiza separat.

Pe de o parte, a susținut că, din pricina necesității de recuperare medicală și a faptului că a avut nevoie de îngrijiri medicale, nu a mai putut participa la orele de zbor, cursurile și examenele (din țară și din Ungaria) școlii de aviație.

Pe de altă parte, a arătat că trauma suferită a fost de o asemenea anvergură, încât nu a mai putut să se concentreze pe activitatea profesională, a uitat din materia acumulată, nu s-a putut prezenta la orele de zbor și la cursuri, ceea ce i-a afectat parcursul, deoarece a fost nevoit să reia școala, în vederea obținerii licenței de pilot comercial.

Nu în ultimul rând, reclamantul a arătat că accidentul rutier a avut ca ecou stres, din pricina faptului că acesta, sprijinit intens de familie, suporta cheltuielile școlii de aviație, iar reluarea cursurilor a determinat nu doar adâncirea nevoilor financiare, ci și prelungirea perioadei la sfârșitul căreia ar fi obținut licențele mult dorite, precum și salariile aferente.

La data producerii accidentului, reclamantul urma cursurile la școala de aviație Flyteam Szeged, astfel cum rezultă din contractul de prestări – servicii aflat la filele 230 și urm., vol.

II, ale dosarului, conform căruia durata contractului nu poate depăși 36 de luni de la semnare.

Conform convenției, prestatorul prestează serviciul de instruire în baza programului de instruire, dar nu garantează finalizarea sau data finalizării cursului, aceste elemente depinzând în integralitate de capacitățile fiecărui cursant, cursantul neputând invoca niciun fel de pretenții, de nicio natură, legate de data finalizarea cursului, neobținerea certificatelor/licențelor aferente parcursului.

Mai mult, nicio instruire nu este inițiată de către prestator dacă nu este realizată în prealabil plata corespunzătoare cursului modular pentru care respectiva instruire se realizează.

De asemenea, prestatorul eliberează cursantului certificatul de absolvire numai după finalizarea cu succes a cursurilor de instruire teoretică și practică.

Anexa la cotract (fila 231, vol. II) indică nu doar prețurile cursurilor, ci și succesiunea obținerii licențelor de pilotaj.

Cursurile unei școli de pilotaj sunt cursuri de formare profesională, de pregătire teoretică și practică, în urma cărora cursanții susțin examene pentru obținerea licenței de pilot privat, apoi pe cea de pilot comercial, iar în cele din urmă pe cea de pilot de transport aerian (ATPL).

Cea din urmă conferă aptitudinea de a conduce un avion comercial cu peste 6 pasageri, fiind cea mai urmărită de cursanții școlilor de pilotaj (fila 156 și urm., vol.

II), aspecte ce reies și din declarația de martor și din interogatoriul reclamantului.

Întrucât salariile realizate în urma obținerii licenței ATPL sunt râvnite de către cursanți (începând cu 6.000 de ####/lună), și costurile pe care le implică școala de aviație sunt pe măsură.

Astfel, reclamantul a depus articole din care reiese că operatorii companiilor române de transport aerian obțin un salariu minim de 6.000 de ####/lună, ajungându-se la un salariu anual de 72.000 de #### (fila 158 – verso, vol.

II).

Reclamantul a început școala de piloți în anul 2019, urmând a o finaliza în anul 2021, dacă nu s-ar fi produs accidentul rutier.

Astfel cum rezultă din declarația de martor a domnului ####### ####-######, care confirmă susținerile reclamantului din notele sale scrise (filele 226-227, vol.

II), pentru a ajunge pilot de linie este necesar pentru cursant să fie o persoană sănătoasă, să urmeze cursuri de pilotaj, să participe la orele de teorie și de zbor, care se achită în avans.

Odată pierdute aceste ore, ele nu se recuperează, iar cursantul trebuie să apeleze fie la specialiști privați, fie să reia cursurile, după ce le achită din nou.

De altfel, la aceasta a apelat și reclamantul, care a efectuat cursuri suplimentare susținute de domnul ####### ####### ######, costurile fiind suportate de mama sa, astfel cum rezultă din dispozițiile de transfer eliberate de ##### ############ S.A. doamnei ####### ##### (fila 201 și urm., vol.

II),

Astfel, accidentul rutier i-a creat reclamantului puternice traume psihice, conducând la o dispoziție anxios-depresivă, dificultăți de atenție și concentrare, politraumatisme de tipul whiplash, instabilitate emoțională, toate determinate de reversia profesională pe care a experimentat-o, consecventă evenimentului în sine, până în punctul în care a solicitat realizarea unei intervenții de specialitate și o evaluare psihologică

Prin raportul de evaluare psihiatrică a pacientului ####### ######### se arată că, în urma implicării în evenimentul rutier au fost afectate eficiența și productivitatea în ceea ce privește domeniul de pregătire profesională în sensul că modificările apărute în sfera psihoemotionala au impact direct asupra modului în care are loc pregătirea profesionala și aici evidențiem specificul școlii de piloți pentru avioane și condițiile solicitate atât la nivel fizic cât și psihic.

Din cauza implicării în acest eveniment, reclamantul putea fi nevoit să amâne pentru o perioadă mare de timp cursurile sau poate fi imposibil de a parcurge modulul de pregătire, din pricina modificărilor survenite atât în plan fizic cât și psihic post accident rutier.

Instanța mai reține că starea de spirit a reclamantului a fost influențată și de costurile materiale pe care le-au impus atât recuperarea medicală, cât și reluarea școlii de aviație (fila 140 și urm., vol.

II – fila 6 și urm., vol.

III).

Acestea au fost suportate de către părinții reclamantului.

Un exemplu în acest sens poate fi dispoziția de transfer de la fila 6, volumul III, prin care mama reclamantului, doamna ####### #####, justifică sumele transmise reclamantului ca fiind obținute prin munca desfășurată în ########.

## privire la aceasta, este de notorietate că activitatea desfășurată în ######## de românii plecați sezonier din țară este una fizică (de cele mai multe ori, în exclusivitate), aceasta fiind practica dezvoltată în zona de nord a României.

De altfel, instanța observă că părinții reclamantului locuiesc în localitatea Bosanci, ####### #######, ceea ce confirmă prezumția simplă a instanței în sensul că acesta a fost firul narativ al lucrurilor.

Așadar, fiind întreținut de părinții săi, care obțineau salariile prin muncă asiduă, în ########, reclamantul a dezvoltat un puternic sentiment de neputință și vinovăție dat de imposibilitatea de a urma în mod firesc cursurile școlii de aviație, care ar fi trebuit să se finalizeze în mod natural în anul 2021, dar care s-au prelungit și care trenează și în prezent, determinând costuri financiare neașteptate.

Instanța socotește ca fiind adevărate susținerile reclamantului în sensul că familia sa a contribuit financiar la dezvoltarea sa profesională, astfel cum rezultă din contractul de împrumut depus la fila 169 și urm. vol.

II, având ca obiect suma de 11.809,37 de ####, încheiat la data de 07.12.2021, în aceeași perioadă în care reclamantul a achitat taxele școlare.

Aceasta se coroborează cu dispozițiile de transfer eliberate de ##### ############ S.A. doamnei ####### ##### (fila 201 și urm., vol.

II), în care se precizează expres că tranzacția în valoare de 4.000 de #### reprezintă contravaloarea orelor de acumulare experiență pentru zborurile pe avion, susținute de domnul ####### ####### ######, specialist în domeniu, la care reclamantul a arătat în cererea modificatoare că a fost nevoit să apeleze în privat pentru recuperarea orelor de zbor pierdute.

Combinarea simptomatologiei cu dificultatea de a funcționa adecvat în plan psihofiziologic poate determina apariția unor elemente și factori cu potențial de risc cu impact asupra stabilității emoționale.

S-a confirmat o stare de stres care favorizează simptomatologia caracteristica anxietății prin apariția unor stări de panicaăîn urma cărora apar modificări psihocomportamentale ce au drept consecință adoptarea unui comportament de evitare a situațiilor care îi pot reaminti de trauma suferită.

##### în vedere domeniul în care a ales să se pregătească din punct de vedere profesional - pilot pentru avioane, orice modificare apărută în planul stabilitățîi emoționale cât și în plan fizic atrage după sine imposibilitatea de a urma cursurile de pregătire în domeniu.

Situațiile cu înaltă încărcătură afectivă, experimentate în urma accidentului au determinat o suferință psihomorală ce a marcat perceperea unui așa zis fatalism existențial, cu impact direct supra funcționarii psihofiziologice, iar reclamantul nu a reușit să identifice resursele necesare adaptării la aceste situații.

Nenumăratele episoade anxios-depresive cu care s-a confurntat sunt consecința fiziologică a faptului de a avea o condiție medicala generală dificilă.

Persistenta simptomatologiei specifice a produs o detresă și o deteriorare funcțională semnificativă din punct de vedere clinic, cât și în domeniul profesional și este asociată cu o stare de dificultate. ##### în vedere faptul că acest eveniment traumatic (accidentul rutier) interferează cu planurile activitățile care dau sens și semnificație în viață, reclamantul îl considera ca și un obstacol în fata scopurilor sau activităților importante pentru el și, astfel, vorbim în acest caz de suferință psihică.

Din cauza specificului simptomatologiei, cât și a problemelor cotidiene cu înalta încărcătură afectivă cu care acesta s-a/se confrunta și, nu în ultimul rand, vârsta și motivația alegerii carierei de pilot pentru avioane, s-a recomandat acordarea suportului de specialitate în ceea ce privește identificarea resurselor proprii pentru optimizarea potențialului adaptativ din punct de vedere situațional.

De asemenea, având în vedere disfunctionalitatile manifestate atât în plan cognitiv cât și comportamental cu impact asupra calității vieții și, nu în ultimul rând, specificul pregătirii profesionale și domeniul ales, s-a recomandat parcurgerea unui program terapeutic în vederea îmbunătățirii aspectelor relevate.

Raportul de evaluare psihiatrică vine să confirme declarațiile reclamantului luate în urma interogatoriului și se coroborează cu declarația martorului ####### ####-######, care a arătat că, în urma accidentului, reclamantul nu a mai fost aceeași persoană, dat fiind problemele medicale cu care s-a confruntat și necesitatea de a achita taxele de școlariare din nou, întrucât a pierdut sesiunea de examene.

Acest refugiu emoțional a fost consolidat de perioada îndelungată în care s-a aflat într-o incertitudine cu privire la starea sa de sănătate.

Din analiza actelor medicale depuse la dosar reiese că reclamantul a efectuat primele analize chiar la data producerii accidentului, 26.11.2020, care au continuat pe o durată considerabilă de timp.

Primul raport de expertiză medico-legală a fost emis 22.01.2021, iar al doilea la 21.04.2021, fără a se cunoaște data aducerii la cunoștință persoanei vătămate.

În tot acest timp, reclamantului i s-a aplicat un prim diagnostic de de entorsă la pumnul drept, entorsă la falangele proximale ale degetelor III și IV, care a fost menținut până la data de 14.05.2021, când i s-a pus diagnosticul de artroză de gradul I la ultimele două degete de la mâna dreaptă și incapabil să le miște și să le mai simtă.

Așadar, chiar și după cele două rapoarte de expertiză medico-legală, un alt doctor i-a comunicat reclamantului un diagnostic mai grav decât cel inițial.

În cauză, raportul de expertiză judiciară a confirmat concluziile rapoartelor de expertiză extrajudiciară, dar instanța nu poate să omită că emiterea acestuia a durat nu mai puțin de 2 ani și jumătate, timp în care reclamantul a apreciat că suferă de un diagnostic care, în timp, se poate agrava, astfel încât să îl împiedice să desfășoare activitatea profesională pentru care a depus atâtea eforturi.

Independent de realitatea obiectivă, ceea ce importă este că reclamantul, fire sensibilă și emotivă (conform raportului de evaluare psihiatrică), a suferit o adevărată traumă a pierderii șansei de a mai deveni vreodată pilot de linie, dar și de a renunța la toate eforturile, fizice și financiare, depuse de sine și de părinții săi.

Trebuie făcută distincția între elementele ce au putut conduce la neparticiparea la cursurile și examenele școlii de aviație.

Astfel, poate fi vorba de o imposibilitate obiectivă, care ar fi putut interveni dacă reclamantul nu s-a putut prezenta la acestea pentru că a avut brațul drept gipsat sau pentru că s-au suprapus pe cele 16-18 zile de îngrijiri medicale reținute de rapoartele de expertiză sau pentru că a fost nevoit să participe la ședințe de fizioterapie/kinetoterapie sau la sesiuni de radiografie/imagistică.

## privire la cursul din Ungaria, simpla notificare a școlii de aviație nu este suficientă, câtă vreme nu s-a făcut dovada că acesta a avut loc în perioada imobilizării brațului drept în atelă.

Din orarul de zbor reiese că reclamantul a participat la toate orele desfășuratee în perioada 05.08.2019 – 21.11.2020, dar și că a putut participa la o parte din cele desfășurate ulterior accidentului (31.01.2021, 05.02.2021 – 23.01.2022) – fila 84 și urm., vol.

III.

Aplecându-se asupra art. 249 Cod procedură civilă, instanța subliniază că reclamantul acea sarcina procesuală a probării susținerilor sale, pe când niciuna din probele administrate nu confirmă această ipoteză.

Nu s-a făcut dovada că au existat cursuri în perioada recuperării medicale și că s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a participa la ele (sau la examene).

În același timp, poate fi vorba de o imposibilitate subiectivă, anume starea psihică a reclamantului nu i-a permis acestuia, constrâns de circumstanțe, să participe la cursurile și examenele antemenționate.

În acest context, dacă ne raportăm la disp. art. 1531 alin. (1) Cod civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutări.

(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit.

La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

(3) Creditorul are dreptul şi la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Totodată, potrivit art. 1532 alin. (2) din același act normativ, prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei șanse de a obține un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului.

Așadar, instanța urmează să analizeze probabilitatea ca reclamantul să devină pilot, astfel cum acesta a afirmat prin cererea de chemare în judecată, șansă care s-ar fi pierdut în urma săvârșirii faptei ilicite.

În primul rând, potrivit declarației reclamantului dată în ședința publică din data de 22.02.2024, acesta a început școala de aviație în anul 2019 iar în maxim 3 ani de la acest moment ar fi trebuit să termine școala, aspect conformat și de cuprinsul contractului - ###### Generale ale contractului de instruire profesională Regional Ait Services (fila 230, vol.

II), care prevede faptul că durata contractului nu poate depăși 36 de luni de la data semnării.

În cazul în care în această perioadă limită nu sunt finalizate cursurile, progresul acumulat este anulat, contractul fiind încetat ulterior acestui moment.

Totodată, potrivit facturilor depuse la dosarul cauzei (filele 232-242, vol.

II), rezultă că reclamantul și-a achitat toate taxele de școlarizare impuse pentru cursurile de până în prezent, fiind îndeplinită această obligație contractuală.

În continuare, instanța reține din declarația reclamantului că ulterior producerii accidentului, deși a achitat suma de 8.000 de #### pentru orele de acumulare care sunt obligatorii, nu a putut să le susțină pe toate, estimând că a participat doar la jumătate din acestea, fapt demonstrat de copia de pe carnetul cu orele de zbor, semnat de către instructor (filele 84-103, vol.

III).

Totodată, atât potrivit declarației martorului ####### ####-###### (fila 73, vol.

III), cât și potrivit declarației reclamantului, instanța observă că în fiecare an este necesară revalidarea licenței medicale clasa 1, în lipsa căreia nu mai pot fi continuate cursurile la școala de aviație și implicit nu mai poate fi obținută licența de pilot comercial.

Totodată, martorul a prezentat modul de desfășurare al cursurilor, prin module progresive, caracterizate prin continuitate, în caz contrar fiind obligatoriu să se reia tot progresul realizat.

##### în vedere toate cele expuse anterior, instanța observă că reclamantul, încă de la momentul înscrierii la școala de aviație și până în prezent, acesta a făcut eforturi, alături de familia sa, în vederea achitării costurilor pe care această școală le presupune iar, mai mult decât atât, chiar și după producerea accidentului în anul 2021, acesta a continuat să achite taxele pentru orele de acumulare, reușind să parcurgă jumătate din numărul lor obligatoriu.

Din toate cele expuse anterior, instanța constată că, exista o probabilitate mare ca acesta să devină pilot comercial.

Acesta a demonstrat dedicare asupra domeniului în care își propunea să activeze, fiind preocupat de studiu, în ciuda evenimentului traumatic prin care a trecut, care i-a determinat apariția unei stări de anxietate prin atacuri de panică, în urma cărora apar modificări psihocomportamentale, aspecte concluzionate în urma evaluării psihologice individuale, realizată de către Societatea civilă profesională „Tarbu și ######” (fila 79, vol.

II).

Totodată, în același raport s-a dispus faptul că orice modificare apărută în planul stabilității emoționale cât și în plan fizic atrage după sine imposibilitatea de a urma cursurile de pregătire în domeniu, aspecte care nu l-au dezarmat pe reclamant, acesta fiind consecvent în dorința acestuia de a profesa în domeniul aviației comerciale.

Astfel, analizând împrejurările și situația concretă a reclamantului, instanța urmează să concluzioneze faptul că acesta beneficia de o șansă reală de a obține atestatul de pilot comercial, fiind o persoană pregătită să urmeze toate cursurile atât teoretice cât și practice pe care această scoală le presupunea, achitând toate orele pe care le-a parcurs, în ciudat efortului financiar învederat.

Pentru toate aceste motive, instanța constată că, în lipsa accidentului rutier, care i-a încetinit progresul în mod vizibil, atât ținând cont de noile limitări fizice cât și de starea emoțională și psihică tulburată de cele întâmplate, reclamantul, ar fi obținut atestatul și calitatea de pilot comercial la finalul celor 3 ani cuprinși în contractul de școlarizare, astfel încât și cea de-a treia condiție privind existența unui prejudiciul, în cazul de față pierderea unei șanse, este îndeplinită.

## privire la existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, aceasta a fost antamat anterior la momentul analizării condiției privind prejudiciul.

Astfel, instanța constată că, în urma accidentului rutier în care reclamantul a fost implicat, acesta a fost afectat atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere emoțional, psihic.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală din 29.05.2024 (filele 111-115 vol.

III), acesta a prezentat entorse grad II la nivelul unor articulații ale mâinii drepte (radiocarpiană și interfalangiană proximală degete), ruptură parțială de ligament încrucișat, disjuncție costo-vertebrală la T12 stângă.

Totodată, după cum am menționat anterior, în urma evenimentului acesta a suferit modificări emoționale, stări de anxietate și de panică, apte să îi afecteze concentrarea și parcursul profesional, caracterizat prin rigori înalte, având in vedere profesia pe care își dorea să o urmeze, de pilot comercial.

Aceste modificări emoționale și psihice au fost remarcate și de către martorul ####### ####-######, coleg la școală de pilotaj, după cum reiese din declarația acestuia, menționând că a fost dărâmat, mai retras, stresat cu privire la abilitatea acestuia de a mai fi apt medical pentru activitatea pe care cei doi o efectuau.

Instanța nu poate decât să concluzioneze că accidentul rutier și necesitatea recuperării medicale i-au produs reclamantului o stare intensă de stres și încărcătură afectivă, care au avut impact și asupra dezvoltării profesionale.

Astfel cum arată raportul de evaluare psihiatrică, reclamantul nu a reușit să identifice resursele necesare adaptării la aceste situații.

Așadar, instanța constată că și această condiție este îndeplinită, având in vedere că pierderea șansei invocate se datorează faptei ilicite, adică evenimentului rutier în care reclamantul a fost implicat.

Un alt criteriu avut în vedere este cel al prejudiciului juvenil, ce constă în durerea resimțită de o persoană tânără, de 26 de ani la data producerii accidentului, aflată în imposibilitatea, chiar și temporară, de a mai desfășura activități specifice vârstei și unei vieți familiale normale.

În consecință, instanța apreciază că reclamantul este îndreptățit să beneficieze și de contravaloarea daunelor morale suferite ca urmare a traumelor psihice.

Concluzionând, la stabilirea cuantumului acestor despăgubiri, instanţa are în vedere consecinţele negative suferite de persoana prejudiciată în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate astfel încât să acopere prejudiciul suferit, dar, totodată, să nu constituie o îmbogăţire fără justă cauză.

În cauză, se rețin în scopul evaluării daunelor morale: numărul de îngrijiri medicale de care reclamantul a avut nevoie, între 16-18 zile de îngrijiri medicale, imobilizarea brațului drept în atelă gipsată pentru o perioadă de două luni, recuperarea pe o perioadă îndelungată de timp, vârsta la care s-a produs accidentul (la 24 de ani), situația sa profesională și modalitatea în care i-a fost afectat parcursul professional, suvîferind o reversie în acest sens, și starea psihică generată de durata procesului de recuperare, care trenează și în prezent.

Despăgubirile reprezentând daunele morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea şi cuantificarea acestora să fie justă şi echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real şi efectiv produs victimei şi suferite de aceasta, în aşa fel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să pretindă şi să primească daune morale, dar nici să nu fie derizorii.

Aplicând acest principiu al proporţionalităţii, instanţa este obligată să se raporteze la împrejurările concrete ale speței, statuând în echitate, astfel încât despăgubirile acordate să constituie o satisfacție echitabilă pentru cei care au suferit un prejudiciu.

După cum am precizat deja, principiul ce se degajă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia daunelor morale, pe care instanțele naționale sunt obligate să îl aplice, este acela al statuării în echitate asupra despăgubirii acordate victimei, în raport de circumstanțele particulare ale fiecărui caz în parte.

De asemenea, conform aceleiași jurisprudențe, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită, sens în care a fost consacrat principiul proporționalității daunei cu despăgubirea acordată.#### de bani acordată cu titlu de daune morale nu trebuie să devină o sursă de îmbogățire pentru victimă, dar nici să aibă numai un caracter pur simbolic, ci ea trebuie să reprezinte doar atât cât este necesar pentru a-i ușura ori compensa, în măsura posibilă, suferințele pe care le-a îndurat sau eventual mai trebuie să le îndure.

Pentru a-și păstra caracterul de „satisfacție echitabilă”, daunele morale trebuie acordate într-un cuantum care să nu le deturneze de la scopul și finalitatea prevăzute de lege, spre a nu deveni astfel un folos material injust, fără justificare cauzală în prejudiciul suferit și consecințele acestuia.

Ca atare, despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil de proporționalitate cu dauna suferită, în scopul asigurării unei juste compensații a suferințelor pe care le-au îndurat sau eventual ma

Drept urmare, pentru suferințele psihice, instanța urmează să stabilească daune morale pentru traumele psihice, în cuantum de 30.000 de ####.

În ceea ce privește capătul accesoriu de cerere, având ca obiect dobânda legală penalizatoare, instanța reține că art. 1381, art. 1385 și art. 1523 alin. (2) lit. e) Cod civil – reglementări din materia răspunderii civile delictuale, menționate în considerentele sentinței atacate -, nu îl vizează pe asigurător, ci pe asigurat (autorul faptei ilicite), dat fiind că răspunderea asigurătorului nu are caracter delictual, ci caracter legal și contractual.

#### Legea nr. 132/2017 nu derogă, în mod expres, de la principiul reparării în integralitate a prejudiciului cauzat de asigurat, prevede însă, la art. 1, că acest act normativ reglementează ”obligaţiile asigurătorului RCA, riscurile acoperite şi excluderile, elementele privind stabilirea şi plata despăgubirilor”; or, dispozițiile Legii nr. 132/2017 nu instituie în sarcina asigurătorului obligația de plată a dobânzii legale penalizatoare, începând cu data producerii riscului asigurat sau data învestirii instanței de judecată, asupra sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri.

#### art. 1 alin. (3) și art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011 nu justifică obligarea asigurătorului la plata către terțul păgubit a dobânzii legale; art. 1 alin. (3) din actul normativ definește dobânda penalizatoare fără a statua în sensul că aceasta poate fi percepută în toate raporturile juridice privind plata unor sume de bani, în timp ce art. 3 alin. (2) din ordonanță stabilește modul de determinare a ratei dobânzii legale penalizatoare.

Momentul de la care curge dobânda este data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti conform dispoziţiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 132/2017 care prevede că în cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin soluţionarea alternativă a litigiilor sau prin hotărâre judecătorească, asigurătorul R.C.A. acordă despăgubiri în baza acordului rezultat în urma soluţionării alternative a litigiului sau în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.

Prevederile art. 21 alin. (4) teza I din aceeaşi lege statuează că despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.

Rațiunea avută în vedere de instanța supremă în dosarul la care face referire reclamantul prin răspunsul la întâmpinare vizează daunele materiale, ## #### ##### ######## ########## ######## ######## ###### #### ######## ########, rămâne sub semnul întrebării ce refugiu procedural ar fi avut pârâtul la dispoziție ca să achite dobânzi la o sumă necuantificată anterior introducerii acțiunii (și chiar pe parcursul litigiului).

Instanța reține, însă, că este limitată de cadrul procesual stabilit de către reclamant, care prin răspunsul la întâmpinare a precizat că dobânda la care a făcut referire prin cererea de chemare în judecată nu este cea reglementată de Legea nr. 132/2017, ci cea prevăzută de O.G. nr 13/2011.

Or, instanța nu poate acorda reclamantului ceea ce nu a cerut, fără a-l prejudicia pe pârât și fără a încălca limitele rolului său activ, prevăzute de art. 22 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată, va obliga pârâta la plata către reclamant a unei sume în cuantum de 66.000 de #### (echivalentul în lei la cursul B.N.R. din data plății), reprezentând daune morale pentru traumele fizice și psihice suferite în urma accidentului rutier din 26.11.2020, dar va respinge capătul accesoriu de cerere, ca neîntemeiat.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. (1) Cod Procedură Civilă, poate pretinde cheltuieli de judecată partea care câştigă procesul.

Totodată, potrivit art. 452 din același act normativ, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

Astfel, toate părțile fiind în culpă procesuală, urmează a dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 252 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru datorată prin raportare la cuantumul pretențiilor admise și taxa de efectuare a expertizei, percepută de I.N.M.L..

Va lua act că reclamantul a arătat că va pretinde onorariul de avocat pe cale separată.

Va lua act că pârâta și intervenientul forțat nu au pretins cheltuieli în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul ####### #########, cu domiciliul procesual în contradictoriu cu pârâta ######## ####### ######### ########### S.A., având următoarele date de identificare: ##########, cu domiciliul în #########, #### ######## ### ##-36, ### #### ##, ##### #####.

Obligă pârâta la plata către reclamant a unei sume în cuantum de 66.000 de #### (echivalentul în lei la cursul B.N.R. din data plății), reprezentând daune morale pentru traumele fizice (36.000 de ####) și psihice (30.00 de ####) suferite în urma accidentului rutier din 26.11.2020.

Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 252 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru datorată prin raportare la cuantumul pretențiilor admise și taxa de efectuare a expertizei, percepută de I.N.M.L..

Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Ia act că reclamantul a arătat că va pretinde onorariul de avocat pe cale separată.

Ia act că pârâta și intervenientul forțat nu au pretins cheltuieli în prezenta cauză.

## drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 06.08.2024.