Hotărâre nr. 1642 din 18.03.2024

Dosar nr. #####/299/2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 18.03.2024

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: ###### #####

GREFIER: ##### ######## ###

Pe rol judecarea cauzei litigii cu profesioniștii privind pe reclamanta #### #### S.R.L. şi pe pârâtele #### Estates S.R.L, Asociaţia Oraşul #####, Fundaţia Eco Civică, Asociaţia pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului ####### Cultural şi Asociaţia ####### Bucureştiul, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanta, prin avocat ###### ######, cu împuternicire la dosar – fila 6, pârâta #### ###### S.R.L., prin avocat ####### ######### ######, care depune împuternicire la dosar, şi pârâta Fundaţia Eco Civică, prin vicepreşedinte ##### ##### ######, lipsind celelalte pârâte.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că, prin serviciul registratură, la data 14.03.2024, pârâta Asociaţia ####### Bucureştiul a depus note scrise, după care,

La solicitarea instanţei, reprezentantul pârâtei Fundaţia Eco Civică, ##### Dănilean, se legitimează cu CI ##### ## ### ######, CNP #############.

Instanţa acordă cuvântul asupra excepţiei netimbrării cererii, invocate de pârâta Asociaţia ####### Bucureştiul.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei faţă de împrejurarea că a achitat taxa judiciară de timbru, astfel cum i s-a pus în vedere, acest aspect fiind dovedit prin înscrisurile depuse la dosar.

Pârâtele, prin reprezentant, având cuvântul pe rând, solicită respingerea excepţiei netimbrării, întrucât există la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Instanţa, deliberând, respinge, ca neîntemeiată, excepția netimbrării, având în vedere că reclamanta a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.555,03 lei, astfel cum rezultă din cuprinsul ordinului de plată şi extrasului de cont depuse la dosar (filele 22-24).

Instanţa, conform art. 131 C.pr.civ., pune în discuţie competenţa de soluţionare a cauzei.

Părţile, prin reprezentant, având cuvântul pe rând, apreciază că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă general, material şi teritorial de a soluţiona prezenta cauză.

Instanţa constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză, potrivit dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. k, art. 107 și art. 112 C.pr.civ.

Instanţa, în baza art. 238 C.pr.civ., pune în discuţie estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.

Părţile, prin reprezentant, având cuvântul pe rând, estimează durata cercetării procesului la un termen.

Instanţa, raportat la actele şi lucrările din prezentul dosar, estimează durata cercetării procesului la 6 luni.

Instanţa acordă cuvântul părţilor asupra excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant, invocate de pârâta Asociaţia ####### Bucureştiul.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei, întrucât a depus împuternicirea avocaţială odată cu cererea de chemare în judecată.

Pârâtele, prin reprezentant, având cuvântul pe rând, solicită respingerea excepţiei din acelaşi considerent.

Instanţa, deliberând, respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, invocată de către pârâta Asociaţia ####### Bucureştiul, având în vedere că reclamanta a făcut dovada calităţii de reprezentant pentru semnatarul cererii de chemare în judecată, prin depunerea împuternicirii avocaţiale seria B nr. ############ (fila 6), conform art. 151 alin. 2 C.pr.civ.

Instanţa pune în discuţia părţilor unirea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâte #### ###### S.R.L. şi Asociaţia ####### Bucureştiul, cu fondul cauzei.

Părţile, prin reprezentant, având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord cu cele puse în discuție.

Instanţa, în temeiul art. 248 alin. 4 C.pr.civ., dispune unirea excepţiei prescripţiei dreptului materiale la acţiune cu fondul cauzei.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat şi excepţii de soluţionat, instanţa declară deschisă cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul asupra propunerii de probe.

Părțile, prin reprezentant, având cuvântul pe rând, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.

Instanţa, în temeiul art. 255 şi art. 258 C.pr.civ., încuviinţează, pentru reclamantă şi pentru pârâtele #### ###### S.R.L., Fundaţia Eco Civică şi Asociaţia ####### Bucureştiul, proba cu înscrisuri, considerând-o admisibilă şi de natură să ducă la soluţionarea cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de soluţionat sau probe de administrat, instanţa dispune închiderea cercetării judecătoreşti, constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe excepția prescripției dreptului material la acțiune și pe fondul cauzei.

###### #### ###### S.R.L., prin avocat, având cuvântul asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, solicită instanţei să constate că dreptul reclamantei de a cere cheltuielile de judecată ocazionate cu soluţionarea dosarului nr. ####/3/2020 este prescris, întrucât soluţionarea definitivă a acelei cauze a avut loc la data 16.11.2020, iar prezentul dosar a fost înregistrat la data 17.11.2023, conform informaţiilor de pe portalul instanţelor de judecată.

Astfel, termenul general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de lege s-a împlinit.

În acelaşi sens, solicită instanţei să aibă în vedere şi Decizia nr. ##/2017 a ÎCCJ.

Pentru aceste motive, solicită admiterea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, astfel cum a fost invocată.

Pârâta Fundaţia Eco Civică, prin reprezentant, solicită admiterea excepţiei aşa cum a fost invocată, întrucât prezenta acţiune a fost formulată la o zi după împlinirea termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de lege.

Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepţiei, susţinând că termenul de prescripţie ar trebui să curgă de la data comunicării hotărârii.

De asemenea, în măsura în care s-ar statua în sensul curgerii termenului de la data soluţionării dosarului, excepţia se impune a fi respinsă în raport de nota de inventar ataşată cererii de chemare în judecată, care atestă data predării acţiunii la oficiul poştal, respectiv data de 15.11.2023, care este, de altfel, înăuntrul termenului de prescripţie de 3 ani.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii susţinând că în dosarul civil pentru care se solicită plata cheltuielilor de judecată, pârâtele au promovat o acţiune împotriva sa, iar, în vederea reprezentării, respectiv a asigurării unei apărări efective, a fost nevoie ca apărătorul să deţină cunoştinţe inclusiv de drept administrativ şi dreptul urbanismului, volumul de muncă fiind unul mare, chiar dacă litigiul s-a soluţionat în câteva termene de judecată. ##### că a fost necesară analizarea mai multor înscrisuri, a fost vorba şi despre o rejudecare a dosarului, aşa încât apreciază că nu sunt disproporţionate cheltuielile de judecată solicitate în raport de munca depusă.

De asemenea, susţine că nu se impune cenzurarea acestora, întrucât, în măsura în care prezenta cerere va fi admisă, nu va fi ţinută la plata lor o singură parte, ci obligarea pârâtelor va fi în solidar, cum de altfel a solicitat.

Totodată, solicită instanţei să ţină seama de faptul că s-a făcut dovada plăţii acestora, precum şi faptul că dosarul pentru a cărui judecare au fost ocazionate cheltuielile a avut un rol important pentru societatea sa.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul litigiu, reclamanta, prin avocat, arată că îşi rezervă dreptul de a le solicita pe cale separată.

###### #### ####### S.R.L., prin avocat, având cuvântul asupra fondului, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, întrucât instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea acelui litigiu, dat fiind faptul că reclamanta nu a solicitat obligarea la plata acestora nici cu prilejul judecării recursului și nici prin cererea de recurs formulată, împrejurare pe care o apreciază ca fiind o renunţare a reclamantei în ceea ce priveşte acest petit.

De altfel, ca o apărare de fond, înţelege să invoce inadmisibilitatea unei atare cereri, în raport de aceste considerente.

Totodată, solicită instanţei reducerea cheltuielilor solicitate de către reclamantă, conform art. 451 C.pr.civ., în raport de complexitatea dosarului.

Pentru aceste motive, expuse pe larg în cuprinsul apărărilor formulate în scris şi a întâmpinării depuse la dosar, solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, în cuantum de 5.521,60 lei, cu privire la care depune înscrisuri doveditoare.

Pârâta Fundaţia Eco Civică, prin reprezentant, solicită respingerea acţiunii, cu reducerea cheltuielilor de judecată, arătând că înţelege să achieseze şi să susţină apărările formulate de către pârâta #### ####### S.R.L.

De asemenea, arată că, în urmă cu 4 săptămâni, a fost prezent la Bucureşti şi raportorul O.N.U., unde s-au dezbătut chestiuni privind aplicarea Convenţiei de la Aarhus, ratificate prin Legea nr. 86/2000, care dă dreptul organizaţiilor de mediu din ####### să acceadă în instanţă, dar şi oricăror alte persoane juridice.

Un alt aspect care prezintă relevanţă şi pe care solicită instanţei să îl aibă în vedere este şi faptul că valoarea excesivă a cheltuielilor de judecată la care sunt obligate O.N.G.-urile pot conduce la desfiinţarea acestora.

În acest sens, invocă şi jurisprudența C.J.U.E., respectiv cauza C252/22/11.01.2024, prin care s-a statuat în sensul că organizaţiile de mediu au dreptul de a acţiona în instanţă, că eventualele cheltuieli de judecată solicitate şi pe care acestea sunt ţinute să le plătească sunt excesive, dar şi în sensul garantării respectării cerinţei ca procedurile jurisdicţionale să nu fie mult prea costisitoare, fiind necesar ca instanţa legal învestită să ţină seama atât de ansamblul împrejurărilor cauzei, cât şi de interesul părţii şi cel privind protejarea mediului.

Mai arată că toate litigiile care s-au soldat cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare a organizaţiilor de mediu au fost integrate în evidenţele raportului din #######, constatându-se că au fost îndreptate împotriva acestora mai multe agresiuni, care s-au finalizat cu demararea procedurii de dizolvare a unora, altele fiind deja desfiinţate la acest moment.

Precizează că, faţă de obiectul pricinii a cărei judecare a atras solicitarea prezentelor cheltuieli de judecată, respectiv o cerere de suspendare, cuantumul este excesiv şi nejustificat, în raport de complexitatea litigiului şi a activităţii prestate de către apărător.

Totodată, solicită să se țină cont și de faptul că avocata din dosarul de fond a perceput un onorariu de doar 800 lei, învederând instanţei şi faptul că nu înţelege să solicite cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Reclamanta, prin avocat, având cuvântul în replică, susţine că pricina, deşi a avut ca obiect o cerere de suspendare a avut o complexitate ridicată, dată fiind necesitatea efectuării unei analize ample a PUZ-ului, similare unei cauze de anulare.

De asemenea, consideră că, în ipoteza în care soluţionarea dosarului nu ar fi presupus abordarea atâtor chestiuni de drept, cum se pretinde, partea adversă ar fi putut formula apărări solide, care să fi schimbat cursul procesului şi soluţia pronunţată.

Totodată, apreciază că statutul organizaţiei nu o absolvă de culpă procesuală, iar cheltuielile pretinse au fost şi dovedite, neexistând niciun temei ori raţionament pentru care acestea să fie considerate ca fiind nejustificate sau excesive, având în vedere complexitatea cauzei, munca depusă în vederea asigurării apărării efective, precum şi împrejurarea că a fost cerută obligarea la plata cheltuielilor în solidar.

Instanţa dispune închiderea dezbaterilor şi reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.11.2023, sub nr. #####/299/2023, reclamanta #### #### S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele #### Estates S.R.L, Asociaţia Oraşul #####, Fundaţia Eco Civică, Asociaţia pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului ####### Cultural şi Asociaţia ####### Bucureştiul, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 31.667,92 lei, cu titlu de cheltuieli de în dosarul nr. ####/3/2020 reprezentând onorariu avocat, cu cheltuieli de judecată ocazionate de prezenta cauză.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. ####/3/2020, a fost chemată în judecată în vederea suspendării executării H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013 modificate prin H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014.

Prin sentința civilă nr. ####/18.05.2020, Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis în parte acțiunea, în sensul că a suspendat în parte H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013.

În urma declarării recursului de către societatea sa și de către ceilalți pârâți, respectiv Consiliul ####### al Municipiului București și Primarul Sectorului 1 București, Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a pronunța decizia civilă nr. ####/16.11.2020, prin care a respins recursul pârâtelor din prezenta cauză și a admis recursul său și al celorlalte pârâte din dosarul de fond.

Urmare a admiterii recursurilor, Curtea de Apel București a casat în pare sentința atacată și, rejudecând în fond, a respins cererea de suspendare a H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013 modificate prin H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014, ca neîntemeiată.

Reclamanta a invocat prevederile art. 453 alin. 1 C.pr.civ., arătând că, în cauză, solicită cheltuieli de judecată constând în onorariile avocațiale percepute pentru acordarea consultanței juridice privind dosarul nr. ####/3/2020 (2.873,85 lei), pentru judecarea cauzei în prima etapă procesuală (11.501,35 lei) și pentru redactarea cererii de recurs și susținerea acesteia (17.292,72 lei).

Astfel, cauza este reprezentată de răspunderea delictuală a pârâtelor pentru culpa procesuală a acestora din cadrul litigiului anterior menționat, art. 1382 C.civ. instituind răspunderea solidară a acestora, în condițiile în care au avut aceeași poziție procesuală în litigiu și că au avut o contribuție ###### ## ########## ############# ## ######## ####### ###. 454 C.pr.civ.

În ceea ce privește complexitatea cauzei, reclamanta a învederat că în pregătirea apărării a fost necesară studierea unui număr ridicat de înscrisuri cu caracter tehnic de natura dreptului urbanismului, a dreptului administrativ și a altor ramuri de drept.

Totodată, activitatea apărătorilor a constat în studiul cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate acesteia, în conceperea, redactarea și transmiterea întâmpinării la cererea de chemare în judecată, pregătirea și probatoriului în susținerea apărărilor, reprezentarea în fața instanțelor la un număr de nouă termene de judecată, redactarea și susținerea cererii de recurs, precum și reprezentarea în fața instanței de control, precum și alte activități de ordin administrativ (fotocopierea înscrisurilor în exemplare suficiente, pregătirea plicului pentru expediere prin poștă, deplasarea la instanță și oficiul poștal etc.), sens în care a invocat și prevederile art. 92 alin. 1 din Ghidul de bune practici adoptat prin HCSM nr. 287/2019.

În drept, au fost invocate prevederile art. 201, art. 451, art. 452, art. 453 C.pr.civ., art. 2517, art. 2528 C.civ., art. 191 din Legea nr. 99/2016, art. 92 din Ghidul de bune practici adoptat prin HCSM nr. 287/2019.

În susţinerea cererii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: factura fiscală nr. 1281/15.04.2020 (fila 7), factura fiscală nr. 778/06.05.2020 (fila 8), factura fiscală nr. 1285/30.06.2020 (fila 9).

La data de 08.12.2023, prin serviciul registratură, reclamanta a depus, în copie, contract de asistență juridică nr. ############ (fila 25), contract de asistență juridică nr. ############ (fila 26), contract de asistență juridică nr. ############ (fila 27), extras de cont (fila 28), ordin de plată nr. 111/07.05.2020 (fila 29), ordin de plată nr. 183/08.07.2020 (fila 30).

Cererea a fost legal timbrată conform ordinului de plată depus la dosar (filele 22-24).

La data de 12.01.2024 și 17.01.2024, prin serviciul registratură, pârâta Asociația ####### Bucureștiul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant conform art. 82 C.pr.civ. și excepția netimbrării cererii conform art. 197 C.pr.civ.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii și, în subsidiar, diminuarea semnificativă a sumei solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată în dosarul nr. ####/3/2020, conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a învederat că reclamanta nu a dovedit legătura între dosarul nr. ####/3/2020 și cele 3 facturi atașate cererii de chemare în judecată, nu a dovedit plata acestora și nici activitățile și actele de procedură efectuată de avocații săi în dosar (cum ar fi, de exemplu, întâmpinări, încheieri de ședință care să ateste participarea avocatului etc.). #### posibil ca reclamanta să nu fi dorit să atașeze dovezile privind activitățile avocatului, din temerea că acestea ar fi dovedit că suma solicitată, de 31.667,92 lei (aproximativ 6.300 euro) nu este justificată.

De altfel, chiar dacă reclamanta ar putea dovedi că a achitat niște sume către avocați, aceasta nu înseamnă, în mod automat, că avocații au și efectuat activități în dosarul nr. ####/3/2020.

Pârâta a invocat inexistența faptei ilicite și a culpei sale și a celorlalte pârâte conform art. 453 alin. 1 C.pr.civ.

În acest sens, a arătat că sentința nr. ####/18.05.2020 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. ####/3/2020 a fost favorabilă, neexistând, așadar, nicio culpă a sa ori a celorlalte pârâte.

Prin urmare, reclamanta nu are dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pentru faza procesuală a fondului (în valoare totală de 14.375,2 lei conform facturilor nr. 1281/15.04.2020 și nr. 778/06.05.2020), întrucât pârâtele din prezenta cauză nu au pierdut, ci au câștigat, nefiind îndeplinită condiția privind „pierderea procesului” prevăzută de art. 453 alin. 1 C.pr.civ.

În continuare, pârâta a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, atât pentru cheltuielile de judecată din fond, cât și pentru cele din recurs.

În motivarea excepției a arătat că sentința civilă nr. #### a fost pronunțată la data de 18.05.2020, iar cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 17.11.2023, după mai mult de 3 ani, deci cheltuielile în cuantum de 14.375,2 lei sunt prescrise.

Cu privire la recurs, a arătat că decizia nr. #### a fost pronunțată la data de 16.11.2020, cererea fiind formulată la data de 17.11.2023, după mai mult de 3 ani, deci cheltuielile în cuantum de 17.292,72 lei (care rezultă din factura nr. 1285/30.06.2020) sunt prescrise.

De altfel, admiterea excepției dreptului material la acțiune pentru cheltuielile din faza recursului ar antrena în mod automat și admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru cheltuielile din fond, această fază fiind anterioară recursului.

În subsidiar, pârâta a solicitat diminuarea cheltuielilor de judecată conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ., având în vedere și jurisprudența #### în materie (cauza ########## c.

României).

A susținut că dosarul nr. ####/3/2020 a fost un dosar obișnuit de contencios administrativ, având un obiect relativ simplu, constând în suspendarea executării a două acte administrative – H.C.G.M.B. nr. 28/11.2013 privind aprobare PUZ privind închidere #### ##### și autorizația de construire nr. 529/46/M/23.10.2019, și nu anularea acestora.

Dosarul a avut doar două termene de judecată în fața primei instanței și doar două termene în recurs.

Așadar, raportat la complexitatea redusă a dosarului, onorariul total pretins de reclamantă, de 31.667,92 lei (aproximativ 6.300 euro) este unul exagerat, exorbitant, nerezonabil și vădit disproporționat.

De altfel, în dosarul n r. ####/3/2020, pentru activitatea desfășurată de avocatul pârâtului Saadati #### #########, Tribunalul București a acordat cheltuieli de doar 800 lei.

Pârâta a mai invocat că în alte dosare mai complexe a fost obligată să achite cheltuieli mult mai mici, considerând inechitabil ca o organizație cu activitate voluntară să suporte cheltuieli de judecată în valoare de 31.667,92 lei (aproximativ 6.300 euro) pentru că a solicitat suspendarea executării unor acte administrative care au adus atingere spațiilor verzi și urbanismului din București.

Obligarea sa la plata unor astfel de sume exorbitante ar aduce o gravă atingere bunei funcționări a asociației, dreptul său de acces liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În lipsa activităților desfășurate de asociația sa împotriva actelor nelegale ale autorităților publice, foarte multe parcuri și spații verzi din București ar fi înlocuite de construcții nelegale, ceea ce ar afecta în mod iremediabil sănătate și calitatea vieții locuitorilor Bucureștiului.

În susținerea diminuării onorariului, pârâta a invocat indicatorii financiari pentru anul 2022, din care rezultă că a avut venituri totale de 11.0422 lei și cheltuieli de 16.302 lei (rezultând un deficit de 5.260 lei), iar datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an se ridică la valoarea de 433.973 lei.

În aceste condiții, plata sumei de 31.667,92 lei ar reprezenta un efort financiar extrem de greu de suportat și ar priva asociația de resurse financiare însemnate, care sunt necesare pentru activitățile pe care le desfășoară în beneficiul societății, concluzie valabilă și în cazul celorlalte pârâte ONG din cauză.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C.pr.civ.

În susținerea întâmpinării, pârâta a depus, în copie, extras portal jurisprudență (filele 85-89), practică judiciară (filele 90-100), indicatori situație financiară (fila 102).

La data de 12.01.2024, prin serviciul registratură, pârâta #### ####### S.R.L. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea excepției prescripției dreptului material la acțiune, pârâta a invocat prevederile art. 2517 C.civ., arătând că etapa procesuală a fondului a fost soluționată prin sentința civilă nr. ###/18.05.2020, iar etapa procesuală a recursului prin decizia civilă nr. ####/16.11.2020.

Astfel, dreptul reclamantei de a cere plata cheltuielilor de judecată s-a născut la data de ##########, odată cu soluționarea definitivă a cauzei; or, conform informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată, cererea a fost înregistrată la data de 17.11.2023, după împlinirea termenului de prescripție.

Pe fondul cauzei, pârâta a menționat că, la data de 27.04.2020, a fost înregistrat pe rolul Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal dosarul nr. ####/3/2020, în cadrul căruia a solicitat suspendarea H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013, H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2017 și autorizația de construire nr. 529/46/M/23.10.2019.

Ulterior, dosarul a fost conexat la dosarul nr. ####/3/2020, în care celelalte pârâte din prezenta cauză avea calitatea de reclamante, acestea solicitând suspendarea executării acelorași acte administrative.

Pârâta a menționat că reclamanta nu a dovedit care este obiectul fiecărui contract de asistență juridică, și anume dacă au legătură cu dosarul nr. ####/30/2020 și nici plata facturilor depuse la dosar conform art. 452 C.pr.civ.

De asemenea, contrar afirmațiilor reclamantei, în etapa procesuală a fondului au fost doar două termene de judecată (28.04.2020 și 14.05.2020), iar în etapa recursului au fost tot două termene (26.10.2020 și 09.11.2020).

Așadar, în total, au fost 4 termene de judecată, nu nouă cum a susținut reclamanta.

Pârâta a mai arătat că o altă nedumerire este reprezentată de beneficiarul serviciilor avocațiale, având în vedere că, la termenul de judecată din data de 14.05.2020, avocatul ##### ###### a răspuns pentru persoanele fizice Saadati #### Manocher (administrator reclamantei) și Saadati #### ##### ######, iar pentru societatea reclamantă a răspuns avocat ###### #######.

Astfel, rezultă că de serviciile avocațiale au beneficiat clienții persoană fizică, și nu reclamanta, conform facturii nr. 778/06.05.2020.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205, art. 453 și următoarele C.pr.civ.

La data de 14.03.2024, prin serviciul registratură, pârâta Asociația ####### Bucureștiul a depus note scrise, prin care a invocat Hotărârea CJUE în cauza C-252-22.

La termenul din data de astăzi, instanța a respins, ca neîntemeiate, excepția netimbrării și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, pentru motivele arătate în practicaua prezentei hotărâri.

Pârâtele Asociaţia Oraşul ##### și Asociaţia pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului ####### Cultural nu au depus întâmpinare și nu au solicitat probe în apărare.

Pârâta Fundaţia Eco Civică nu a depus întâmpinare, dar a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat, și administrat pentru reclamantă şi pentru pârâtele #### ###### S.R.L., Fundaţia Eco Civică şi Asociaţia ####### Bucureştiul, proba cu înscrisuri.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul nr. ####/3/2020 al Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situație de fapt:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 08.04.2020, sub nr. ####/3/2020, pârâtele din prezenta cauză, Asociaţia ####### Bucureştiul, Asociaţia pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului ####### şi Cultural, Fundaţia Eco Civică şi Asociaţia Oraşul ##### au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul ####### al Municipiului Bucureşti, Municipiul Bucureşti, Primarul Sectorului 1 Bucureşti şi #### #### S.R.L. suspendarea în parte a executării H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013, modificate prin H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014, de aprobare a PUZ Închidere Inelul ######, cu privire la UTR 4_81, 4_82, 4_84, până la judecarea pe fond a cauzei, respectiv suspendarea executării autorizaţiei de construire nr. 529/46/M/23.10.2019, emise de Primăria Sectorului 1 Bucureşti pentru construirea unui imobil la adresa din Bucureşti, #### ###### ### #, sector 1, pentru reclamanta din prezenta cauză, #### #### S.R.L., până la soluţionarea pe fond a cauzei, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 28.04.2020, pârâtele Asociația ####### Bucureștiul, Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului ####### şi Cultural, Fundația Eco Civică şi Asociația Orașul ##### au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâţi, a Primăriei Municipiului Bucureşti, respectiv a numiților Saadati #### ######### şi Saadati #### ##### ######.

De asemenea, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 27.04.2020, sub nr. ####/3/2020, pârâta #### ####### S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul ####### al Municipiului Bucureşti, Primarul Sectorului 1 Bucureşti și reclamanta #### #### S.R.L., suspendarea executării H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013, a H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014 și a autorizaţiei de construire nr. 529/46/M/23.10.2019, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 11.05.2020 dată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ####/3/2020, instanța a admis excepția conexității și a dispus conexareac dosarului la dosarul nr. ####/3/2020.

Ulterior, prin sentința civilă nr. ####/18.05.2020 pronunțată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ####/3/2020, printre altele, instanța a admis cererile formulate de pârâtele din prezenta cauză, sens în care a dispus suspendarea în parte a executării H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal -Închidere #### ###### de circulaţie la zona nord-autostradă urbană tronson cuprins între Lacul Morii şi Șoseaua #########, astfel cum a fost modificată prin H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014, cu privire la UTR 4_81, 4_82 şi 4_84 (figurate pe planșa de reglementări a H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014), precum şi executarea autorizației de construire nr. 529/46/M####### ##.10.2019, emise de Primarul Sectorului 1 Bucureşti, până la pronunțarea instanţei de fond.

Împotriva acestei soluții, pârâții Saadati #### ##### ######, Saadati #### #########, Consiliul ####### Al Municipiului Bucureşti, Primarul Sectorului 1 Bucureşti şi #### #### S.R.L. au formulat recurs.

Prin decizia civilă nr. ####/16.11.2020 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. ####/3/2020, instanța a admis recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Consiliul ####### al Municipiului Bucureşti, S.C. #### #### S.R.L. şi Primarul Sectorului 1 Bucureşti, a casat sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare, a respins cererea de suspendare în parte a executării H.C.G.M.B. nr. 294/28.11.2013, modificate prin H.C.G.M.B. nr. 292/27.11.2014, ca neîntemeiată, respectiv a trimis cauza spre rejudecarea cererii de suspendare a executării AC nr. 529/46/M/23.10.2019 la aceeaşi instanţă.

În rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. ####/3/2020*.

Prin sentința civilă nr. ###/01.02.2021 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. ####/3/2020*, definitivă prin nerecurare la data de 14.05.2021, instanța a respins cererea formulată de pârâtele din prezenta cauză, ca neîntemeiată.

În prezenta cauză, reclamanta #### #### S.R.L. a solicitat olbligarea pârâtelor #### Estates S.R.L, Asociaţia Oraşul #####, Fundaţia Eco Civică, Asociaţia pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului ####### Cultural şi Asociaţia ####### Bucureştiul la plata sumei de 31.667,92 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului nr. ####/3/2020.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, faţă de fondul cererii de chemare în judecată, o constată neîntemeiată pentru următoarele motive:

Prescripţia extinctivă este acea sancţiune de drept civil îndreptată împotriva pasivităţii titularului dreptului subiectiv civil care constă în stingerea dreptului respectiv ori a „dreptului la acţiune” neexercitat în termenul prevăzut de lege.

Conform art. 2500 alin. 1 C.civ., dreptul material la acţiune se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

Aşa cum rezultă din art. 2501 alin. 1 C.civ., drepturile la acţiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripţiei extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.

Astfel, având în vedere că prezenta cerere are ca obiect un drept patrimonial, instanţa constată că aceasta este supusă prescripţiei extinctive în condiţiile Codului civil.

Potrivit art. 2517 C.civ., termenul de prescripţie este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.

Referitor la momentul la care începe să curgă termenul de prescripţie, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2523 C.civ., prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.

Astfel, instanţa apreciază că, în cauză, termenul de prescripţie de 3 ani de zile a început să curgă începând cu 14.05.2021, dată la care s-a finalizat litigiul în mod definitiv, după expirarea termenului de recurs împotriva sentinței civile nr. ###/01.02.2021 pronunțate de Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. ####/3/2020*, în rejudecare.

Instanţa reţine că, în această situaţie (cheltuieli de judecată cerute pe cale separată), termenul de prescripţie trebuie să fie calculat de la data soluţionării litigiului în mod definitiv, deoarece, în dreptul privat român, o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac reglementate de lege, putându-se intenta, în funcţie de natura litigiului, una sau chiar mai multe căi de atac, iar la finalizarea acestora, partea care iniţial a câştigat procesul (şi care era îndreptăţită la acordarea cheltuielilor de judecată) putând deveni partea care a pierdut procesul (obligată la suportarea atât a cheltuielilor de judecată proprii, cât şi a cheltuielilor efectuate de partea care a câştigat procesul), fiind astfel justificat şi util a se analiza, în ansamblu, cheltuielile de judecată efectuate de părţi după finalizarea litigiului integral.

Astfel, instanţa nu poate reţine susţinerilor pârâtelor în sensul că termenul de prescripţie a început să curgă de la pronunțarea recursului – 16.11.2020, în condițiile în care Curtea de Apel a trimis un capăt de cerere spre rejudecare, fiind necesar a se analiza în ansamblu culpa procesuală a părților, respectiv dacă reclamanta a câștigat în totalitate sau doar parțial litigiul.

Prin urmare, instanța reține că dreptul reclamantei de a cere obligarea pârâtelor la suportarea cheltuielilor ocazionate de dosarul nr. ####/3/2020 s-a născut la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești care a soluționat procesul, respectiv la data de 14.05.2021.

Pe cale de consecinţă, reţinând că, în speţă, termenul de prescripţie a început să curgă la data de 14.05.2021, când s-a finalizat litigiul, odată cu expirarea termenului de recurs, instanţa constată că acţiunea, depusă la oficiul poștal la data de 15.11.2023 (notă de inventar – fila 10), a fost formulată cu respectarea termenului de prescripţie de 3 ani.

De altfel, chiar dacă s-ar aprecia că termenul de prescripție curge de la data soluționării recursului, instanța constată că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 2556 C.civ., potrivit cărora „Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poștal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în mod obișnuit activitatea la acel oficiu”.

Or, în condițiile în care cererea de chemare în judecată a fost depusă la oficiul poștal la data de 15.11.2023, în interiorul termenului de prescripție (care s-ar fi împlinit la data de 16.11.2023), împrejurarea că cererea a fost înregistrată efectiv pe rolul instanței la data de 17.11.2023 nu are absolut nicio relevanță.

##### în vedere considerentele anterior expuse, instanţa va respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Analizând posibilitatea reclamantei de a solicita în baza art. 453 C.pr.civ., pe cale separată, sumele achitate efectiv cu titlu de cheltuieli de judecată, se reţin următoarele:

Potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Dispoziţiile legale care reglementează posibilitatea solicitării cheltuielilor de judecată efectuate cu soluţionarea unui anumit litigiu nu prevăd obligativitatea formulării unei cereri în acest sens doar în cadrul judecării procesului respectiv.

Pe cale de consecinţă, analizând dispoziţiile legale în materia cheltuielilor de judecată prin prisma principiului de drept potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul acesteia nu trebuie să distingă, instanţa apreciază că, în lipsa unei limitări legale exprese în acest sens, cererea cu privire la cheltuielile de judecată poate fi formulată şi separat.

Prin urmare, contrar susţinerilor vădit neîntemeiate ale pârâtei #### ####### S.R.L., formulate oral la prezentul termenul de judecată, împrejurarea că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată în dosarul nr. ####/3/2020 nu echivalează cu renunțarea la acest drept.

De asemenea, instanţa apreciază că reclamanta nu era obligată să-şi „rezerve dreptul” de a solicita pe cale separată acordarea cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât instituţia „rezervării dreptului” nu există reglementată în Codul de procedură civilă.

Instanţa reţine că temeiul acordării cheltuielilor de judecată, indiferent dacă acestea sunt solicitate în cadrul unui litigiu pendinte sau pe cale separată, este atitudinea procesuală culpabilă a părţii care a căzut în pretenţii, cheltuielile de judecată la care este îndreptăţită partea care a câştigat procesul având natura unei despăgubiri acordate acestei părţi pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuală a părţii care a căzut în pretenţii.

##### în vedere modul în care litigiul derulat între părţi a fost soluţionat, astfel cum a fost detaliat anterior (respingerea cererii formulate de pârâte în mod definitiv), instanţa reţine culpa procesuală a pârâtelor din prezenta cauză, apreciindu-se, pe cale de consecinţă, că, în temeiul art. 453 C.pr.civ., reclamantul este îndreptăţită a solicita obligarea acestuia la plata cheltuielilor efectuate cu litigiul anterior menţionat.

Instanţa va înlătura susţinerile pârâtei Asociația ####### Bucureștiul referitoare la faptul că nu a săvârşit o faptă ilicită în etapa fondului, întrucât cererea a fost admisă în primă instanță, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, chiar dacă pârâtele au câștigat în primă instanță, soluția favorabilă acestora a fost modificată în calea de atac și în rejudecare și, în urma soluționării definitive a litigiului, pârâtele sunt cele care au căzut în pretenții, prin respingerea cererii de chemare în judecată formulate.

Pe cale de consecință, apărările sale referitoare la lipsa culpei procesuale în fond sunt vădit neîntemeiate, urmând a fi înlăturate.

Analizând cuprinsul contractului seria B nr. ##########.05.2020, încheiat cu Cabinetul de Avocat „###### #####”, instanța constată că serviciile de consultanță aferente dosarului nr. ####/3/2020 au fost contractate pentru reclamanta #### #### S.R.L., nu pentru persoanele fizice Saadati #### Manocher (administrator reclamantei) și Saadati #### ##### ###### (fila 25), care, într-adevăr, au fost reprezentate de același avocat, dar în baza unui alt contract de asistență juridică – nr. ##########.05.2020 (împuternicire avocațială seria B nr. ##########.05.2020 – fila 89).

Prin urmare, susținerile pârâtei #### ####### S.R.L. referitoare la beneficiarul real al serviciilor de consultanță prestate de Cabinetul de Avocat „###### #####” urmează a fi înlăturate.

Aşa cum rezultă din împuternicirea avocaţială seria B nr. ############ (fila 153 vol.

II d.f.), emisă în baza contractului de asistenţă juridică nr. ##########.04.2020 (fila 26), SCPA ####### și Asociații a fost împuternicită de către reclamanta #### #### S.R.L. să redacteze întâmpinarea în dosarul nr. ####/3/2020, precum şi să asigure reprezentarea juridică în fața Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal în același dosar.

De asemenea, conform împuternicirii avocaţiale seria B nr. ############ (fila 191 dosar CAB), emise în baza contractului de asistenţă juridică nr. ##########.06.2020 (fila 27), SCPA ####### și Asociații a fost împuternicită de către reclamanta #### #### S.R.L. să redacteze motivele de recurs, precum şi să asigure reprezentarea juridică în recurs în fața Curții de Apel București – Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. ####/3/2020.

Prin urmare, instanţa constată că reclamanta a încheiat contractele de asistenţă juridică, anterior soluţionării definitive a cauzei.

Astfel, fiind dovedită existenţa raporturilor juridice cu avocatul pe parcursul derulării litigiului, instanţa constată că reclamanta este îndreptăţită, şi din acest punct de vedere, la plata cheltuielilor de judecată.

Instanţa constată că, în temeiul contractelor anterior menționate, au fost emise facturile fiscale nr. 1281/15.04.2020 (fila 7), nr. 778/06.05.2020 (fila 8) și nr. 1285/30.06.2020 (fila 9), pentru plata sumei în cuantum total de 31.667,92 lei – 2.873,85 lei pentru acordare consultanță, 11.501,35 lei pentru reprezentarea în primă instanță și 17.292,72 lei pentru asistența judiciară în recurs.

Astfel, în cauză, reclamanta nu a solicitat plata cheltuielilor de judecată aferente rejudecării capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării autorizației de construcție.

Prin urmare, având în vedere că facturile fiscale au fost emise în temeiul contractelor de asistență depuse la dosar, care au fost încheiate pentru dosarul nr. ####/3/2020 și în baza cărora avocatul a acordat asistență juridică conform împuternicirilor avocațiale anterior menționate, instanța constată că reclamanta a făcut dovada faptului că serviciile facturate au fost prestate în dosarul nr. ####/3/2020.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine că, pentru serviciile de consultanță și asistență juridică, reclamanta a achitat suma de 31.667,92 lei, aşa cum rezultă din extrasul de cont din data de 11.05.2020 (fila 28) și din ordinele de plată nr. 111/07.05.2020 (fila 29) și nr. 183/08.07.2020 (fila 30).

Așadar, instanța va înlătura susținerile pârâtelor referitoare la plata facturilor ca fiind vădit neîntemeiate.

Referitor la cuantumul despăgubirii ce poate fi acordat părţii care a câştigat procesul, cu titlu de cheltuieli de judecată, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 451 alin. 2 C.pr.civ., instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

Cu titlu prealabil, instanța va înlătura susținerile pârâtelor Asociația ####### Bucureștiul și Fundaţia Eco Civică, întrucât, pe de o parte, împrejurarea că acestea sunt organizații non-profit nu este de natură să conducă automat la diminuarea cheltuielilor de judecată, iar, pe de altă parte, oricum, acestea nu au făcut dovada „capacității financiare” în sensul celor reținute de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-252/22, deși, potrivit art. 249 C.pr.civ., sarcina probei le incumba.

În acest sens, instanța reține că, deși pârâta Asociația ####### Bucureștiul a depus indicatorii situației financiare (fila 102), aceștia sunt aferenți anului 2022, neputând fi avuți în vedere la soluționarea cauzei, care are loc în anul 2024.

Aşa cum prevede art. 127 alin. 3 din Statut, stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente: a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client; b) natura, noutatea şi dificultatea cazului; c) importanţa intereselor în cauză; d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situaţia financiară a clientului; i) constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.

##### în vedere toate aceste elemente, instanţa reţine că reclamanta a fost reprezentată la 2 termene în fond (28.04.2020 – fila 35 vol.

VI și 14.05.2020 – fila 155 vol.

IX) și la 2 termene în recurs (26.10.2020 și 09.11.2020 – fila 191), deci, în total, la 4 termene de judecată (nu 9 cum a indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată), astfel că, în raport de obiectul cauzei (acţiune în suspendarea executării unor acte administrative), complexitatea medie a cauzei (în materia urbanismului și contenciosului administrativ și fiscal) şi munca efectiv îndeplinită de către avocat (redactare întâmpinare la cerere de chemare în judecată şi recurs, prezentare la patru termene de judecată - fond şi apel, şi formulare de concluzii scrise şi orale), instanţa apreciază că se impune micșorarea cuantumului onorariului de la 31.667,92 lei la 20.000 lei, considerând că această sumă se încadrează într-o limită rezonabilă pentru munca efectivă depusă de către apărător.

În acest sens, instanța are în vedere că, totuși, dosarul nr. ####/3/2020 nu a avut ca obiect anularea actelor administrative, ci doar suspendarea executării acestora, respectiv că dosarul a avut doar 4 termene de judecată (2 în fond prin videoconferință și 2 în recurs), iar reclamanta nu a făcut dovada unor împrejurări suplimentare celor anterior reținute care să justifice un onorariu atât de ridicat.

Conform art. 455 C.pr.civ., „#### în cauză sunt mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți, ei vor putea fi obligați să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, potrivit cu poziția lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.”

Astfel, având în vedere poziția procesuală a pârâtelor, instanța apreciază că se impune obligarea acestora la suportarea cheltuielilor de judecată în mod solidar.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea şi va dispune obligarea, în solidar, a pârâtelor la plata către reclamantă a sumei de 20.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului nr. ####/3/2020 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putându-se dispune compensarea acestora.

Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Instanța va lua act că reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Astfel, având în vedere culpa procesuală a reclamantei pentru partea de cerere respinsă, aceasta urmează a fi obligată la plata către pârâta #### ####### S.R.L. a sumei de 2.034,70 lei, reprezentând onorariu avocat redus de la 5.521,60 lei (factura fiscală nr. 16/11.03.2024 – fila 130 și ordin de plată nr. 82/15.03.2024 – fila 131), prin raportare la soluţia de admitere în parte a cererii și proporția pretențiilor respinse – 36,85%.

##### în vedere că, potrivit art. 249 C.pr.civ., partea trebuie să-şi probeze susţinerile, iar pârâta Asociația ####### Bucureștiul nu a făcut dovada achitării cheltuielilor de judecată, la dosar neexistând înscrisuri din care să rezulte plata vreunei sume cu acest titlu, instanţa va respinge cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Instanța va lua act că celelalte pârâte nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea formulată de reclamanta #### #### S.R.L., cu sediul în Bucureşti, #### ######### ### ###, sector 2 şi cu sediul ales la SCA ### și Asociații, în Bucureşti, Bd. ###### #### nr. 35, ### ###, ### #, ### #, ap. 16-18, sector 3, J40###########, ### #######, în contradictoriu cu pârâtele #### Estates S.R.L, cu sediul în Bucureşti, #### ######### ### ##, sector 1 şi cu sediul ales la ###### și Asociații SPARL, în Bucureşti, Bd. ##### ############ nr. 22, ##### Gate Offices, ### #, Office 554, sector 5, J40###########, ### ########, Asociaţia Oraşul #####, cu sediul în Bucureşti, Bd. ##### nr. 52, sector 2, ### ########, Fundaţia Eco Civică, cu sediul în Bucureşti, Bd. ######### I nr. 141, ### # , ### ##, sector 2, ### #######, Asociaţia Pentru Conservarea Integrată A Patrimoniului ####### Cultural, cu sediul în Bucureşti, #### ########### ### #, ### ###, ### #, ### #, ### #, sector 4, ### ########, şi Asociaţia ####### Bucureştiul, cu sediul în Bucureşti, #### ##### ###### ### ##, parter, ### #, sector 5, ### ########.

Obligă pârâții la plata, în solidar, către reclamantă a sumei de 20.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului nr. ####/3/2020 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ și Fiscal.

Ia act că reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Obligă reclamanta la plata către pârâta #### ####### S.R.L. a sumei de 2.034,70 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Respinge cererea pârâtei Asociația ####### Bucureștiul de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Ia act că celelalte pârâte nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 18.03.2024.