Hotărâre nr. 2222 din 01.04.2024

Dosar nr. #####/299/2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 01.04.2024

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: ###### #####

GREFIER: ##### ######## ###

Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe reclamanţii ##### ######### #######, ##### ###### ##### prin mandatar ##### ######### ####### și ##### ##### ##### prin mandatar ##### ######### ####### şi pe pârâtul Statul ##### prin ##### ##### #####, având ca obiect anulare act.

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică, din data de 18.03.2024 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 01.04.2024, când, deliberând, a hotărât următoarele:

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

#### cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.04.2023, sub nr. #####/299/2023, reclamanţii ##### ######### #######, ##### ###### ##### prin mandatar ##### ######### ####### și ##### ##### ##### prin mandatar ##### ######### ####### au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul ##### prin Ministerul Finanțelor, ca prin hotărârea ce se va pronunța:

1. să se dispună anularea certificatului de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015 emis de SPN ####-#####;

2. constatarea acceptării de către reclamanți a moștenirii de pe urma defunctului ##### ########, decedat la data de 01.11.2008;

3. constatarea calității lor de moștenitori legali ai defunctului ##### ########, decedat la data de 01.11.2008, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că tatăl lor, ##### ########, a decedat la data de 01.11.2008, de pe urma acestuia rămânând un bun imobil – cota parte de 3/8, respectiv 37,50% din imobilul situat în București, #### ##### ### ###, sector 1 (fostă #### ##### ### ###, fostă #### ######### # ### ##, fostă #### ######### # ### ##).

Reclamanții au învederat că, de la data decesului tatălui, s-au comportat ca proprietari ai imobilului, acceptând tacit succesiunea în sensul art. 689 C.civ. 1864, fiind copiii proprietarului decedat și moștenitorii săi legali.

Astfel, reclamantul ##### ######### ####### a locuit dintotdeauna și locuiește în imobilul situat în București, #### ##### ### ###, sector 1, exercitând direct stăpânirea asupra bunului imobil în cauză.

Au menționat că, la data de 17.02.2021, reclamantul ##### ######### ####### a primit de la Administrația Sectorului 1 a Finanțelor Publice o invitație adresată „posibililor moștenitori”, luând la cunoștință că Statul ##### a preluat, la data de 02.11.2015, cota de 3/8 din imobil ca moștenitor legal, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari.

Or, reclamanții sunt moștenitorii legali, care au acceptat tacit moștenirea și care, pur și simplu, fără vreun conflict, au amânat să formalizeze la notariat succesiunea, dat fiind și faptul că locuiesc în colțuri diferite ale Europei.

Reclamanții au învederat că, legal, certificatul de vacanță succesorală a fost emis cu încălcarea legii, conform art. 680 C.civ. 1864, art. 116 și art. 104 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 (actual art. 118 și art. 106).

Or, notarul public nu a citat pe niciunul dintre reclamanți, aceștia neavând cunoștință de acest demers.

Astfel, în lipsa dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare, sancțiunea care intervine este nulitatea, iar, potrivit art. 120 din Legea nr. 36/1995, au înțeles să sesizeze instanța.

În drept, au fost invocate prevederile art. 194 C.pr.civ., art. 680 C.civ. 1864, art. 116, art. 104 și art. 120 din Legea nr. 36/1995.

În susținerea cererii, reclamanții au depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: certificat de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015 (filele 8-9), notificare nr. 430/17.02.2021 (fila 10), certificat de atestare fiscală (fila 11), carte de identitate (filele 12, 16), certificat de naștere (filele 13, 15, 17-18), pașaport (fila 14), certificat de deces (fila 19), certificat de legatar nr. 86/14.09.2006 (filele 20-21), testament autentificat sub nr. 1364/16.06.2002 de BNP ########## ######## ####### (filele 22-23), certificat de moștenitor nr. 727/19.06.1957 (filele 24-25), contact de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. 1250/01.10.1926 (filele 26-28), autorizație nr. 60723/04.08.1923 (fila 29).

La data de 10.05.2023, prin serviciul registratură, reclamanții au depus precizări prin care au învederat că, în ceea ce privește actele de acceptare tacită efectuate de reclamanții ##### ###### ##### și ##### ##### #####, înțeleg să se prevaleze de procura notarială din data de 15.05.2009 prin care reclamantul o împuternicește pe sora sa să-l reprezinte la dezbaterea succesiunii și la partajul succesoral.

De asemenea, au învederat că valoarea totală a construcție este de 269.563 lei, iar valoarea terenului de 181.416 lei.

În dovedire, au depus, în copie: notă de înregistrare (fila 43), încheiere nr. #/03.05.2023 (filele 44-45), adeverință nr. 335/03.05.2023 (filele 46-47), certificat nr. 125924/03.05.2023 (filele 48-49), certificat nr. 150573/03.05.2023 (filele 50-53), procură specială autentificată sub nr. 268/15.05.2009 de BNP ##### ###### ######### (filele 56-57), extras grile notariale (filele 58-63).

La data de 25.05.2023, prin serviciul registratură, reclamanții au depus, în copie, certificat privind înscrierea imobilului în evidențele de cadastru și carte funciară (fila 74), adresa nr. 49938/11.05.2023 (fila 75).

#### încheierea de 18.09.2023 dată de Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a Civilă în dosarul nr. #####/299/2023/a1, instanța a admis cererea de reexaminare și a constatat că reclamanții datorează o taxă judiciară în cuantum total de 4.537,37 lei.

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanțelor depuse la dosar (filele 1 și 88).

La data de 16.10.2023, prin serviciul registratură, reclamanții au formulat cerere de restituire a taxei judiciare de 3.918,63 lei.

#### încheierea din 17.10.2023, instanța a admis cererea și a dispus restituirea către petentul ##### ######### ####### a sumei de 3.918,63 lei.

La data de 13.11.2023, prin serviciul registratură, pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

În motivarea întâmpinării, pârâtul a invocat excepția lipsei calității Ministerului Finanțelor de reprezentat al Statului ##### conform art. 680 C.civ. 1864 și art. 5 alin. 8 din H.G. nr. 731/2007, calitatea de reprezentant aparținând Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București.

Pe fond, a invocat prevederile art. 689, art. 690, art. 691, art. 700 și art. 691 C.civ. 1864, menționând că dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat într-un termen de 6 luni care curge de la data deschiderii succesiunii.

Codul civil nu reglementează actele de acceptare tacită, rezumându-se doar să prevadă că actele de conservare, de îngrijire și de administrare provizorie nu reprezintă acte de acceptare, respectiv că actele de dispoziție asupra bunurilor succesorale constituie acte de acceptare.

De asemenea, în doctrină, s-a apreciat că actele care fac parte din categoria actelor de acceptare tacită a moștenirii – actele de dispoziție juridică asupra bunurilor succesorale, actele de dispoziție materială asupra bunurilor succesorale, actele de administrare definitivă și de folosință, actele care au ca finalitate atribuirea în tot sau în parte a succesiunii.

Or, din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că, deși reclamanții au cunoscut data decesului defunctului ##### ######## nu au făcut nicio declarație de acceptare a succesiunii în termenul de prescripție de 6 luni și nici o cerere expresă de repunere în termen conform art. 700 alin. 2 C.civ.

De asemenea, în cazul în care moștenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său din motive de forță majoră, instanța, la cererea moștenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 lini de la data la care a sfârșit împiedicarea. ####, în cauză, reclamanții nu au făcut dovada vreunei declarație de acceptare a succesiunii, de la data decesului defunctului trecând mai mult de 15 ani, deci nu se poate reține că reclamanții au acceptat tacit succesiunea.

Pârâtul a invocat prevederile art. 26 din Decretul nr. 40/1953 și art. 724 C.civ. 1864, menționând că declarație de acceptare a succesiunii sau actele de acceptare tacită trebuie să intervină în 6 luni de la deschiderea succesiunii, sub sancțiunea desființării titlului de moștenitor cu efect retroactiv, în sensul că succesibilul devine străin de moștenire prin neacceptare.

Astfel, atâta timp cât reclamanții nu au acceptat succesiunea în 6 luni de la data decesului, moștenirea de pe urma defunctului ##### ######## a rămas vacantă, fiind eliberat în mod legal certificatul de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, pârâtul a susținut că instituția sa nu a dat dovadă de rea-credință, neglijență, nu se face vinovată de declanșarea litigiului și, prin urmare, nu poate fi sancționat procedural prin obligarea la plata cheltuielilor conform art. 451 C.pr.civ.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205-208 C.pr.civ.

La data de 11.12.2023, prin serviciul registratură, reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepției lipsei calității de reprezentant, menționând că, în cazul în care instanța va aprecia că reprezentantul pârâtului este Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, nu se opune ca în continuarea procedurii judiciare pârâtul să fie reprezentant de aceasta.

Pe fondul cauzei, au reluat susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.

La termenul din data de 15.01.2024, instanța a constatat că excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice a rămas fără obiect, pentru motivele arătate în încheierea de ședință de la acel termen (fila 108).

La data de 15.02.2024, prin serviciul registratură, SPN ####- ##### a depus, la solicitarea instanței, dosarul succesoral nr. 54/2015 (filele 114-156).

La data de 28.03.2024, prin serviciul registratură, reclamanții au depus concluzii scrise.

În cauză, au fost încuviințate și administrate proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorilor ###### ######## (declarație – fila 158) și ### ###### (declarație – fila 159).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În prezenta cauză, reclamanții ##### ######### #######, ##### ###### ##### și ##### ##### ##### au solicitat, pe de o parte, anularea certificatului de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015 emis de SPN ####-#####, iar, pe de altă parte, constatarea calității lor de moștenitori legali ai defunctului ##### ########, decedat la data de 01.11.2008.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, numitul ##### ######## a decedat la data de 01.11.2008 (certificat de deces nr. 581979 – fila 19).

#### urmare, în raport de prevederile art. 91 din Legea nr. 71/2011, având în vedere data decesului numitului ##### ########, instanţa constată că, în acest caz, sunt aplicabile prevederile vechiului Cod civil.

Potrivit art. 651 C.civ. 1864, succesiunile se deschid prin moarte.

Analizând actele de stare civilă depuse la dosar, instanţa constată că reclamanții ##### ######### #######, ##### ###### ##### și ##### ##### ##### au calitatea de descendenți de gradul I ai defunctului (certificat de naștere nr. 729950 – fila 13; certificat de naștere nr. 723610 – fila 15; certificat de naștere nr. 915632 – fila 17).

Reţinând că defunctul ##### ######## nu a dispus de bunurile sale în timpul vieţii prin testament (certificat nr. 125924/03.05.2023 – fila 48), instanţa constată că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoarea la moştenirea legală.

Potrivit art. 659 C.civ. 1864, „Succesiunile sunt deferite copiilor si descendenților defunctului, ascendenților şi rudelor sale colaterale, în ordinea şi după regulile mai jos determinate.”

De asemenea, art. 669 C.civ. 1864 prevede următoarele: „Copiii sau descendenții lor succed tatălui, mamei, moșilor, moașelor şi oricărui alt ascendent, fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuți din deosebite casatorii.

Ei succed în părți egale când se găsesc toți în gradul dintâi şi sunt chemați după propriul lor drept; ei succed pe tulpină când sunt chemați toți sau unul din ei prin reprezentare.

Copiii sunt chemaţi împreună cu soţul supravieţuitor la succesiunea părintelui defunct.”

Instanţa reţine că, pentru ca o persoană să poată moşteni, în general, trebuie să îndeplinească două condiţii pozitive, respectiv capacitatea de a moşteni şi vocaţia la moştenire, precum şi o condiţie negativă, şi anume să nu fie nedemnă.

Potrivit art. 654 C.civ., „Pentru a succede trebuie neapărat ca persoana ce succede sa existe in momentul deschiderii succesiunii”.

Astfel, orice persoană care există la deschiderea moştenirii are capacitate succesorală.

Aşadar, având în vedere că reclamanții erau în viaţă la data de 01.11.2008, instanţa constată că aceştia au capacitatea de a-l moşteni pe defunct.

#### urmare, în raport de prevederile art. 659 coroborate cu prevederile art. 669 C.civ. 1864, reclamanții, în calitate de descendenţi de gradul I, au vocaţie generală la dobândirea patrimoniului succesoral de pe urma defunctului ##### ########, nefiind făcută dovada nedemnităţii acestora sau a unor acte de exheredare cu privire la aceştia.

Instanța constată că, în dosarul succesoral nr. 54/2015 al SPN ####-#####, a fost emis certificatul de vacanță succesorală nr. 81/02.112015, prin care a fost constatat că, de pe urma defunctului ##### ########, decedat la data de 01.11.2008, întreaga masă succesorală, compusă din cota parte de 3/8 din imobilul situat în București, #### ##### ### ###, sector 1, îi revine pârâtului Statul ##### prin Direcția Generală Regională a Finanțelor București, în lipsa moștenitorilor legali și testamentari conform art. 680 C.civ. 1864 (fila 155).

Conform art. 104 din Legea nr. 36/1995 (forma în vigoare la data emiterii actului) prevede că, „(1) După ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit. (2) Citația trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și precizarea că, dacă succesibilul nu își exercită dreptul de a accepta în termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare, va fi prezumat că renunță la moștenire.

În cazul în care, astfel cum rezultă din informațiile existente la dosar, domiciliul actual al succesibilului nu este cunoscut, se poate proceda la citarea sa, în mod cumulativ, prin afișare la ultimul domiciliu al defunctului, afișare la ultimul domiciliu cunoscut al succesibilului, publicare într-un ziar cu răspândire națională.”

Conform art. 116 alin. 1 din același act normativ, „În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există bunuri, notarul public, sesizat în condițiile art. 101, constată că succesiunea este vacantă și eliberează certificat de vacanță succesorală, în condițiile legii.”

Totodată, potrivit art. 680 C.civ. 1864, „În lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec in proprietatea statului.”

Potrivit art. 685 și următoarele C.civ. 1864, cel chemat la moștenire poate accepta succesiunea sau poate renunța la aceasta.

De asemenea, art. 700 C.civ. 1864 prevede faptul că „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.”

Astfel, emiterea certificatului de vacanță succesorală nu poate avea loc decât dacă nu există moștenitori legali sau testamentari, și anume persoane cu vocaţie generală la dobândirea patrimoniului succesoral care au acceptat (expres sau tacit) succesiunea în termenul de opțiune succesorală de 6 luni, fiind, de asemenea, necesar ca notarul public să procedeze la citarea acestora persoane conform art. 104 din Legea nr. 36/1995.

Analizând înscrisurile existente în dosarul succesoral, instanța reține că notarul public nu a procedat la citarea reclamanților, deși aceștia, în calitate de copiii ai defunctului, aveau vocație generală la dobândirea patrimoniului succesoral de pe urma tatălui lor.

Astfel, notarul public a citat doar pe Ministerul Finanțelor (filele 137-138) și a emis și o citație pe numele tuturor „succesibililor cu numele și domicilie necunoscute” (fila 141), care a fost publicată pe site-ul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din ####### (filele 144-145).

Conform art. 6 din Metodologia aprobată prin Hotărârea nr. 76/06.08.2013 a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din #######, „(1) După ce notarul a întreprins toate diligenţele necesare pentru a afla domiciliul părţii sau succesibilului, potrivit art. 3, iar solicitantul a arătat motivat că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să îi afle domiciliul sau să determine alt loc unde ar putea fi citat, potrivit legii, notarul public va dispune citarea prin publicitate. (2) Citarea prin publicitate constă în afişare la uşa biroului notarial, la sediul Camerei sau, după caz, al primăriei localităţii unde persoana decedată, ai cărei moştenitori nu sunt cunoscuţi, a avut ultimul domiciliu, pe site-ul/portalul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din #######, precum şi la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat. #### apreciază că este necesar, notarul public va dispune publicarea citaţiei şi în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, sau într-un ziar central de largă răspândire.”

Instanța constată că notarul public nu a întreprins niciun demers pentru a afla dacă există succesibili de pe urma defunctului ##### ######## și, mai mult, citarea prin publicitate efectuată pe numele eventualelor succesibili nu a fost efectuată cu respectarea prevederilor legale, în sensul că nu a fost făcută dovada că citația a fost afișată la uşa biroului notarial, la sediul Camerei sau al Primăriei Sectorului 1 București.

Conform art. 118 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 prevede că „Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.

Până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.”

Astfel, chiar dacă s-ar aprecia că notarul public nu avea obligația de a efectua demersuri în vederea identificării succesibililor, iar procedura de citare, în lipsa cunoașterii identității acestora, a fost efectuată în mod legal, instanța constată că reclamanții au făcut dovada faptului că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului și, prin urmare, au fost vătămați în drepturi prin emiterea certificatului de vacanță succesorală, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.

Cu titlu prealabil, instanța reține că, așa cum rezultă din declarația martorei ###### ######## (fila 158), la data decesului, defunctul ##### ######## nu era căsătorit.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că reclamanții nu au acceptat în mod expres succesiunea de pe urma defunctului în termenul de prescripție prevăzut de art. 700 C.civ. 1864 (certificat nr. 150573/03.05.2023 – fila 50).

Cu toate acestea, instanța apreciază că, în cauză, a fost făcută dovada efectuării unor acte de acceptare tacită conform celor ce vor fi reținute în continuare.

Acceptarea tacita a succesiunii este aceea care rezultă dintr-un act juridic pe care succesibilul nu-l putea face decât în calitatea sa de moștenitor, act care exprimă neîndoielnic intenția sa de a accepta moștenirea după cum prevede art. 689 alin. 2 C.civ.

Astfel, legea nu stabilește concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenției de a accepta moștenirea, motiv pentru care instanţa de judecată va trebui să aprecieze, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârșit de succesibil, în această calitate, reprezintă sau nu o acceptare tacită a moştenirii.

Pe de altă parte, art. 690 C.civ. prevede că nu sunt acte de acceptare tacită actele de conservare, îngrijire şi administrare provizorie, cu condiția ca moștenitorul să nu fi dobândit deja titlul sau calitatea de erede prin acceptare expresă.

De asemenea, în măsura în care actul succesibilului poate primi și o altă interpretare, el nu poate avea valoarea unei acceptări, deoarece actele echivoce nu pot constitui o manifestare tacita a voinței de a accepta moștenirea.

Instanța mai reține că practica și doctrina aferentă Codului civil de la 1864 au apreciat că actele de dispoziție juridică asupra bunurilor succesorale, actele de dispoziție materială asupra bunurilor succesorale, actele de administrare definitivă și de folosință și actele care au ca finalitate atribuirea în tot sau în parte a succesiunii fac parte din categoria actelor de acceptare tacită a moștenirii, acestea fiind prevăzute în mod expres ca atare în Codul civil actual (art. 1110 C.civ.).

Cu titlu prealabil, instanța reține că, la data decesului, defunctul avea în proprietate cota parte de 3/8 din imobilul situat în București, #### ##### ### ###, sector 1 (certificat de legatar nr. 86/14.09.2006 - filele 20-21; testament autentificat sub nr. 1364/16.06.2002 de BNP ########## ######## ####### - filele 22-23; certificat de moștenitor nr. 727/19.06.1957 - filele 24-25; contact de vânzare-cumpărare înregistrat sub nr. 1250/01.10.1926 - filele 26-28; autorizație nr. 60723/04.08.1923 - fila 29).

Pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța constată că reclamantul ##### ######### ####### locuiește în imobilul ce face parte din masa succesorală dinainte de data decesului defunctei, aceste aspecte rezultând atât din înscrisurile depuse la dosar (carte de identitate – fila 12), cât și din declarația martorilor audiați în cauză, ###### ######## și ### ###### (filele 158-159).

Conform declarațiilor martorilor, reclamantul ##### ######### ####### a efectuat, ulterior decesului tatălui său, mai multe lucrări la imobil, cum ar fi efectuarea izolației termice la exterior și în interior, efectuarea unor lucrări de canalizare, montarea de geamuri termopan etc. #### martorii nu au putut indica în mod exact data efectuării lucrărilor de construire, martora ###### ######## indicând că acestea au fost „efectuate cam într-un an de la decesul tatălui”, aceasta împrejurare nu este de natură a conduce la concluzia că nu a fost respectat termenului de opțiune succesorală de 6 luni, nefiind administrate probe în sens contrar.

De altfel, chiar dacă lucrările de construire nu ar fi avute în vedere ca acte de acceptare tacită, instanța apreciază ca suficientă împrejurarea că reclamantul ##### ######### ####### a locuit neîntrerupt în imobil, fiind evident că acesta a efectuat acte de administrare definitivă și de folosință a bunului succesoral și, deci, a acceptat tacit succesiunea de pe urma defunctului său tată.

#### urmare, în condițiile în care există cel puțin un moștenitor legal, care a acceptat tacit succesiunea în termenul de opțiune succesorală, instanța constată că certificatul de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015 a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, pârâtul Statul ##### neputând culege moștenirea de pe urma defunctului.

Instanța apreciază că, în cauză, nu au fost administrate probe din care să rezulte acceptarea tacită de către ceilalți doi reclamanți, ##### ###### ##### și ##### ##### #####, având în vedere, pe de o parte, că procura specială autentificată sub nr. 268/15.05.2009 de BNP ##### ###### ######### (filele 56-57) a fost emisă după expirarea termenului de opțiune succesorală (01.05.2009), iar, pe de altă parte, că discuțiile anterioare decesului defunctului în sensul că aceștia nu vor renunța niciodată la moștenire nu pot constituie acte de acceptare.

Cu toate acestea, instanța constată că reclamantul ##### ######### #######, cu privire la care a fost făcută dovada calității de moștenitor legal prin acceptarea tacită a succesiune, a solicitat în mod expres că frații săi să fie considerați acceptanți, astfel că urmează a fi avută în vedere manifestarea sa de voință, acesta fiind singurul în drept să conteste calitatea de moștenitor legal a celorlalți reclamanți.

Astfel, având în vedere că reclamantul ##### ######### ####### este moștenitorul legal al defunctului, pârâtul Statul ##### nu are niciun interes să invoce faptul că nu a fost făcută dovada efectuării unor acte de acceptare tacită de către reclamanții ##### ###### ##### și ##### ##### #####, deoarece, chiar și în această ipoteză, moștenirea tot nu ar fi revenit pârâtului, ci reclamantului ##### ######### ####### în întregime.

Pe cale de consecinţă, pentru toate aceste considerente, instanţa urmează să admită cererea, să dispună anularea certificatului de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015 emis de SPN #### - ##### în dosarul succesoral nr. 54/2015, să constate deschisă succesiunea de pe urma defunctului ##### ########, decedat la data de 01.11.2008, respectiv să constate că reclamanții au calitatea de moştenitori legali ai defunctului ##### ########, în calitate de descendenţi de gradul I, având o cotă de 1/3 fiecare din moştenire.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, instanţa putând dispune compensarea acestora.

Aşa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar, onorarii avocaţi sau experţi, sume cuvenite martorilor pentru deplasare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Astfel, fiind în culpă procesuală, pârâtul Statul ##### prin ####### ##### ####### urmează a fi obligat la plata către reclamanți a sumei de 4.537,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (chitanțe - filele 1 și 88).

De asemenea, instanța va lua act că reclamanții au solicitat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea formulată de reclamanţii ##### ######### #######, cu domiciliul în București, #### ##### ### ##, sector 1, CNP #############, ##### ###### ##### prin mandatar ##### ######### #######, cu domiciliul în ######, regiunea Region de Murcia, La ##### Mar #####, #### ############ ###### ### ## și cu domiciliul ales în București, #### ##### ### ##, sector 1, CNP #############, și ##### ##### ##### prin mandatar ##### ######### #######, cu domiciliul în Beiuș, ##### Padișului nr. 5, ### ##, ### #, ### #, ### #, jud.

Bihor, cu reședința în ##### Britanie, Petersfield, #### ########## #### ### ## și cu domiciliul ales în București, #### ##### ### ##, sector 1, CNP #############, şi pe pârâtul Statul ##### prin Direcţia Generală Regională a Finanțelor Publice București, cu sediul în București, #### ######### ### ##, sector 2.

Dispune anularea certificatului de vacanță succesorală nr. 81/02.11.2015 emis de SPN #### - ##### în dosarul succesoral nr. 54/2015.

Constanta deschisă succesiunea de pe urma defunctului ##### ########, decedat la data de 01.11.2008.

Constata că reclamanții au calitatea de moştenitori legali ai defunctului ##### ########, în calitate de descendenţi de gradul I, având o cotă de 1/3 fiecare din moştenire.

Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 4.537,37 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.

Ia act că reclamanții au solicitat cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat pe cale separată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 01.04.2024.