Hotărâre nr. 9439 din 29.12.2023

Dosar nr. #####/299/2019

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A-II-A CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. ####/2023

Şedinţa publică de la 29 Decembrie 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE ####### ######## #######

Grefier ###### ####### #####

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ##### #######, reclamant ###### #### #########, reclamant ##### ######, reclamant ######### ### şi pe pârât UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PRIMĂRIA BUCUREŞTI PRIN PRIMARUL #######, pârât STATUL ##### PRIN D.G.F.P.M.B.

A MINISTERULUI DE FINANŢE, pârât ###### #####, pârât #### ######, pârât #### ###### cu domiciliul ales, având ca obiect uzucapiune.

Dezbaterile şi susţinerile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 20.09.2023, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 05.10.2023, 20.10.2023, 03.11.2023, 17.11.2023, 28.11.2023, 12.12.2023, 28.12.2023,29.12.2023, când a dispus următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 15.10.2019, sub nr. #####/299/2019, reclamanții ##### #######, ###### #### #########, ##### ###### şi ######### ###, în contradictoriu cu pârâții ########## C. ######## (zis ####### ########), ########## ######## (zisa ####### ########), ######## Ghe. ######, ###### ######## și, având în vedere că nu dețin informații cu privire la vânzători, fiind posibil ca aceștia să fie decedați la data introducerii acțiunii, cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti - Primăria Bucureşti prin Primarul ####### și Statul ##### prin D.G.

F.

P.M.B. a Ministerul de Finanțe, au solicitat să pronunțe o hotărâre prin care să constate că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra terenului situat în #### ######### ###.

Vacanței nr. 42,44 sector 1, și dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra construcției casă de locuit edificată pe acest teren, construită din zid și paiantă.

Totodată, în cazul în care din probatoriul în cauză rezultă că pârâții ########## C. ######## ########## ########, ###### ######## sunt decedați și nu există dovada unor moștenitori legali ai acestora au solicitat să se constate că succesiunea defuncților este o succesiune vacantă în sensul an. 477 C.civ. din 1864.

În motivare, reclamanții au arătat, în esență, că autorii lor, ##### ####### și ##### ######## (zisă #####) au dobândit la 03.06.1976 în baza unui înscris sub semnătură privată denumit chitanță de la ########## ######## (zis ####### ########) și ########## ######## (zisa ####### ########), imobilul situat în București, #### ######### ### ##-44, sector 1, compus din 2 camere, o bucătărie și celelalte anexe, situate pe o suprafață de 468 mp.

Pe care se afla vie, pomi, puț și gardul care înconjura casa.

Prețul vânzării a fost de 38.000 lei și a fost plătit în fața martorilor ##### ########, Tăfălogu ###, ######### ###### și ########## #########.

Terenul în suprafață de 321 mp și casa au fost dobândite de ########## ######## (zis ####### ########) și ########## ######## (zisa ####### ########) de la ####### ### și ####### ######## în baza actului de vânzare cumpărare nr. 2305/441 eliberat de Notariatul de stat la 02.08.1958, prețul vânzării fiind de 17.000 lei. ####### ### cumpărase terenul în suprafață de 312 mp de la ######## I. ##### în baza actului de vânzare cumpărare din 19.09.1940, prețul vânzării a fost de 33.000 lei.

Restul terenului de 156 mp era deținut de ########## ######## (zis ####### ########) și ########## ######## (zisa ####### ########) împreună cu ginerele lor, ######## Ghe. ###### care la rândul său cumpărase de la ###### ######## în baza unei chitanțe de mână.

Reclamanții au susținut că în timp construcția a fost mărită și consolidată, fiind stăpânită în mod continuu de autorii lor, și, după decesul acestora, de către reclamanți.

Au învederat că nu a operat transferul dreptului de proprietate din patrimoniul vânzătorilor ########## ######## (zis ####### ########) și ########## ######## (zisa ####### ########) în patrimoniul cumpărătorilor ##### ####### și ##### ######## (zisă #####) deoarece nu au fost respectate dispozițiile art. 11 din Decretul nr. 144/1958, cei din urmă dobândind doar stăpânirea materială a imobilului.

Au susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de lungă durată. ## privire la accesiune, au arătat că față de efectul retroactiv al uzucapiunii și prezumția de proprietate asupra construcțiilor și prezumția de proprietate asupra construcțiilor în temeiul art. 492 Cod civil din 1864, au dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul situat în București, #### ######## ### ##-44, sector 1.

În drept, reclamanții au invocat art. 194 și următoarele Cod procedură civilă, art. 82 alin. 1 din Legea 71/2011, art. 488 -492, 645, 1846, 1847, 1860, 1864, 1890 Cod civil din 1864.

În dovedire, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială, proba cu expertiza topografică și în construcții.

## 01.11.2019, la solicitarea instanței, reclamanții au depus precizări prin care au arătat că a fost modificată marchiza în anul 1983 prin transformarea acesteia în bucătărie cu materiale tip BCA.

Au indicat numele martorilor, ###### ########## ##### și ###### #######.

Cererea a fost timbrată cu 8.868,81 lei și 2.268,39 lei.

## data de 16.12.2019 reclamanții au formulat cerere de introducere în cauză a moștenitorilor pârâților, respectiv introducerea în cauză a pârâților #### ######, ######## ########, ###### ##### și ###### #####, iar în cazul în care din probatoriul în cauză rezultă că pârâta ###### ##### este decedată și nu există dovada unor moștenitori legali ai acesteia au solicitat să se constate că succesiunea defunctei este o succesiune vacantă și chemarea în judecată a pârâților Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti - Primăria Bucureşti prin Primarul ####### și Statul ##### prin D.G.

F.

P.M.B. a Ministerul de Finanțe.

## 29.01.2019 reclamanții au formulat cerere de introducere în cauză a moștenitorilor pârâților, din care reiese că nu mai solicită introducerea în cauză a numitei ######## ########, față de decesul acesteia.

## data de 18.02.2020 reclamanții au formulat cerere de introducere în cauză a moștenitorului ### #####, iar în cazul în care din probatoriul în cauză rezultă că pârâtul ### ##### este decedat și nu există dovada unor moștenitori legali ai acesteia au solicitat să se constate că succesiunea defunctului este o succesiune vacantă și chemarea în judecată a pârâților Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Bucureşti - Primăria Bucureşti prin Primarul ####### și Statul ##### prin D.G.

F.

P.M.B. a Ministerul de Finanțe.

## 09.03.2020 reclamanții au depus cerere precizatoare prin care a arătat că având în vedere că ### ##### este decedat și nu există dovada unor moștenitori legali ai acestuia, solicită să se constate că succesiunea defunctului este o succesiune vacantă, motiv pentru care înțeleg să cheme în judecată ca pârâți pe: Unitatea Administrativ Teritorială A Municipiului București — Primăria București prin Primarul ####### și Statul ##### prin D.G.F.P.M.B. a Ministerul de Finanțe.

Deoarece nu a fost achitată taxa judiciară de timbru, fiind respinsă ca neîntemeiată cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru prin încheierea din 17.06.2020 pronunțată în dosarul nr. #####/299/2019/a1, prin încheierea din 29.07.2020 în temeiul art. 200 alin. 4 Cod procedură civilă, a fost anulată cererea de chemare în judecată cu privire la capătul de cerere referitor la solicitarea de constatare a vacanţei succesorale cu privire la defunctul ### #####, fiind dispusă continuarea judecăţii cu privire la celelalte capete de cerere.

Municipiul București, prin primar, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Totodată, a invocat excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei. ## privire la inadmisibilitate, a arătat că Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notariala, prevede in art. 85 o procedura speciala privind constatarea vacantei succesorale, la initiativa reprezentatului statului, dupa expirarea termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, procedura ce se finalizeaza cu eliberarea ceritificatului de vacanta succesorala de cate notarul public.

A menționat că în lipsa acestui certificat de vacanta succesorala, Municipiul Bucuresti prin Primarul ####### nu are calitate procesuala pasiva pe capatul de cerere referitor la uzucapiune.

A mai susținut că Municipiul Bucuresti prin Primarul ####### nu are calitate procesuala pasiva nici in ceea ce priveste accesiunea imobiliara. ## privire la accesiune, a invocat și Decizia nr. ##/2019, ÎCCJ (Complet RIL).

Statul ##### prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la constatarea ca vacantă a succesiunii defunctului ### #####, excepția lipsei calității procesuale pasive a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Bucuresti față de data decesului.

Pârâta ###### ##### a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii.

În motivare, pârâta a arătat, în esență, că este nepoata numiților ########## ######## (zis ####### ########) și ########## ######## (zisă ####### ########).

Bunicii împreună cu părinții săi ######## Ghe, ###### și ######## ######## (fostă #######) au deținut imobilele din București, Str.

Vacantei nr, 42 și nr. 44, sector 1.În anul 1976, când avea vârsta de 18 ani își amintește pentru că a fost de față atunci când bunicii și părinții au vândut casa și terenurile din #### ######## ### ## și 44 în suprafață totală de aproximativ 470 mp numiților ##### ####### și ##### ######## (zisă #####) în baza unei chitanțe de mână întrucât la aceea vreme în București notariatele de stat refuzau să încheie contracte de vânzare.

A susținut că din anul 1976, împreună cu părinții și bunicii, s-au mutat din imobilul din Bucuresti, str.

Vacantei m. 42-44, sector 1, astfel aceste imobile au rămas in proprietatea (posesia) cumpărătorilor ##### ####### și ##### ########.

A menționat că știe că bunicii săi nu au mai plătit impozite sau alte taxe pentru aceste imobile și nici nu le-au tulburat in vreun fel posesia noilor proprietari.

Pârâta #### ###### a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea cererii.

Prin încheierea din 15.09.2021 au fost unite cu fondul cauzei excepțiile invocate de către pârâții Municipiul București și Statul ##### prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiză, proba testimonială.

Analizând probele administrate, instanţa reţine următoarele:

Prin chitanța din 03.06.1976, ##### ####### și ##### ##### au cumpărat de la ########## C. ######## și ########## C. ######## și fiica lor ######## ######## imobilul din ###### ######## ### ## sector 8 compus din 2 camere, 1 bucătărie și celelalte anexe cu suprafața de 468 mp, pe care se află vie, pomi, puț și gardul care înconjoară casa (fila 15 vol.

I).

####### ########, zis ########## ########, și ########## ########, zisă și #######, au cumpărat de la ####### ### și ####### ######## prin actul de vânzare cumpărare autentificat la 02.08.1958, transcris în registrul de transcripțiuni la 05.08.1958 sub nr. 387 la Tribunalul Popular ####### ##### Bucuresti, terenul cu construcție situat în ###. #### ####### ### ##, fost #######, R.Gr.#####, teren în suprafață totală de 312 mp, clădirea este din zid și paiantă compusă din 2 camere și o marchiză învelită cu carton fără lumină electrică.

Din adresa nr. 107350/07.07.2023 emisă de Primăria Municipiului București – Serviciul cadastru (fila 90 vol.

IV) reiese că strada care poartă denumirea de STRADA VACANȚEI sector 1 București, anterior a purtat denumirile de str. ####### și str.

Școalei.

Prin chitanța din 06.04.1968 ###### ######## a convenit să îi vândă lui ######## Gh. ###### 156 mp ce îi poseda în baza actului de vânzare cumpărare din anul 1940 înscris la nr. 40613.

Din cererile depuse de ###### ######## înaintate de către Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 București (denumită în continuare DGITL Sector 1) rezultă că acesta a solicitat în anii 1959, 1960 impunerea la impozit pentru terenul de casă ce îl posedă în București #### ###### ### ## în raionul ####### ##### în suprafață de 312 mp.

Din cuprinsul sentinței civile nr. ####/03.06.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. #####/299/2007, irevocabilă (filele 151-153 vol.

IV) rezultă că DITL Sector 1 a comunicat la data de 05.10.07, relaţii privind istoricul de rol pentru imobilul situat în #### ######## ### ## în sensul că din anul 1946, apare înscris, numitul ###### ######## cu un teren loc viran în suprafaţă de 312 mp, această situaţie păstrându-se până în prezent.

Prin sentința civilă nr. ####/03.06.2008 s-a constatat că reclamanții din acea cauză au devenit proprietari prin uzucapiune asupra suprafeţei de 145,0 mp, teren situat în #### ######### ### ##-42, sector1, Bucureşti, astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză.

În prezent în evidența DGITL Sector 1 în evidențele fiscale figurează ###### ######## cu teren intravilan în suprafață (neocupată de construcții) de 167 mp situat în #### ######## ### ##.

Instanța constată că suprafața de 167 mp este rezultatul scăderii din 312 mp a suprafeței de 145 mp indicată în sentința civilă nr. ####/03.06.2008, precum și că obiectul inițial în dosarul #####/299/2007 era reprezentat de o suprafață de 156 mp.

##### ####### a decedat la data de 04.11.1986, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 8/20.02.2017, de pe urma defunctului rămânând următorii moștenitori: ##### #####, fiică postdecedată la 15.12.1998, ##### #######, fiu, și ######### ######, fiică postdecedată la 08.10.2012.

##### ######## (#####) a decedat la 06.03.2008, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 8/20.02.2017, de pe urma defunctei rămânând următorii moștenitori: ##### ###### în calitate de nepot de fiică predecedată, ##### #######, fiu, și ######### ######, fiică postdecedată la 08.10.2012.

##### ####### și ##### ######## au avut următorii descendenți: fiica ##### ###### (căsătorită la 10.04.1992 cu ######### ###, numele după căsătorie ######### ######) fiică ce a decedat la 08.10.2012, reclamantul ##### #######, ##### ##### (căsătorită la 12.10.1968 cu ##### ###, numele după căsătorie ##### #####) ce a decedat la 15.12.1998.

##### ###### și ######### ### au avut o fiică, născută la ########## – ######### ####-#########. ######### ####-######### s-a căsători la 20.06.2012, numele după căsătorie fiind ###### ####-#########.

Moștenitorii numitei ######### ###### sunt conform certificatului de calitate moștenitor nr. 2/02.02.2017 ######### ###, în calitate de soț, și ###### ####-#########, în calitate de fiică.

##### ##### și ##### ### au avut un fiu, reclamantul ##### ######.

Conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 06/20.02.2013, de pe urma defunctei ##### #####, moștenitori au rămas reclamantul ##### ######, în calitate de fiu, și ##### ### în calitate de soț. ##### ### a decedat la 30.03.2009, de pe urma sa rămânând moștenitor reclamantul ##### ######, în calitate de fiu, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 06/20.02.2013.

Din înscrisurile depuse la dosar, reiese că ##### ####### a achitat impozitul pentru contribuabilul ####### Gh. ########## în anii 1982, 1983, 1984, și pentru contribuabilul ###### în 1983.

Din înscrisurile depuse la dosar, reiese că ##### ######## a achitat impozitul pentru ####### ######## în anii 1993, 1994, 1996,

Din înscrisurile depuse la dosar, reiese că ##### ####### a achitat impozitul pentru contribuabilul ###### în 1977, 1978.

Din cartea de imobil depusă la dosar reiese că în imobilul din #### ####### ### ##, în 16.06.1976 ######## ######, ######## ######## și ######## ##### au ieșit din imobil, începând cu aceeași dată începând să locuiască numiții ##### #######, ##### ##### (########), ##### ######, ##### #######.

##########-####### ######## a decedat la data de 25.03.1991, conform certificatului de moștenitor nr. 272/28.10.1997, de pe urma defunctului rămânând moștenitor ##########-####### ########.

##########-####### ######## a decedat la 05.06.2004, conform certificatului de moștenitor nr. 125/12.08.2004 de pe urma defunctei rămânând moștenitori #### ### și ######## ########. ######## ######## a decedat la 27.01.2020 conform verificării DEPABD.

Conform întâmpinării depuse la dosar, ###### ##### susține că este fiica lui ######## ########.

De asemenea, conform întâmpinării depuse la dosar, #### ###### susține că bunicii săi au fost ########## ######## (zis ####### ########) și ########## ######## (zisă ####### ########), precum și că ###### ##### este verișoara sa.

######## ###### a decedat la 16.02.2019, de pe urma defunctului rămânând moștenitor ###### #####.

###### ######## a decedat la 22.08.1977, conform certificatului de moștenitor nr. 203/1977 de pe urma defunctului rămânând moștenitor ###### #####. ###### ##### a decedat la 26.06.1988, de pe urma defunctei rămânând moștenitor ### ##### conform certificatului de moștenitor nr. 237/22.08.1988.

Conform verificării DEPABD, ### ##### a decedat în data de 11.11.2011.

Conform adresei nr. 80/03.03.2020 emisă de Camera Notarilor Publici Constanța – arhiva succesorală ######## (fila 110 vol.

II), rezultă că succesiunea defunctului ### ##### nu este înregistrată în evidențele sale.

Analizând cu prioritate, excepțiile unite cu fondul, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință invocată de pârâtul Municipiul București, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că din cererile depuse la dosar reiese că reclamanții au înțeles să cheme în judecată unitatea administrativ teritorială, iar nu primăria.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Municipiul București și de Statul ##### prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti, instanța o va respinge ca rămasă fără obiect, având în vedere că prin încheierea din 29.07.2020 în temeiul art. 200 alin. 4 Cod procedură civilă, a fost anulată cererea de chemare în judecată cu privire la capătul de cerere referitor la solicitarea de constatare a vacanţei succesorale cu privire la defunctul ### #####, astfel încât nu mai poate fi analizată excepția invocată cu privire la un capăt de cerere anulat.

## privire la excepția lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Municipiul Bucureşti și Statul ##### prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, instanța reține următoarele:

Conform art. 36 C.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios dedus judecăţii, reclamantul fiind cel care trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.

În prezenta cauză, reclamanții au solicitat să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra terenului situat în #### ######### ###.

Vacanței nr. 42,44 sector 1, și dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra construcției casă de locuit edificată pe acest teren, construită din zid și paiantă.

Instanța reține că uzucapiunea este acel mod originar de dobândire a proprietății prin exercitarea neîntreruptă a posesiei asupra unui bun, transformând o aparență îndelungată de proprietate într-un raport de proprietate cert.

Așadar, uzucapiunea constituie un beneficiu acordat de lege posesorului ce a stăpânit bunul o perioadă de timp stabilită de lege, ca un adevărat proprietar, reprezentând totodată și o sancțiune împotriva proprietarului care, dând dovadă de pasivitate, a lăsat o perioadă îndelungată bunul său în posesia altei persoane.

Astfel, în acțiunea privind constatarea dreptului de proprietate asupra imobilului, dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani, reclamant este cel care posedă bunul și invocă prescripția achizitivă, iar pârât este cel în patrimoniul căruia s-a stins dreptul de proprietate din cauza pasivității sale pe o perioadă lungă de timp.

Așadar, întrucât pentru a se constitui ca un mod valabil de dobândire a dreptului de proprietate, uzucapiunea trebuie să fie opusă adevăratului proprietar, calitatea procesuală pasivă revine proprietarului bunului, dovada acestei calități fiind necesar a fi făcută cu acte de proprietate. ## toate acestea, instanța admite că există situații excepționale în care unitatea administrativ-teritorială justifică legitimitate procesuală, însă acestea sunt condiționate, în baza art. 477 și art. 646 Cod civil din 1864, de faptul că nu poate fi identificată nicio altă persoană care să pretindă un drept de proprietate asupra bunului în privința căruia se invocă uzucapiunea.

În această direcție este orientată, de altfel, și practica judiciară majoritară, așa cum a fost ea evidențiată în Decizia nr. ##/03.04.2017 de Înalta ##### de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1845 coroborat cu art. 1847 C.civ. 1864 și art. 36 C.pr.civ, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul ######## - Secția civilă, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1845 coroborat cu art. 1847 din Codul civil de la 1864 și art. 36 din Codul de procedură civilă, în cazul uzucapiunii pentru un imobil situat în intravilan, neînscris în cartea funciară, când posesia a început anterior intrării în vigoare a Codului civil, calitatea procesuală pasivă aparține unității administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află situat imobilul.“

În cuprinsul deciziei anterior menționate, Înalta ##### de Casație și Justiție a reținut următoarele: „86.

Din examenul jurisprudențial al hotărârilor selectate de curțile de apel rezultă că, în proporție considerabilă, opinia majoritară a instanțelor este în sensul că atât timp cât nu există alte persoane (fizice sau juridice) care să exhibe un titlu de proprietate asupra imobilului în legătură cu care s-a cerut a se constata intervenită prescripția achizitivă, se consideră că nemișcătorul aparține domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale, din raza imobilului, care are calitate procesuală pasivă. 87.

Ca atare, în majoritatea spețelor examinate s-a decis că în condițiile în care nu poate fi identificată vreo persoană care să justifice existența unui drept de proprietate asupra terenului, calitatea procesuală pasivă este determinată de regimul juridic al imobilului, în aceleași condiții ca și atunci când proprietarul acestuia a decedat, fără moștenitori, iar succesiunea este vacantă. 88.

Au fost invocate, în acest sens, prevederile art. 26 alin. (1) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, care stabilesc în mod expres entitatea în patrimoniul căreia intră terenurile persoanelor decedate, fără moștenitori, precum și cele ale art. 4 din Legea nr. 213/1998, art. 477, art. 646 și art. 680 din Codul civil de la 1864, în virtutea cărora unitatea administrativ-teritorială este prezumată ca proprietară a tuturor bunurilor fără stăpân, care sunt de interes local, de pe raza sa teritorială. 89.

S-a reținut că în această situație particulară a inexistenței unei persoane care să revendice drepturi asupra nemișcătorului, în calitate de proprietar sau de moștenitor al proprietarului inițial al terenului, a respinge acțiunea în constatarea uzucapiunii pe considerentul că unitatea administrativ-teritorială este lipsită de capacitate procesuală pasivă ar echivala cu lipsirea reclamanților din astfel de cauze de orice posibilitate de valorificare a drepturilor lor, în situația în care, se arată, chiar Curtea Europeană a reținut existența unui drept protejat de Convenție, din situații de fapt, cu mare persistență în timp, de care legea leagă producerea unor efecte juridice.”

Instanța reține că numitul ###### ######## care a încheiat chitanța prin care a convenit să îi vândă lui ######## Gh. ###### 156 mp și care apare în evidențele fiscale ale imobilului din #### ######## ### ##, a decedat la data de 22.08.1977, conform certificatului de moștenitor nr. 203/1977 de pe urma defunctului rămânând moștenitor ###### #####. ###### ##### a decedat la 26.06.1988, de pe urma defunctei rămânând moștenitor ### ##### conform certificatului de moștenitor nr. 237/22.08.1988.

Conform verificării DEPABD, ### ##### a decedat în data de 11.11.2011.

Conform adresei nr. 80/03.03.2020 emisă de Camera Notarilor Publici Constanța – arhiva succesorală ######## (fila 110 vol.

II), rezultă că succesiunea defunctului ### ##### nu este înregistrată în evidențele sale.

Prin urmare, situația excepțională menționată anterior se regăsește și în prezenta cauză, întrucât nu a fost identificată nicio persoană fizică sau juridică care să dețină un titlu de proprietate asupra terenului în suprafață de 156 mp.

Or, în condițiile în care în care s-ar reține lipsa calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București, reclamanții ar fi practic lipsiți de posibilitatea de a-și stabili dreptul de proprietate asupra imobilului stăpânit în fapt, ceea ce ar echivala cu o îngrădire a accesului liber la justiție prevăzut de art. 6 paragraful 1 din C.E.D.O.

Astfel, având în vedere considerentele deciziei nr. ##/03.04.2017, și că numitul ###### ######## a abandonat terenul, acesta fiind folosit încă din 06.04.1968 de către ######## Gh. ###### conform mențiunii din finalul chitanței (fila 9 vol.

I), instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuală pasive a Municipiului București.

Pe de altă parte, pentru aceleași considerente, apreciind că, în cauză, calitatea procesuală pasivă aparține Municipiului București cu privire la terenul în suprafață de 156 mp, instanța va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul ##### prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti și, pe cale de consecință, va respinge cererea formulată în contradictoriu cu acesta, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:

Pe baza concluziilor raportului de expertiză întocmit de expert ####### ###### ###### (filele 4-6 vol.

IV), astfel cum a fost avizat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sectorul 1 (filele 13-14 vol.

IV), instanța reține că terenul care face obiectul cauzei este situat în #### ######### ### ##, sector 1.

Conform măsurătorilor efectuate și din prelucrarea acestora, terenul are o suprafață totală de 469 mp și și este identificat cu punctele 1,2,3,4,5,6,7,8,1 în planul de situație (anexa 4-fila 11 vol.

IV).

Instanța mai reține că din adresa Direcției cadastru, fond funciar, patrimoniu și registru agricol din cadrul Primăriei Municipiului București nr. 39637/05.07.2023 (fila 81 vol.

IV) rezultă că potrivit evidențelor cadastrale figurează înscrise imobilul situat pe #### ######## ### ## cu o suprafață a terenului de 277mp, din care 29 mp având categoria de folosință „curți construcții", având proprietar particular pe numitul ####### ######## și imobilul situat pe #### ######## ### ## cu o suprafață a terenului de 187 mp, categoria folosință „vii hibride”, având proprietar particular pe numitul ####### ########.

De asemenea, instanța mai reține că din adresa Direcției Patrimoniu- Serviciu Cadastru din cadrul Primăriei Municipiului București nr. 107350/07.07.2023 (fila 90 vol.

IV) reiese că imobilul identificat potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic judiciar ####### ###### ###### reprezintă:

- potrivit planului topografic, scara 1:2000, ediția ######### întocmit de fostul Institut Proiect București, imobilul marcat cu numărul „44” pe „Strada Vacanței” și secțiune din imobilul marcat cu numerele „40”, „42” pe „Strada Vacanței”,

-potrivit planului topografic scara 1:500, ediția #########, întocmit de fostul Institut Proiect București, secțiune din imobilul marcat cu numerele „40”, „42”, „44” pe „Strada Vacanței”,

-potrivit planului topografic scara 1:2000, ediția #########, întocmit de fostul Institut Proiect București, imobilul marcat cu numărul „44” pe „Strada Vacanței”,

-potrivit planului topografic scara 1:2000, anexă la cadastrul orașului București de la nivelul anului 1986, imobilul marcat cu numărul „44” pe „Strada Vacanței”.

Prin urmare, instanța reține că imobilul indicat în raportul de expertiză este unul și același cu cel indicat în chitanța din data de 03.06.1976.

Instanța constată că, potrivit prevederilor art. 82 din Legea nr. nr. 71/2011, „dispozițiile art. ### # ### din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia.

Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată sunt aplicabile dispozițiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. ## privire la imobilele pentru care, la data începerii posesiei, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, nu erau deschise cărți funciare, rămân aplicabile dispozițiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864”.

Prin urmare, întrucât reclamanții invocă o posesie neîntreruptă a terenului începând cu anul 1976, prin joncţiunea posesiei autorilor lor, instanţa constată că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil din 1864.

În drept, instanța reține că uzucapiunea reprezintă modul de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale prin exercitarea posesiei asupra unui bun în condițiile prevăzute de lege.

Pentru a recunoaște posesiei efectul său constitutiv de drepturi, prin uzucapiunea de 30 de ani, legea cere îndeplinirea cumulativă a trei condiții: termenul neîntrerupt de cel puțin 30 de ani în care posesia să fi fost exercitată, caracterul util al posesiei, în sensul că acesta să nu fi fost afectată de vreunul dintre viciile discontinuității, violenței, clandestinității sau echivocului și exercitarea de către posesor a dreptului potestativ de a opta pentru dobândirea proprietății asupra bunului stăpânit.

Aceste condiții se desprind din dispozițiile normative care instituie condițiile referitoare la prescripția achizitivă, respectiv art. 1846 C.civ. 1864, potrivit cărora „orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii.

Posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru”.

De asemenea, conform art. 1847 din același act normativ, „ca să se poate prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar, după cum se explica în următoarele articole.”

Totodată, în conformitate cu dispozițiile, art. 1890 C.civ., „toate acțiunile atât reale, cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care nu a stabilit un termen de prescripție, se vor prescrie prin treizeci de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua-credință.”

În privința posesiei, instanța reține că existența acesteia se constată prin întrunirea de către aceeași persoană a celor două elemente care o compun: elementul material – „corpus”, care presupune contactul direct cu lucrul posedat, concretizat în acte materiale de stăpânire, și elementul intențional sau psihologic – animus rem sibi habendi, care constă în intenția de a stăpâni lucrul pentru sine, ca un adevărat titular al dreptului de proprietate sau al altui drept real.

Referitor la prima dintre condiţiile enunţate, cea privind termenul de exercitare a posesiei, instanţa apreciază că reclamanții au făcut dovada îndeplinirii acesteia, în conformitate cu dispoziţiile art. 1860 C.civ. 1864.

În ceea ce priveşte joncţiunea posesiilor, instanţa reţine că art. 1859 C.civ. 1864 instituie principiul potrivit căruia fiecare posesor, indiferent dacă a dobândit posesia de la un non dominus, pe baza unui titlu translativ de proprietate, începe în persoana sa o nouă posesie, nefiind un simplu continuator al autorului său. ## toate acestea, noul posesor are posibilitatea, în temeiul art. 1860 C.civ. 1864, să unească posesia sa cu cea a autorului său.

Legiuitorul a plecat de la premisa existenţei a două posesii care au ca obiect acelaşi bun, care se disting prin aceea că sunt exercitate de două persoane diferite între care s-a născut un raport juridic în temeiul căruia o persoană are calitatea de autor, iar cealaltă de succesor.

Din interpretarea dispoziţiilor legale la care s-a făcut trimitere în precedent rezultă că joncţiunea posesiilor este posibilă ori de câte ori între posesorii succesivi există un raport juridic născut dintr-un fapt juridic în sens restrâns sau dintr-un act juridic translativ de proprietate sau, cu alte cuvinte, pentru a opera joncţiunea este necesară existenţa unui just titlu – înscrisurile sub semnătură privată încheiate de autorii reclamanților cu foştii posesori ai terenurilor având valoarea unui astfel de titlu.

Astfel cum rezultă din declarația martorului ###### ########## ##### rezultă că îi cunoștea de aproape 40 de ani pe ##### ####### și #####, autorii reclamanților, deoarece au fost vecini, că aceștia au cumpărat cu chitanță de mână terenul compus din două parcele în suprafață de aproximativ 450 mp, două camere și magazie care erau construite pe terenul din #### ######## ### ## aproximativ în anul 1976.

De asemenea, a mai declarat martorul că terenul de pe Vacanței nr. 42 este anexa de la terenul din Vacanței nr. 44, cea de-a doua parcelă la care a făcut referire în declarație, această parcelă este cea mai mică dintre cele două, având ca suprafață diferența dintre 450 la 312 mp, aproximativ.

A mai arătat că pe această parcelă se află o magazie, iar terenul este cultivat cu viță de vie în prezent, astfel cum a fost și în trecut.

A mai învederat că între aceste două parcele nu există niciun gard și nicio altă delimitare, iar pe terenul de la 44 sunt cultivate legume, vită de vie, pomi fructiferi.

A mai precizat că terenul, format din cele două parcele care formează un tot unitar, este împrejmuit de jur împrejur cu gard de beton între vecini și str.

Vacanței, gardul fiind același de la momentul tranzacției.

A menționat că familia ##### și moștenitorii au locuit și ocupat toată suprafața de aproximativ 450 mp.

Prin urmare, instanța reține că, în condițiile în care autorii reclamanților au exercitat posesia asupra terenului cel puțin începând cu anul 1976, având în vedere joncțiunea posesiilor, este mai mult decât evident că, în prezent, termenul de 30 ani a fost împlinit.

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie privind exercitarea unei posesii utile, instanţa, de asemenea, apreciază că în persoana reclamanților sunt întrunite cele două elemente ale posesiei, posesia exercitată nefiind afectată de niciunul dintre viciile enumerate în precedent.

În speță, ambele elemente ale posesiei au fost îndeplinite, atât cel material, cât și cel psihologic, întrucât numiții ##### ####### și ##### ######## (zisă #####) și, ulterior, reclamanții au efectuat acte materiale de deținere și de folosire a terenului, în mod paşnic şi public, fiind recunoscuţi în comunitate drept proprietari, fără a fi tulburaţi de nimeni în actele materiale exercitate și având intenția de a exercita stăpânirea asupra lui întocmai ca un proprietar, așa cum rezultă din declarațiile martorului audiat în cauză.

Mai mult decât atât, dispozițiile art. 1854 C.civ. din 1864 stabilesc că elementul intențional al posesiei se prezumă, rezultând din cel material, iar o dovadă care să răstoarne această prezumție nu a fost făcută în cauză.

De asemenea, din probele administrate în cauză, rezultă faptul că intenţia autorilor reclamanților a fost aceea de a stăpâni imobilul pentru sine, fiind astfel întrunit şi elementul psihologic necesar.

În consecinţă, fiind dovedită în cauză existenţa celor două elemente ale posesiei în persoana reclamanților, caracterul util al acestei posesii şi termenul de 30 de ani cerut de lege pentru a putea prescrie, instanţa reţine că starea de fapt a posesiei întruneşte condiţiile pentru a se putea transforma într-o stare de drept.

Pentru aceste considerente, instanța va constata că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de lungă durată, asupra terenului în suprafaţă de 469 mp situat în Bucureşti, #### ######## ### ## sector 1, identificat de expert topograf ####### ###### ###### în Anexele 2-5 ale raportului de expertiză din 07.09.2022 depus la filele 4-14 vol.

IV.

## privire la al doilea capăt de cerere, privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul accesiunii asupra construcţiei situate pe terenul anterior menţionat, instanţa reţine aplicabilitatea art. 489 C.civ. 1864.

Conform acestora, proprietatea pământului cuprinde în sine proprietatea suprafeţei şi a subfeţei lui.

De asemenea, potrivit art. 492 C.civ. 1864, orice construcţie făcută în pământ sau asupra pământului este prezumată a fi făcută de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte contrariul.

Astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din cuprinsul raportului de expertiză judiciară specialitatea construcții civile întocmit în cauză de expert #### ######, edificarea construcției în suprafață totală construită de 47,68 mp a fost efectuată în anii 1978, respectiv 1983.

Instanța constată din raportul de expertiză depus de expert ####### ###### ###### în 23.09.2022 rezultă că suprafața construită este de 46,07 mp, rotund 46 mp, în avizul OCPI fiind menționată suprafața de 46 mp.

Așadar, instanța va avea în vedere noua măsurătoare, deoarece expertul #### ###### a avut în vedere la întocmirea raportului în care a menționat suprafața de 47,68 mp prima variantă a raportului întocmit de expert ####### ###### ######, iar pentru suprafața de 46 mp a fost obținut și avizul OCPI.

#### de faptul că instanţa va admite primul capăt de cerere şi va constata dreptul de proprietate al reclamanților asupra terenului, instanţa reţine că aceștia, în calitate de posesori, sunt prezumați proprietari la data dobândirii posesiei.

De asemenea, având în vedere că, în raport de data edificării construcției (1978,1983), în cauză nu sunt aplicabile considerentele deciziei nr. ##/2019 publicate în Monitorul Oficial nr. 440/03.06.2019, pronunțate de Înalta ##### de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, instanța urmează a constata că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcţiei C1, în suprafaţă de 46 mp, edificată pe terenul anterior menţionat, astfel cum a fost identificată prin în Anexele 2-5 ale raportului de expertiză efectuat de expert ####### ###### ######.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei capacităţii de folosinţă invocată de pârâtul Municipiul Bucureşti.

Respinge ca rămasă fără obiect excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâtul Municipiul Bucureşti şi de Statul ##### prin Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Bucuresti.

Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuală pasive a Municipiului Bucureşti.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul ##### prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

Respinge cererea formulată în contradictoriu cu Statul ##### prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, cu sediul în sector 2, Bucureşti, #### ########## ### ##, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

######## că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate, prin efectul uzucapiunii de lungă durată, asupra terenului în suprafaţă de 469 mp situat în Bucureşti, #### ######### ### ## sector 1, identificat de expert topograf ####### ###### ###### în Anexele 2-5 ale raportului de expertiză din 07.09.2022 depus la filele 4-14 vol.

IV, în cauza privind pe reclamanţii ##### #######, ###### #### #########, ##### ######, ######### ###, toți cu domiciliul ales la c.av. ##### ###### în sector 3, Bucureşti, #### ########### ### ##, şi pe pârât UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PRIMĂRIA BUCUREŞTI PRIN PRIMARUL #######, cu sediul în sector 5, Bucureşti, B-DUL ###### #########, nr. 47, pârât STATUL ##### PRIN D.G.F.P.M.B.

A MINISTERULUI DE FINANŢE, cu sediul în sector 2, Bucureşti, #### ########## ### ##, pârât ###### #####, cu domiciliul în ########, #### ###### ####### ########### ### #, #### #######, pârât #### ###### cu domiciliul ales în Bucureşti, ##### Floreasca, nr. 118-120, ### #, ### ##, sector 1.

######## că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcţiei C1, în suprafaţă de 46 mp, edificată pe terenul anterior menţionat, astfel cum a fost identificată prin în Anexele 2-5 ale raportului de expertiză efectuat de expert ####### ###### ###### din 07.09.2022 depus la filele 4-14 vol.

IV.

## drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei azi, 29.12.2023.