Hotărâre nr. 7418 din 27.09.2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. ####/2023

Şedinţa publică de la 27 Septembrie 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: #####-######## #######

GREFIER: ####### #####

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea ##### #### S.A. în contradictoriu cu intimata ######### #######, având ca obiect contestaţie la executare dosar executare nr. 166/2023.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12.09.2023, fiind consemnate în Încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 09.05.2023, înregistrată sub nr. de mai sus, contestatoarea ##### #### S.A., denumită anterior ####### #### ####### S.A., în contradictoriu cu intimata ######### ####### a formulat o contestație la executare, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea executării silite începute în dosarul ######## al ### ######## ##### ######## ca nefiind începută pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă; anularea încheierii de încuviințare a executării silite din 21.03.2023 pronunțată în dosarul nr. #####/299/2023 de către Judecătoria Sectorul 1 București; anularea încheierii din data de 21.04.2023 privind stabilirea cheltuielilor de executare, a înștiințării emise la 21.04.2023 și a tuturor actelor de executare care se vor emite ulterior în acest dosar; obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu; întoarcerea executării silite; restituirea taxelor judiciare de timbru, în conformitate cu prev. art. 45 alin.1) lit. f) din OUG nr. 80/2013.

În motivare, s-a arătat că între ##### #### S.A. și creditorul ######### ####### s-a derulat litigiul de clauze abuzive ce a făcut obiectul dosarului #####/302/2017.

Prin Sentința Civilă nr. 8413/21.11.2018 pronunțată de către Judecătoria Sectorul 5 București în dosarul #####/302/2017, a fost respinsă în totalitate cererea reclamanților ######### ####### și ######### ######### ######, în contradictoriu cu pârâta ##### #### S.A. (denumită anterior ####### #### ####### S.A.) după cum urmează:

1.Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prev. de art. 1.2, 1.3 lit.a, 1.3 lit.c şi art. 6.3 din contractul de credit încheiat între părţi.

2.Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la îngheţarea/stabilizarea cursului valutar aplicat ratelor lunare încasate pt. restituirea împrumutului, la valoarea cursului de la momentul încheierii contractului şi, pe cale de consecinţă:

3.Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la restituirea diferenţelor încasate peste cursul valutar de la momentul încheierii contractului.

Prin decizia nr. ####/17.12.2019 Tribunalul București a admis apelul și a dispus:

1.Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată. ######## caracterul abuziv și nulitatea absolută de la art. 1.2 ( în ceea ce privește marja băncii) și art. 1.3 lit. a ( comision de acordare) și art. 1.3 lit. c din contractul de credit nr. ###############81/19.09.2007.

2.Menține în rest sentința apelată. Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.

La data de 07.04.2021, prin Decizia Civilă nr. ###/2021, Curtea de Apel București, a constatat nul recursul, dispozițiile deciziei din apel rămânând astfel definitive.

Ulterior soluționării dosarului nr. #####/302/2017, contestatoarea indică faptul că a recepționat, din partea Biroului Executorilor Judecătorești ######## ##### ########, următoarele acte de executare din cadrul dosarului de executare 166/2023: încheierea din data de 21.04.2023 privind stabilirea cheltuielilor de executare- onorariu provizoriu expert în cuantum de 1500 de lei, înștiințarea emisă la 21.04.2023 cu privire la începerea executării silite.

Cu privire la anularea executării silite înseși, în conformitate cu art. 663 C. pr. civ. „(1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.(2) ####### este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. (3) ####### este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui. (4) ####### este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.”

Pretinsa creanță a intimatei nu există, nu este certă și cu atât mai puțin lichidă sau exigibilă.

În situația de față, creanța pentru care s-a început executarea silită nu există, nu este certă, lichidă și exigibilă, întrucât ##### #### S.A. nu a fost obligată la restituirea sumelor aferente clauzelor constatate ca fiind abuzive.

Prin hotărârea pronunțată în fond în dosarul #####/302/2017 a fost respinsă în totalitate cererea de chemare în judecată.

Hotărârea pronunțată de instanța de apel a schimbat numai în parte dispozițiile cuprinse în sentința ####/21.11.2018, fiind indicate în mod expres capetele de cerere care au fost admise.

Se precizează că în considerentele deciziei din apel, instanța reține în mod expres: “cât privește cererea din apel de restituire a sumelor de bani încasate de bancă în temeiul acestor clauze abuzive, acesteia nu i se poate da curs, deoarece nu a făcut obiectul cererii de chemare în judecată.

Or, în apel nu se pot formula pretenții noi (pagina 41)”.

Se solicită constatarea faptului că executarea silită declanșată în cauză este netemeinică și nelegală, întrucât nu există un titlu executoriu în temeiul căruia să fie stabilite obligații de plată în sarcina Băncii. ####### nu este certă și cu atât mai puțin lichidă sau exigibilă.

Prin urmare, executarea silită declanșată în dosarul nr. 166/2023 este abuzivă, neîntemeiată și nelegală întrucât executorul a dispus executarea contestatoarei pentru sumă, deși aceasta nu datorează nicio sumă creditoarei.

Se solicită să se dispună anularea executării silite demarate de către intimată împotriva contestatoarei în dosarul execuțional nr. 166/2023, aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești ######## ##### ######## și a tuturor actelor de executare silită ulterioare.

În temeiul prevederilor art. 45 alin.1 lit. f) din OUG 80/2013, se solicită restituirea taxei de timbru aferentă contestației la executare și în temeiul prevederilor art. 453 CPC se solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru aferentă cererii de suspendare a executării, precum și orice alte cheltuieli ce vor fi dovedite în cauză.

În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, se solicită admiterea acesteia ca urmare a admiterii contestației, prin obligarea intimatului la plata către reclamanta contestatare a sumei încasate nelegal prin poprire pe contul subscrisei contestatoare deschis la terțul poprit BNR, în baza dispozițiilor art.723 alin. 1) C. proc. civ.

##### legală instituită de dispozițiile art. 723 C. proc. civ se coroborează cu norma instituită de art. 724 alin. 1) C. proc. civ., prin care se reglementează competența instanței de executare ca prin hotărârea de admitere a contestației la executare să dispună și restabilirea situației anterioare.

În cazul în care se va popri și/sau încasa în cadrul dosarului de executare vreo sumă de bani, solicita restituirea acesteia.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 670, 712 C. proc. civ., precum şi pe orice altă dispoziţie legală la care a făcut referire în cuprinsul cererii.

În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, precum şi orice altă probă a cărei utilitate va reieși din dezbateri.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 150 de lei potrivit art. 10 alin. 2) teza finală și art. 10 alin. 4) din OUG 80/2013 (f. 29, 30).

La data de 09.06.2023, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

A fost invocată excepția lipsei calității de reprezentant a reclamantei, având în vedere că aceasta poate să fie asimilată unei persoane juridice, care poate să fie reprezentată atât legal, prin reprezentant legal, cât și convențional, prin avocat.

În situația în care avocatul sau consilierul juridic nu depune odată cu acțiunea, astfel cum este în cazul de față, dovada puterii de a reprezenta partea în cadrul procesului, respectiv împuternicirea avocațială/înscrisul specific profesiei, orice persoană interesată, inclusiv instanța din oficiu, are posibilitatea de a invoca excepția lipsei calității de reprezentant.

Se arată că această excepție este una de ordine privată, chiar dacă există posibilitatea ca oricare dintre părți să o invoce, interesul fiind unul particular, și anume ca orice participant să fie sigur că actele procedurale îndeplinite în fața instanței nu vor fi ulterior invalidate prin invocarea excepției de către oricare dintre participanți.

Ea poate fi invocată oricând în fața instanței, fiind interzisă invocarea ei pentru prima dată în căile de atac, având ca efect anularea cererii în cazul admiterii ei.

S-a solicitat admiterea excepției lipsei calității de reprezentant și pe cale de consecință, să se constate că cererea ce face obiectul prezentei contestații la executare este formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, având în vedere lipsa mandatului de reprezentare acordat de reprezentantul legal al contestatoarei, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă nu putea face acte de dispoziție/de angajare reprezentare juridică fără acordul dat în acest sens, cu privire la procedura reprezentării instituției în fața instanței de judecată.

Cu privire la forma de fond a contestației la executare, în sensul în care aceasta a fost comunicată prin intermediul poștei electronice, s-a arătat faptul că aceasta nu respectă cerințele prevăzute de art. 148 C. proc. civ., care prevede că 1) Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.

Se consideră de către pârâtă faptul că semnătura reprezintă un element esențial al tuturor cererilor adresate instanței și face dovada identității autorului ei și a însușirii conținutului cererii de către acesta.

Rolul semnăturii este conferit de legiuitorul român în codul de procedură civilă și deși se referă la dovada cu înscrisuri și la puterea probatorie a acestora, textul legal ce vizează acest subiect este de aplicabilitate generală.

Astfel, se învederează că semnătura de pe actele de procedură depuse în fața instanței de judecată face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care a semnat-o cu privire la conținutul acesteia.

Pârâta a indicat faptul că raportul supus analizei în prezentul dosar face obiectul prevederilor C. proc. civ. astfel încât consideră că nu sunt opozabile contestatoarei din prezenta cauză prevederile deciziei ÎCCJ nr. 520/2019 pronunțată în ședința publică din 7.03.2019 în cadrul căreia instanța supremă a statuat că în situația în care o parte înțelege să transmită instanței cereri în format electronic “existența semnăturii scanate a semnatarului nu este suficientă”, semnătura electronică calificată “conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, fapt ce conferă documentului autenticitate” și “oferă instanţei o garanţie a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conţinutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii. ”

S-a invocat și excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, raportat la dispozițiile OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, având în vedere că dreptul afirmat este cel care configurează întregul litigiu, astfel că apreciază pârâta că valoarea obiectului cererii trebuie stabilită în funcție de evaluarea dreptului afirmat.

Coroborat cu dispozițiie art. 33 alin. 1) OUG 80/2013, care stipulează că taxele de timbru se achită anticipat, consideră pârâta că se impune admiterea acestei excepții și anularea cererii contestatoarei ca netimbrată.

Pe fondul cauzei, a fost solicitată respingerea, ca neîntemeiată a contestației la executare, arătându-se că în fapt, la data de 20.10.2017, pârâta, în calitate de reclamantă, a formulat o cerere în contradictoriu cu contestatoarea din prezenta cauză, solicitare care a fost înregistrată spre competentă soluționare, pe rolul Judecătoriei Sector 5 București sub nr. #####/302/2017, prin care a solicitat instanței constatarea caracterului abuziv al anumitor clauze din contractul de credit bancar încheiat între părți.

Ulterior soluționării acestei cereri, pe fondul cauzei, instanța a pronunțat sentința civilă nr. ####/ 21.11.2018 prin care a respins ca neîntemeiată solicitarea intimatei.

Prin exercitarea căii de atac a apelului, declarat de intimata din prezenta cauză împotriva sentinței civile pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, a fost modificată soluția instanței de fond, drept pentru care Tribunalul București -Secția a VI-a civilă, a pronunțat Decizia civilă nr. ####/ 17.12.2019 prin care a fost admis apelul și schimbată în parte, sentința apelată.

În dispozitivul deciziei pronunțată de instanța de apel, a fost consemnată constatarea caracterului abuziv și nulitatea absolută a clauzelor de la art. 1.2. (în ceea ce privește marja băncii), art. 1.3, lit. a) - (comision de acordare) și art. 1.3 lit. c), din contractul de credit bancar nr. ###############81/ 19.09.2007.

Mai mult decât atât, Decizia civilă nr. ####/17.12.2019 pronunțată de Tribunalul București -Secția a VI-a civilă a rămas definitivă prin constatarea nulității recursului declarat de contestatoarea din prezenta cauză, drept pentru care ulterior legalizării acesteia și obținerea încuviințării de executare silită, a fost întocmit dosarul de executare silită nr. 166/2023, înregistrat pe rolul Biroul Executorului Judecătoresc „######## ##### ########.”

Pe parcursul derulării soluționărilor cererilor ce au făcut obiectul dosarelor mai sus amintite, intimata susține că a beneficiat de sistemul de protecție pus în aplicare prin Directiva 93/13/CEE care se întemeiază pe ideea că un consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de un profesionist în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare (a se vedea printre altele Hotărârea din 26 ianuarie 2017, ##### ######, C-421/14, 7:60, punctul 40). ##### în vedere o astfel de situație de inferioritate, articolul 6 alineatul 1) din această directivă prevede că clauzele abuzive nu creează obligații pentru consumator. #### vorba despre o dispoziție imperativă care urmărește să înlocuiască echilibrul formal pe care îl instituie contractul între drepturile și obligațiile co-contractanților cu un echilibru real, de natură să restabilească egalitatea dintre aceștia din urmă (a se vedea printre altele Hotărârea din 21 decembrie 2016, Gutićrrez ####### și alții, C-154/15, C-307/15 și C-308/15, EU:C:2016:980, punctele 53 și 55, precum și Hotărârea din 26 ianuarie 2017, ##### ######, C-421/14, EU:C:2017:60, punctul 41).

În considerarea acestor aspecte, intimata arată că atunci când titlul executoriu constă într-o hotărâre judecătorească - sau arbitrală - nu se pot invoca, pe calea contestației la executare, motive de drept și de fapt care ar fi putut fi invocate în cursul judecății în prima instanță sau într-o cale de atac.

În acest caz, se înțelege că nu doar debitorul are aceasta limită, ci inclusiv creditorul sau alt participant la executarea silită care a fost parte în procesul finalizat prin hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu.

De asemenea, pe calea contestației la executare nu se pot aduce critici titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească sau arbitrală.

La rândul ei, instanța investită cu soluționarea contestației la executare va fi obligată să respecte, la fel ca părțile din executarea silită, autoritatea de lucru judecat de care se bucură titlul executoriu, atât în privința celor stabilite prin dispozitiv, cât și în privința celor explicate în considerente.

Pe calea contestației la executare vor putea fi invocate motive de fapt sau de drept referitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu doar în măsura în care vor fi îndeplinite, cumulativ, următoarele două condiții:

1.titlul executoriu pus în executare silită nu este o hotărâre judecătorească ori arbitrală;

2.legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale specifică pentru 5 desființarea lui, cale accesibilă părții care formulează contestația la executare.

##### în vedere că a fost constatat caracterul abuziv al unor clauze contractuale și în lipsa minimelor diligențe ale contestatoarei de a remedia această situație, a învederat intimata următoarele aspecte:

Potrivit dispozițiilor art. 627 alin. 1) C. proc. civ. „În tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ, stăruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor părților și ale altor persoane interesate” astfel încât, în cazul în care prin titlul executoriu au fost acordate posibilități de compensare cu anumite sume de bani încasate în mod nelegal (speța dedusă judecății) și în combaterea unei potențiale îmbogățiri fără justă cauză, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, acestea vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.

Scopul calculării creanței este acela de a determina, sub aspect matematic, cuantumul sumei (creanței) datorate de debitor.

Această operațiune juridică poate viza, atât creanța principală, cât și dobânzile, penalitățile ori alte sume prevăzute în titlul executoriu și este realizată de către executorul judecătoresc imediat după încuviințarea executării silite de către instanță, suma rezultată din calcul fiind inserată în cuprinsul actelor de executare ulterioare. #### de observat că acest calcul matematic (ce poate reprezenta conversia unor procente sau fracții, etc.) este efectuat de către executor, în condițiile existenței unei obligații certe și lichide, pe baza criteriilor menționate în titlul executoriu.

Prin urmare, executorul nu acordă noi drepturi și nici nu stabilește criterii noi de calcul. Opinează că numai în acest sens poate fi interpretat art. 628 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la actualizarea creanței, dispozițiile art. 628 alin. 3) C. proc. civ. prevăd că executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu.

În cazul în care titlul executoriu nu conține niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcție de rata inflației, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în oricare dintre aceste titluri.

Prin urmare, actualizarea creanței reprezintă alinierea creanței prevăzută în titlul executoriu (creanța inițială) la anumite valori, pe baza criteriilor prevăzute de părți (în cazul titlului executoriu reprezentat de contract), stabilite de instanță (când titlul executoriu este o hotărâre judecătorească) ori prevăzute de lege.

Așadar, sub aspectul izvorului lor, criteriile de actualizare pot fi clasificate în criterii convenționale, judiciare și legale.

În funcție de momentul și de cadrul efectuării sale, actualizarea poate fi anterioară executării silite (extrajudiciară) sau concomitentă acesteia (judiciară).

În prima situație, actualizarea poate să fie realizată de creditor însuși sau de către un expert extrajudiciar, la cererea sa, iar în cea de-a doua situație este efectuată în cadrul procesual al executării silite de către un expert desemnat de executorul judecătoresc, în condițiile legii.

Sub aspectul rezultatului obținut în urma actualizării, aceasta poate fi pozitivă (dacă se obține o majorare a creanței inițiale) sau negativă (dacă prin actualizare se diminuează creanța stabilită în titlul executoriu).

În condițiile arătate, în faza executării silite executorul judecătoresc are atribuția și chiar obligația de calculare a creanței (determinare valorică), la cererea creditorului sau din oficiu, prin efectuarea unor calcule matematice și pe baza criteriilor cuprinse în titlul executoriu.

Precizează intimata că prin această operațiune juridică executorul nu stabilește lichiditatea obligației/creanței, întrucât aceasta rezultă din titlul executoriu și este prevăzută la art. 663 alin. 3) C. proc. civ.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 C. proc. civ.

În probațiune, s-a propus proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată din data de 12.09.2023, a fost respinsă excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, întrucât la dosar există dovezi privind achitarea acesteia (f. 27-29).

De asemenea, la același termen, instanța a luat act că intimata a renunțat la excepțiile invocate prin întâmpinare, având în vedere că au fost acoperite viciile cererii de chemare în judecată, respectiv aceasta din urmă a fost semnată în fața instanței de către reclamantă, care a depus dovada calității de reprezentant al societății SC ##### #### SA.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, între ######### ####### și SC ##### #### S.A. a fost încheiat contractul de credit nr. ###############81/19.09.2007.

Prin sentința civilă nr. 8413/21.11.2018 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul #####/302/2017, a fost respinsă în totalitate cererea reclamanților ######### ####### și ######### ######### ######, în contradictoriu cu pârâta ##### #### S.A. (denumită anterior ####### #### ####### S.A.) după cum urmează:

4.Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prev. de art. 1.2, 1.3 lit. a, 1.3 lit. c şi art. 6.3 din contractul de credit încheiat între părţi.

5.Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la îngheţarea/stabilizarea cursului valutar aplicat ratelor lunare încasate pentru restituirea împrumutului, la valoarea cursului de la momentul încheierii contractului şi, pe cale de consecinţă:

6.Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei la restituirea diferenţelor încasate peste cursul valutar de la momentul încheierii contractului.

Prin decizia nr. ####/17.12.2019 Tribunalul București a admis apelul și a dispus:

"Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că:

Admite în parte cererea de chemare în judecată.

######## caracterul abuziv și nulitatea absolută de la art. 1.2 (în ceea ce privește marja băncii) și art. 1.3 lit. a (comision de acordare) și art. 1.3 lit. c) din contractul de credit nr. ###############81/19.09.2007.

Menține în rest sentința apelată.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare."

La data de 07.04.2021, prin Decizia Civilă nr. ###/2021, Curtea de Apel București, a constatat nul recursul, dispozițiile deciziei din apel rămânând astfel definitive.

Potrivit art. 632 alin. 1) C. proc. civ., executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.

În conformitate cu alin. 2) al aceluiași articol, constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Așadar, hotărârile definitive sunt titluri executorii.

Raportat la cauza dedusă judecății, titlul executoriu este reprezentat de decizia nr. ####/17.12.2019 pronunțată de Tribunalul București, definitivă prin decizia Curții de Apel București, prin care a fost anulat recursul.

În hotărârea ce reprezintă titlu executoriu s-a constatat caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzelor de la art. 1.2 (în ceea ce privește marja băncii) și art. 1.3 lit. a) (comision de acordare) și art. 1.3 lit. c) din contractul de credit nr. ###############81/19.09.2007 încheiat între contestatoare și intimată.

Prin contestația la executare formulată, contestatoarea First #### a solicitat anularea executării silite ca nefiind începută pentru o creanță certă, lichidă și exigibilă, acesta fiind un motiv de contestație la executarea silită însăși.

Acest tip de contestație la executare implică invocarea unor motive de nelegalitate de natură să paralizeze executarea silită, printre aceste regăsindu-se și cele care atrag respingerea cererii de încuviințare a executării silite prevăzute la art. 666 alin. 5) C. proc. civ.

Văzând dispozitivul hotărârii care constituie titlu executoriu în prezenta cauză, instanța observă că acesta cuprinde doar dispoziția de constatare a caracterului abuziv al anumitor clauze din contractual bancar existent între părți, fără inserarea altor mențiuni privind consecințele nulității absolute a acestor clauze.

Se impune sublinierea faptului că o hotărâre judecătorească constituie titlu executoriu numai în măsura în care dispozițiile acesteia sunt susceptibile de aducere la îndeplinire pe cale de executare silită, nefiind suficient numai să se încadreze într-una dintre categoriile de hotărâri judecătorești specificate în art. 632 alin. 2) C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 628 alin. 1) C. proc. civ., pot fi executate silit obligațiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinței acestuia, desființarea unei construcții, a unei plantații ori a altei lucrări, încredințarea minorului, stabilirea locuinței și vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.

Constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, fără a se dispune și o eventuală restituire a prestațiilor executate în baza acestora, nu se încadrează între cele enumerate mai sus, în sensul că nu constituie o obligație care se poate duce la îndeplinire prin executare silită.

Apărarea intimatei, prin care învederează că prin titlul executoriu din cauza dedusă judecății, ar fi fost acordate posibilități de compensare cu anumite sume de bani încasate în mod nelegal, nu poate fi primită de către instanță.

Prin simpla lecturare a dispozitivului deciziei pronunțate de către Tribunalul București se poate observa că acesta conține mențiunea privind constatarea caracterului abuziv al anumitor clauze ale unui contract existent între părți, fără a se dispune și acordarea vreunei sume de bani reprezentând eventualele plăți făcute de către intimată în baza acestor clauze.

Or, rolul activ al executorului judecătoresc, la care face referire intimata, pentru a contribui la realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlu, nu se poate materializa în prezenta cauză, având în vedere că simpla dispoziție prin care a fost constatat caracterul abuziv al unor clauze nu poate fi pus în executare, neexistând nicio creanță care să fie calculată.

Astfel, instanța constată că în prezenta cauză există motive care atrag nulitatea întregii executări silite efectuate, prin aceea că s-a pus în executare un titlu executoriu care nu cuprinde dispoziții ce pot fi aduse la îndeplinire prin executare silită, respectiv doar constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, fiind astfel constatată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a declanșa executarea silită.

Pentru aceste motive, instanța va admite contestația la executare formulată și va dispune anularea executării silite efectuate în cauză.

##### în vedere soluția pronunțată asupra primului capăt de cerere, ce are ca obiect anularea executării silite, și faptul că efectele acesteia se răsfrâng asupra procedurii execuționale în ansamblul său, instanța reține că nu se mai impune analiza capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea încheierii de încuviințare a executării silite, anularea încheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare, a înștiințării din data de 21.04.2023, fiind lipsite de efecte.

În ceea ce priveşte întoarcerea executării silite, instanţa reține că potrivit art. 723 C. proc. civ., „în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia."

În prezenta cauză, a fost desființată însăși executarea silită, ceea ce deschide contestatoarei calea către instituția întoarcerii executării silite.

Instanța reține că instituția întoarcerii executării silite este aplicabilă plăților nedatorate efectuate ulterior începerii executării silite, în temeiul unui titlu executoriu.

Prin contestația la executare formulată, contestatoarea a solicitat întoarcerea executării silite, prin obligarea intimatei la plata sumei încasate nelegal prin poprire.

Analizând înscrisurile din dosar, instanţa constată că în prezenta cauză nu a fost efectuată nicio plată, iar contestatoarea First #### nu a procedat la executarea vreunei obligații, motiv pentru care nu există temei pentru a se dispune întoarcerea executării silite, de vreme ce nu se reține vreo aducere la îndeplinire a celor prevăzute în titlul executoriu.

Mai mult decât atât, prin considerentele formulate, contestatoarea învederează că "În cazul în care se va popri și/sau încasa în cadrul dosarului de executare vreo sumă de bani, solicităm restituirea acesteia.", admițând în acest sens că nu este vorba despre sume de bani deja plătite, ci care se vor încasa în viitor, aspect care nu poate conduce la admiterea solicitării de întoarcere a executării silite, care are ca obiect prestații deja efectuate.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect întoarcerea executării silite.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, au fost solicitate cheltuielile reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de suspendare a executării.

Potrivit art. 453 C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată., iar potrivit art. 452 C. proc. civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

##### în vedere soluția pronunțată în cauză de admitere a contestației la executare, instanța o va obliga pe intimata să plătească către ### ######## ##### ######## suma de 235,62 lei, cu titlu de cheltuieli fotocopiere dosar.

În schimb, ținând seama de soluția de respingere a întoarcerii executării, cererea de acordare a cheltuielilor reprezentând taxa de timbru aferentă cererii de întoarcere a executării se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.

A fost formulată o cerere privind restituirea taxei de timbru aferentă contestației la executare, întemeiată pe art. 45 alin. 1) lit. f) din OUG 80/2013.

Văzând dispozițiile legale menționate anterior, dar și soluția pronunțată în cauză, de admitere a contestației la executare, instanța va face aplicarea textului de lege invocat, și, în consecință, va dispune restituirea taxei judiciare de timbru în valoare de 100 de lei aferentă contestației la executare, sub rezerva rămânerii definitive a prezentei încheieri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestația la executare formulată de contestatoarea ##### #### S.A., cu sediul în Bucureşti, sector 1, Sos. ####### #########, nr. 29-31, în contradictoriu cu intimata ######### #######, cu domiciliul în București, sector 5, #### ####### ### #, ### ##, ####, ap. xxxx și cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat ######## #####, din București, xxxx, #### ########### ## ####, parter, ### ############ ########## ###### ######### ## ####### ##. xxxxx al Biroului Executorului Judecătoresc ######## ##### ########, precum și toate actele de executare efectuate.

Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect întoarcerea executării silite.

Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa de timbru aferentă cererii de întoarcere a executării silite.

În temeiul art. 45 alin. 1 lit. f) din OUG nr. 80/2013, dispune restituirea taxei judiciare de timbru în valoare de 100 de lei aferentă contestației la executare, sub rezerva rămânerii definitive a prezentei încheieri.

Obliga intimata să plătească către ### ######## ##### ######## suma de 235,62 lei, cu titlu de cheltuieli fotocopiere dosar.

Cu apel în termen de 10 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată azi, 27.09.2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.