Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI · 2777/1999
Hotărâre nr. 3165 din 31.03.2023
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI
SECŢIA I CIVILĂ
SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. ####/2023
Şedinţa publică de la 31.03.2023
Instanţa constituită din:
Preşedinte: ####### ######## #####
Grefier: ####### ########
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamant #### ### ## ########## ####, reclamant #### ### şi pe pârât ########## ####, pârât ########## ########, pârât ##### ######, pârât ##### ###### - domiciliul ales, având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 06.02.2023 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data care face parte integrantă din prezenta şi când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 20.02.2023, 01.03.2023, 15.03.2023 şi 31.03.2023 când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei civile de faţă,
Prin cererea depusă la data de 25.06.2021 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, sub nr. precizat în antet, reclamanta #### ### a solicitat în contradictoriu cu pârâţii ########## ####, ########## ######## şi ##### ######, obligarea acestora să îi lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul compus din două parcele a câte 400 mp fiecare situat în ###### ##### ### ## şi nr. 30, sector 1 Bucureşti, pe o suprafaţă de aproximativ 6 metri şi stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţi, raportat la primul capăt de cerere din petit, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este proprietara imobilului situat în ###### ###### ### ## si 30, sector 1, Bucuresti, în temeiul sentinței civile nr. ####/25.01.2000, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1, în dosarul nr. 2777/1999, rămasă definitivă.
Prin această sentință, Judecătoria Sectorului 1 a constatat dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului format din două parcele în suprafață de câte 400 mp fiecare situat în ###### ###### ### ## și 30, sector 1, București, prin împlinirea prescripţiei achizitive de 30 ani.
Reclamanta a mai arătat că, prin aceeași sentință s-a constatat dreptul de proprietate asupra construcţiei edificate pe terenul situat în ###### ###### ### ##, sector 1, București, prin intervenirea accesiunii imobiliare artificiale.
A precizat că pârâții din prezenta cauza i-au încălcat dreptul de proprietate, i-au ocupat parte din terenul, estimat de aceasta ca având o suprafața de aproximativ 6 mp.
Totodată, reclamanta a mai subliniat că pârâții au modificat linia de hotar dintre proprietăţile învecinate fără acordul său.
Consideră că i-a fost încălcat în mod flagrant dreptul de proprietate şi a mai menţionat faptul că anterior promovării prezentei acțiuni, în repetate rânduri a solicitat pârâţilor sa îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul pe care aceştia l-au ocupat.
În ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea liniei de hotar între proprietăţi, a menţionat faptul că potrivit dispozițiilor art. 560 Cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grăniţuirea prin reconstituirea hotarului, iar pârâții nu doresc sa își îndeplinească această obligație instituită de legiuitor.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 555, 560, 563 Cod civil, art. 44 din Constitutia Romaniei, art. 1 din Protocolul nr. 1 ####.
În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori şi expertiză topografică.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 177 lei (f. 32).
Pârâtul ########## #### a depus la dosar întâmpinare (f. 40, vol. I) solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul a arătat că este proprietarul imobilului situat în ###### ####### ### ##, sector 1, imobil pe care îl deţine în baza contractului de donaţie, autentificat cu nr. 1241 din 07.11.2016 de BNP „####### ######”, fiind dobândit de la tatăl său ########## ########, decedat în prezent.
A mai precizat că imobilul pe care îl deține se învecinează pe latura din spatele casei cu reclamanta, între proprietățile lor existând limită de hotar, respectiv un gard cu centură de beton în partea de jos și plasă de sârmă în partea de sus.
De asemenea, a mai învederat că, linia de hotar dintre proprietăţi nu a fost niciodată modificată, singura modificare a tuturor parcelelor din cartier, a fost cea făcută la aliniamentul cu strada, unde, cu ocazia construirii trotuarelor și ulterior asfaltării, pentru a respecta o anumită lățime a străzilor, toți proprietarii au fost obligaţi să se retragă pierzând astfel din proprietate, în favoarea domeniului public.
Un exemplu în acest sens, evocat de pârât, este situația autorului de la care a dobândit imobilul, care deținea două suprafețe a câte 400 mp iar în urma măsurătorilor cadastrale a reieșit o suprafață de 776 mp în loc de 800 mp, suprafață ce ulterior a fost dezmembrată în două loturi, unul de 506 mp ce face obiectul contractului de donaţie anterior precizat, fiind la acest moment în proprietatea pârâtului și 270 mp aflat în proprietatea fratelui său, ########## ########, tot în baza unui contract de donaţie.
A mai menţionat că limita de proprietate dintre imobilul său, al fratelui său și al reclamantei nu s-a modificat niciodată, aspect dovedit atât prin măsurătorile cadastrate făcute, cât şi prin configurația acestei delimitări ce are formă continuă, dreaptă, pe toată lungimea străzii, de-a lungul tuturor proprietăților de pe cele două străzi ##### și ######.
Pârâtul a mai învederat că nu este verosimilă susţinerea reclamantei cu privire la faptul că i-ar fi ocupat o suprafaţă de 6 m şi că reclamanta nu are cadastru.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 C.proc.civ.
În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantei.
La data de 02.11.2021, pârâtul ########## ######## a depus la dosar întâmpinare (f. 51-53, vol. I), solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, pârâtul a arătat că este proprietarul imobilului situat în ###### ####### ### ##, sector 1, imobil pe care îl deține în baza contractului de donație autentificat cu nr. 1434 din 29.12.2016 de BNP „####### ######”, donat de tatăl său, ########## ########, decedat în prezent, fiind intabulat şi având număr cadastral xxxx.
A precizat pârâtul că imobilul se învecinează pe latura din spatele casei cu reclamanta, între proprietățile lor existând limită de hotar, respectiv gard cu centură de beton în partea de jos și plasă de sârmă în partea de sus, limita de hotar fiind construită anterior anului 1990 de către defuncții săi părinți.
De asemenea, pârâtul a mai arătat faptul că, linia de hotar dintre proprietăţi nu a fost niciodată modificată, singura modificare a tuturor parcelelor din cartier, a fost cea făcută la aliniamentul cu strada, unde, cu ocazia construirii trotuarelor și ulterior asfaltării, pentru a respecta o anumită lățime a străzilor, toți proprietarii au fost obligaţi să se retragă pierzând astfel din proprietate, în favoarea domeniului public.
A mai menţionat că limita de proprietate dintre imobilul său, al fratelui său și al reclamantei nu s-a modificat niciodată, aspect dovedit atât prin măsurătorile cadastrate făcute, cât şi prin configurația acestei delimitări ce are formă continuă, dreaptă, pe toată lungimea străzii, de-a lungul tuturor proprietăților de pe cele două străzi ##### și ######.
Pârâtul a mai învederat că nu este verosimilă susţinerea reclamantei cu privire la faptul că i-ar fi ocupat o suprafaţă de 6 m şi că reclamanta nu are cadastru.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 C.proc.civ.
În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantei.
La data de 05.11.2021 pârâta ##### ###### a depus la dosar întâmpinare (f. 76-77, vol. I), solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, pârâta a arătat că deține terenul în suprafață de 400 mp situat în #### ##### ### ## sector 1 ce se învecinează cu proprietatea reclamantei pe latura de Est în temeiul sentinței civile nr. ####/26.06.2001 pronunțată de Judecătoria Sector 1, în dosarul nr. ######### și a Actului de Partaj Voluntar autentificat de BNP „####### ##### ########”, sub nr. 7230/16.10.2001.
Imobilul proprietatea pârâtei este intabulat la OCPI Sector 1 București sub nr. 21266 , nr. cadastral 10685, ce atestă o suprafață de 399,94 mp.
Pârâta a contestat faptul că, reclamanta nu arată ce pretenții are față de fiecare pârât, având în vedere că se învecinează cu reclamata pe latura de Est a proprietății sale (Vest a reclamantei), iar pârâții ########## #### și ########## ######## se învecinează cu reclamanta pe latura de #### a proprietății sale.
Conform documentației cadastrale efectuate în anul 2001, situație neschimbată în prezent, pe latura de 31,19 m a terenului ce se învecinează cu reclamanta este un garaj de cărămidă pe o lungime de 12 mp și apoi un gard de beton.
Pârâta a mai subliniat că spatele garajului ce este un pic oblic (în interiorul proprietății sale) față de limita de proprietate, creându-se un unghi ascuțit cu linia de hotar, drept pentru care, pârâta a montat un gard de plasă de sârmă în continuarea gardului de beton dinspre spatele curții, iar în urmă cu ceva vreme, reclamanta i-a desființat gardul de plasă de sârmă aflat în spatele garajului.
În raport de măsurătorile efectuate, de documentația cadastrală pe care o are și intabularea dreptului de proprietate din anul 2001, pârâta a apreciat că susținerile reclamantei în sensul ocupării unei suprafațe de 6 mp sunt neîntemeiate.
În drept, art. 205 C.pr.civ.
În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri şi interogatoriul reclamantei.
În cauză, au fost administrate proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză topo-cadastrală.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, din raportul de expertiză (f. 4-18, vol.
II), instanţa reţine că, în cuprinsul Anexei nr. 3, este identificată suprafaţă de teren ce aparţine reclamantei de 802,68 mp, teren situat în Bucureşti, #### ##### ### ## şi 30, Sector 1.
Se constată din cuprinsul aceluiaşi înscris că suprafaţa totală măsurabilă a imobilului ce aparţine reclamantei este mai mare faţă de suprafaţa din act (în fapt – 802,68 mp, în act – 800 mp).
Din cuprinsul raportului de expertiză mai rezultă că pârâtul ########## #### este vecinul din partea de nord-vest şi deține imobilul din ###### ###### ### ##-55, suprafața fiind astfel: din acte de 506 mp, real pe teren 506,12 mp, imobil ce are cadastru si carte funciară, planul de amplasament şi delimitare, fiind la anexa 4 a raportului.
Pârâtul ########## ######## este vecinul din partea de nord-est şi deține imobilul din ###### ###### ### ##, suprafaţa fiind astfel: din acte de 270 mp, real pe teren 268,47, imobil ce are cadastru si carte funciară, planul de amplasament şi delimitare, fiind la anexa 5 a raportului.
## pârâta ##### ######, reclamanta se învecinează în partea de vest.
Pârâta ##### ###### deține imobilul din ###### ##### ### ##, cu suprafaţa astfel: din acte de 400 mp, real pe teren 399,81, imobilul său are cadastru si carte funciară, planul de amplasament şi delimitare, fiind la anexa 6 a raportului.
Pentru a constata dacă pârâții ocupă din terenul reclamantei expertul a verificat modul de amplasare a stâlpilor gardurilor în colțurile de proprietate, concordanța între coordonatele scriptice si cele faptice.
În urma măsurătorilor efectuate, expertul judiciar a concluzionat că terenul ocupat de fiecare dintre părți corespunde cu suprafața si amplasamentul terenului menționat în actele cadastrale si documentele de proprietate cu următoarele mențiuni:
- La zona de hotar între reclamantă si pârâta ##### ######, între punctele 1 si 2, gardul este deteriorat, neîntreținut, în unele zone aplecat spre reclamantă din partea de sus.
De asemenea, pe o porțiune de hotar de calcan dublat cu plasa de sârmă au crescut arbuşti care au împins gardul către reclamantă.
- La zona de hotar între reclamantă si pârâtul ########## ########, între punctele 3 si 4, gardul este instabil, constituit din mai multe elemente nefixate (table, placi, bucați de plasa bordurată, aglomerate, sprijinite).
Pe o porțiune de aproximativ 1,5 metri există marginea unei construcții aneză (coteț), proprietatea reclamantei, despre care partea pârâtă apreciază ca fiind împinsă peste hotar cu câțiva centimetri.
- Punctul de hotar dintre reclamantă si pârâtul ########## ########, în partea de est a proprietăţilor, materializat pe schema prin punctele 4,5 este imaginar, neexistand un stâlp fixat, recunoscut concret de ambele părți.
Porțiunea disputată fiind de 24 centimetri.
La momentul masurătorilor, părțile au stabilit de comun acord ca măsurătoarea să se facă deasupra unei bucati de țeava (țăruș), încastrată în sol, între aglomerarea de materiale existente, caramizi, pietre.
Ca urmare a acestei situații în planurile de amplasament si delimitare ale respectivilor apar aproximativ 1,5 metri pătrați în minus la ########## ######## iar la #### ### 2 metri pătrați în plus (0,5 mp acumulându-se, probabil, de la strada ##### din grosimea gardului).
Expertul a arătat (obiectivul nr. 3) că liniile de hotar scriptice sunt și cele faptice, existente în teren, cu mențiunea ca la data construirii unui gard stabil între reclamantă si pârâtul ########## ########, stâlpul comun dintre proprietăți din partea de est să fie amplasat (plantat) la 24 centimetri față de ţeava provizorie existentă, înspre reclamanta #### ###, (pe punctul 5 al Planului privind situația imobilelor la zona de hotar) astfel ca, 1,5 mp să treacă la imobilul deţinut de ########## ######## și sa se realizeze concordanța faptic, scriptic.
În drept, instanţa reţine că, privitor la fondul cauzei, art. 6 alin. (6) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil prevede că dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 555 C.civ. (1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.
Art. 563 C.civ., prevede, cu privire la acţiunea în revendicare, că proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
Totodată, potrivit art. 566 C.civ., ca efect al acţiunii în revendicare, pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat.
Instanţa reţine că acţiunea în revendicare este o acţiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Prin acţiunea în revendicare o persoană cere să i se recunoască dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedată.
În cadrul unei astfel de acţiuni, reclamantul revendicant este dator să dovedească faptul că el este proprietarul bunului revendicat şi că acest bun este deţinut pe nedrept de către pârât.
Aplicând aceste dispoziţii legale în cazul de faţă, instanţa reţine că, potrivit concluziilor expertului desemnat în cauză, nu există suprapunere între terenurile aparţinând părţilor, iar pârâţii ocupă terenul potrivit titlului de proprietate al acestora.
În ceea ce priveşte demersul judiciar al reclamantei, instanţa constată că reclamanta a urmărit prin acest demers să fie identificată o presupusă suprafaţă de 6 mp, care ar fi în posesia pârâţilor, aspect neconfirmat, însă, în urma probelor administrate.
Astfel, expertul judiciar a concluzionat că terenul ocupat de fiecare dintre părți corespunde cu suprafața şi amplasamentul terenului menționat în actele cadastrale şi documentele de proprietate, iar la reclamantă a ieşit o suprafaţă în fapt mai mare decât cea din acte (în fapt – 802,68 mp, în act – 800 mp).
Singurele aspecte care ar putea crea impresia unei lipse a posesiei ar putea fi din cauza faptului că gardul de plasă, amplasat la zona de hotar între terenul reclamantei şi al pârâtei ##### ######, este împins către reclamantă, însă fără vreo culpă din partea pârâtei, ci din cauza vegetaţiei crescute.
Ţinând cont de raportul de expertiză, în cuprinsul căruia expertul judiciar a conchis că pârâţii deţin terenurile potrivit actelor de proprietate, nefiind constate suprapuneri între terenurile părţilor, instanţa reţine că susţinerile reclamantei nu au suport probatoriu.
#### de aceste considerente, nefiind îndeplinită condiţia premisă a existenţei unei suprapuneri între terenurile aparţinând părţilor, pârâţii neocupând vreo suprafaţă de teren din terenul aparţinând reclamantei, instanţa urmează a respinge cererea de revendicare ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect grăniţuire, instanţa reţine că acţiunea în grăniţuire se deosebeşte de acţiunea în revendicare întrucât în prima acţiune nu se contestă dreptul real, ci numai întinderea terenurilor care-i formează obiectul.
La acţiunea în grăniţuire reclamanta pretinde ca prin hotărârea judecătorească să se fixeze în mod cert întinderea şi limitele dreptului său.
Dimpotrivă, în acţiunea în revendicare reclamanta pretinde direct ca pârâtul să-i restituie o parcelă distinct determinată, al cărei titular susţine că este şi nu pârâtul care o deţine fără temei juridic.
Dintr-o atare perspectivă, instanţa reţine că art. 560 Cod Civil, prevede că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare şi să suporte, în mod egal, cheltuielile ocazionate de această operaţiune materială.
Grăniţuirea reprezintă o operaţiune de delimitare prin semne exterioare a două proprietăţi vecine, ce aparţin unor titulari diferiţi, între care dacă nu există conflict, grăniţuirea este o simplă operaţiune materială prin acordul părţilor.
În caz de conflict, însă, prin acţiunea de grăniţuire se urmăreşte determinarea, prin hotărâre judecătorească a limitelor dintre proprietăţi şi stabilirea traseului real pe care să-l urmeze titularul.
În cauza de faţă se observă, pe de o parte, că linia de hotar dintre terenurile reclamantei şi ale pârâţilor ########## #### şi ##### ###### este materializată cu gard din plasă de sârmă, iar pe de altă parte, între terenul reclamantei şi cel al pârâtului ########## ########, în partea de est a proprietăţilor, linia de hotar este imaginară, neexistand un stâlp fixat.
Acţiunea în grăniţuire îşi justifică raţiunea atât în cazul inexistenţei unei delimitări între proprietăţi, cât şi în situaţia în care astfel de semne există, dar nu au fost stabilite prin înţelegerea părţilor sau prin hotărâre judecătorească sau sunt contestate de părţi.
În cauză, instanţa reţine că nici una dintre ipotezele enunţate nu sunt întrunite, liniile de hotar scriptice sunt și cele faptice, existente în teren, după cum a reţinut expertul judiciar în cuprinsul raportului de expertiză, urmând astfel ca şi capătul de cerere privind grăniţuirea să fie respins ca neîntemeiat.
În acord cu dispoziţiile art. 453 C.proc.civ. şi faţă de soluţia care urmează a fi pronunţată în cauză (de respingere), instanţa va obliga reclamanta să achite pârâţilor ########## ####, ########## ######## suma de 6.000 lei şi pârâtei ##### ###### suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judecată, reprezentând onorarii avocat, conform chitanţelor nr. 129/02.02.2023 şi nr. 754/01.07.2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta #### ###, cu domiciliul ales în Bucureşti, #### ###### ### #, ### ##, ### #, ### #, sector 5, în contradictoriu cu pârâţii ########## ####, ########## ########, ambii cu domiciliul în Bucureşti, #### ###### ### ##, sector 1 şi pârâta ##### ######, cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, #### ######## ### ##, sector 3, având ca obiect revendicare şi grăniţuire.
Obligă reclamanta să achite pârâţilor ########## ####, ########## ######## suma de 6.000 lei şi pârâtei ##### ###### suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judecată, reprezentând onorarii avocat, conform chitanţelor nr. 129/02.02.2023 şi nr. 754/01.07.2022.
## drept de apel în termen de 30 de zile care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
Pronunţată astăzi, 31.03.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.