Hotărâre nr. 7002 din 21.07.2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA I CIVILĂ

Sentinţa civilă Nr. ####/2023

Şedinţa publică de la 21 ##### 2023

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE #########

Grefier ####### ####

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ######### ##### şi pe pârât #### ######, pârât #### #######, pârât #### ###### ###, pârât ######## ########, pârât #### #######, având ca obiect succesiune

Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa de la 24.04.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, pentru a da posibilitate părţilor să formuleze concluzii scrise şi având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 09.05.2023, 24.052023, 08.06.2023, 21.06.2023, 06.07.2023 si 21.07.2023.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei de faţă, la data de 27.04.2021, sub nr. de mai sus, reclamanta ########## #####, în contradictoriu cu pârâţii #### ######, #### #######, #### ###### ###, ######## ########, #### #######, a solicitat: să se constate deschisă succesiunea defunctei #### #####, decedată la data de 12.12.2017, să se constate deschisă succesiunea defunctului #### #########, decedat la data de 18.08.2019, să se constate că reclamanta este singura succesoare care a acceptat expres şi tacit succesiunea defunctului #### #########, având calitatea de unic moştenitor al acestuia, cu o cotă de 1/1 din masa succesorală, iar pentru pârâţi a operat decăderea din dreptul de a accepta succesiunea, aceştia devenind persoane străine de succesiune, fiind şi prezumaţi că au renunţat la succesiune.

Reclamanta a arătat, în fapt, că reşedinţa defunctului a fost în ultimii 30 ani la adresa din Bucureşti, Sectorul 1, ##### Griviţei nr. 212, ### #, ### #, ### #, unde a şi decedat, fără descendenţi sau ascendenţi în viaţă.

A adăugat că la data de 30.05.2020 au fost autentificate de către notarul public ###### ##### ##### testamentele reciproce întocmite de către cei doi soţi, din care reiese că nu există ascendenţi sau descendenţi, iar defunctul a moştenit toate bunurile mobile şi imobile deţinute de către defunctă.

Potrivit reclamantei, până la data prezentei cereri de chemare în judecată, nu s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctei #### #####, iar singurele rude în viaţă ale defunctului la data decesului sunt reclamanta şi pârâţii.

De asemenea, a învederat că bunicii reclamantei, #### #### şi #### ###### au avut patru fii (#### ####, #### #######, #### ###### şi #### ######### – defunctul), dintre care doar unul mai era în viaţă la data decesului defunctului, respectiv #### ######, iar dreptul de opţiune succesorală s-a transmis descendenţilor acestora.

A subliniat că defuncţii au decis să se ocupe de creşterea şi educaţia reclamantei încă de când avea 7 ani, iar, ulterior căsătoriei, s-a mutat din Bucureşti, însă a păstrat legătura cu defunctul şi soţia acestuia, relaţiile fiind apropiate.

Mai mult, a indicat că, începând cu luna decembrie 2017, atât reclamanta, cât şi cei trei membri ai familiei sale s-au ocupat personal de îngrijirea defunctului, a cărui stare de sănătate era precară, reclamanta ocupându-se de procesul de înmormântare a defunctului şi acoperind din bugetul propriu toate cheltuielile, totodată ocupându-se începând cu acea dată de administrarea bunurilor mobile şi imobile ce au aparţinut defunctului.

Conform susţinerilor acesteia, deşi pârâţii #### ###### şi #### ####### ### aveau cunoştinţă de decesul unchiului lor, precum şi data şi locul unde va fi înmormântat, nu au participat la eveniment şi niciunul dintre pârâţi nu a intervenit în niciun fel în administrarea averii defunctului.

A arătat şi că la data de 22.01.2020 a acceptat în mod expres succesiunea de pe urma defunctului la notarul public, iar între data decesului şi data formulării cererii, niciunul dintre pârâţi nu a acceptat expres sau tacit succesiunea.

Cu privire la temeinicia cererii, a opinat că termenul de opţiune succesorală este un termen de decădere, succesibilul care nu îşi exercită dreptul de opţiune succesorală în termenul prevăzut de lege devenind străin de succesiune.

În final, a învederat că este îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art. 193 alin. 3 C. proc. civ.

În drept, au fost invocate prevederile art. 954, 1101, 1103, 1108, 1112 C. civ., art. 194 şi urm. C. proc. civ.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi orice altă probă necesară şi utilă soluţionării cauzei.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei (f. 5, 73 vol I).

La data de 23.06.2021, pârâtul #### ####### a formulat întâmpinare (f. 91, 119, 126 vol.

I), prin care a arătat că nu i-a fost adus la cunoştinţă de către reclamantă că unchiul său a decedat şi că a deschis succesiunea, fiind domiciliat în străinătate după anul 1989.

Totodată, a apreciat că reclamanta a acţionat cu rea-credinţă şi premeditare pentru a îl vătăma şi că este interesat să participe la împărţirea acestei moşteniri, aflând de decesul unchiului după mai bine de un an.

A precizat că revine reclamantei obligaţia de a aduce probe că a ştiut de deschiderea unui proces de succesiune, fiind nevinovat faţă de toate evenimentele care s-au întâmplat şi derularea lor, fiindu-i ascunse de către reclamantă.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 342 C. civ. şi 249 C. proc. civ.

La data de 05.07.2021, a formulat întâmpinare pârâtul #### ###### ### (f. 92 vol.

I), în cuprinsul căreia a arătat că a aflat de decesul unchiului după un an şi câteva săptămâni, neavând contact cu acesta de zeci de ani, fiind interesat să participe la împărţirea moştenirii.

A precizat că revine reclamantei obligaţia de a aduce probe că a ştiut de deschiderea unui proces de succesiune.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 342 C. civ. şi 249 C. proc. civ.

La data de 14.07.2021, a depus la dosarul cauzei întâmpinare pârâta ######## ########, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând că, în timpul vieţii defuncţilor, aceasta i-a vizitat la Bucureşti, păstrând legătura telefonic, până la decesul defunctului #### #########.

A mai arătat că, pentru ca solicitarea reclamantei de decădere din dreptul de opţiune succesorală să fie admisibilă, conform art. 1112 C. civ., era necesar ca în prealabil să fie îndeplinită condiţia citării.

A subliniat că nu s-a făcut dovada citării în vederea dezbaterii succesiunii după defunct.

Potrivit susţinerilor pârâtei, parcurgerea procedurii succesorale era, până la momentul aflării despre prezenta acţiune, un subiect pendinde, urmând a fi demarată şi finalizată, astfel încât masa succesorală rămasă după defunct să fie împărţită conform cotelor legale între toţi succesibilii defunctului.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205, 249 C. proc. civ., art. 1112, 13, 981, 965, 966, 967, 968 C. civ.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu interogatoriul şi cu înscrisuri.

La data de 21.07.2021, a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională pârâtul #### ###### (f. 130 vol.

I), solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, să se constate că acesta a acceptat succesiunea defunctului #### #########, având calitatea de moştenitor al acestuia, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală, cu cheltuieli de judecată.

Astfel, a precizat că reclamanta a petrecut doar un timp scurt la Bucureşti, iar defuncta #### ##### în anul 1988 a suferit o operaţie pe coloană, rămânând paralizată de la brâu în sus şi imobilizată la pat până la data decesului, în anul 2017, timp în care reclamanta nu i-a vizitat.

A mai arătat că atât pârâtul, cât şi soţia sa vorbeau tot timpul cu defunctul #### ######### la telefon şi îl vizitau cât puteau, găsind casa murdară şi trebuind să se apuce de menaj.

A subliniat că a fost înmormântat în Jud. #####, exact lângă locul de veci al pârâtului, pentru a se putea ocupa împreună cu familia sa în continuare de datinile creştineşti pentru fratele său.

Potrivit pârâtului, înţelegerea părţilor a fost să plătească reclamanta cheltuielile de înmormântare şi să încaseze ea îndemnizaţia, iar când se va dezbate succesiunea să fie scăzute toate cheltuielile, ocupându-se împreună cu aceasta de toate cele creştineşti.

Mai mult, a învederat că reclamanta l-a asigurat că au la dispoziţile 2 ani de zile pentru dezbaterea succesiunii şi că se va ocupa aceasta de contactarea unui notar, urmând să fie citaţi în această procedură.

În final, a arătat că a acceptat succesiunea în mod tacit, a semnat declaraţia de acceptare a succesiunii la data de 23.04.2021 la notar şi nu a fost citat în faţa vreunui notar public până la acest moment pentru a îşi exercita dreptul de opţiune, conform înţelegerii existente între succesori, reclamanta acţionând cu vădită rea-credinţă prin încercarea de a îi induce în eroare.

În drept, a invocat dispoziţiile C. civ.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei (f. 69 verso vol. II).

Au formulat răspuns la întâmpinare pârâtul #### ####### (f. 189 vol. I) şi pârâtul #### ###### ### (f. 3 vol. II),

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantei şi proba testimonială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Se constată că numita #### ##### a decedat în data de 11.12.2017, potrivit certificatului de deces ##### #### nr. 187719 (f. 7 vol. I).

Totodată, se constată că numitul #### ######### a decedat în data de 18.08.2019, potrivit certificatului de deces ##### #### nr. 358460 (f. 9 vol.

I), fiind înregistrată Declaraţia de opţiune succesorală a numitei ########## #####, autentificată sub nr. 92/22.01.2020 de către B.N.P. ###### ###### ######.

Succesiunea rămasă de pe urma defuncţilor nu a fost dezbătută până în prezent, astfel cum rezultă din verificările efectuate în evidenţele succesorale ale Camerei Notarilor Publici şi ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din #######. f. 55-62.

Conform art. 953 C.civ., moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă, iar la art. 954 C.civ. se prevede că moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.

Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului.

Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

#### ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea.

În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea.

Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în #######, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat.

#### de situaţia de fapt reţinută, instanţa apreciază că, în drept, sunt incidente dispoziţiile art. 954 alin.1 C.civ (Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia) astfel, instanţa, în raport de certificatul de deces ##### #### nr. 187719, eliberat la data de 12.12.2017 de Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti (fila 7) şi de certificatul de deces ##### #### nr. 358460, eliberat la data de 20.08.2019 de Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti (fila 9) va constata deschisă succesiunea de pe urma defuncţilor #### #####, decedată la data 11.12.2017, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, #### ##### ######## ### ###, Sector 1 şi #### #########, decedat la data de 18.08.2019, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, #### #### ##### ### ###, sector 1.

În drept, conform art. 955 alin. (1) C.civ. patrimoniul defunctului se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care lasă moştenirea nu a dispus altfel prin testament.

Din examinarea cererii de chemare în judecată și a apărărilor formulate, instanța reține că prezenta acțiune antamează problema devoluțiunii legale a moștenirii, rămasă de pe urma defunctul #### #########, fratele, respectiv unchiul părților din prezenta cauză, nefiind exhibat niciun testament valabil în acest sens.

Astfel, deşi a fost prezentat testamentul autentificat sub numărul 1010/30.05.2002 de către Biroul Notarului ###### ###### ##### ##### (f. 13), acesta nu poate produce efecte juridice, fiind afectată eficacitatea acestuia (este caduc), de vreme ce legatarul a decedat anterior deschiderii succesiunii testatorului, conform art. 1071 lit. a şi art. 987 alin. 4 C. civ.

În ceea ce priveşte calitatea de moștenitori a părților din prezenta cauză faţă de defunctul #### #########, conform art. 957 alin. (1) teza I C.civ. și art. 958 C.civ., o persoană poate moșteni în condițiile în care există (este cel puțin concepută, cu condiția de a se naște vie) la momentul deschiderii succesiunii, are vocaţie la moştenire, nu este nedemnă, legiuitorul arătând în mod expres tipul și cazurile de nedemnitate succesorală, respectiv își manifestă voința de a moșteni, în condițiile prevăzute de lege (art. 1100, 1103 – 1105 C.civ.).

De asemenea, la art. 963 C.civ. se prevede că moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.

Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.

În aceste condiții, art. 964 C.civ. stabilește că rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:

a) clasa întâi: descendenţii;

b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;

c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;

d) clasa a patra: colateralii ordinari.

#### în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni.

Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.

Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 1106 C.civ., relativ la libertatea de a moșteni, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine, iar la art. 1108 C.civ, se prevede că acceptarea poate fi expresă sau tacită.

Acceptarea este expresă când succesibilul îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.

Acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moştenitor.

Totodată, în vederea asigurării unei stabilități a raporturilor juridice derivate din moștenire și crearea unei stări de certitudine cu privire la regimul bunurilor rămase după o persoană decedată, legiuitorul a instituit și respectarea un anumit termen în care trebuie exercitat dreptul de opțiune succesorală.

Astfel, conform art. 1103 C.civ. Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.

(2) Termenul de opţiune curge:

a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii;

b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;

c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii;

d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.

(3) Termenului prevăzut la alin. (1) i se aplică prevederile cuprinse în cartea a VI-a referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă.

Sub acest aspect, la art. 1104 C.civ. se instituie o prorogare a termenului de opțiune succesorală, arătându-se că în cazul în care succesibilul a cerut întocmirea inventarului anterior exercitării dreptului de opţiune succesorală, termenul de opţiune nu se va împlini mai devreme de două luni de la data la care i se comunică procesul-verbal de inventariere.

(2) Pe durata efectuării inventarului, succesibilul nu poate fi considerat moştenitor, cu excepţia cazului în care a acceptat moştenirea.

Analizând actele de la dosar, respectiv administrând probatoriul, instanţa reţine că reclamanta şi pârâţii au calitatea de colaterali privilegiaţi, astfel cum arată şi art. 976 alin. 2 şi 3 C. civ. (colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul; ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi vin la moştenire dacă descendenţii nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni).

Totodată, art. 981 C. civ. stabileşte următoarele: (1) Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în mod egal. (2) În cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea sau partea din moştenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină.

În acest sens, din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei a rezultat că reclamanta ########## ##### are calitatea de nepoată de frate a defunctului (descendent al fratelui defunctului, rudă situată în clasa a II-a de moştenitori, gradul al III-lea, care vine la moştenire prin reprezentare, având în vedere decesul tatălui său anterior deschiderii succesiunii defunctului #### #########), conform certificatului de deces ##### ## ### ###### din 18.05.2011 (f. 19 vol.

I), certificatului de naştere seria N.B. nr. 751604/05.09.1985 şi certificatului de căsătorie ##### ### nr. 650184 (f. 21 vol.

I).

Mai departe, pârâtele ######## ######## şi #### ####### au aceeaşi calitate de mai sus - descendenţi ai fratelui defunctului, rude situate în clasa a II-a de moştenitori, gradul al III-lea, care vin la moştenire prin reprezentare, fiind surorile reclamantei, astfel cum rezultă din certificatul de naştere seria N.V. nr. 574670 din 13.08.1960 (f. 82 vol.

III), certificatul de căsătorie ##### ###. nr. 369066 din 30.04.1985 (f. 83 vol.

III), certificatul de naştere nr. 52SD76 din 05.10.1972 (f. 87 vol.

III) şi certificatul de căsătorie ##### ## # nr. 983959 (f. 88 vol.

III).

Totodată, pârâţii #### ###### şi #### ####### ### au calitatea de descendenţi ai fratelui defunctului, rude situate în clasa a II-a de moştenitori, gradul al III-lea, care vin la moştenire prin reprezentare având în vedere decesul tatălui lor anterior deschiderii succesiunii defunctului #### #########), conform certificatului de deces ##### ## ### ###### din 10.08.2017, certificatului de naştere ##### ###. nr. 652303/17.04.1969 (f. 71 vol.

III) şi certificatului de naştere seria N.X. nr. 225372 din 22.07.1963 (f. 79).

Nu în ultimul rând, pârâtul #### ###### are calitatea de frate al defunctului - rudă situată în clasa a II-a de moştenitori, gradul al II-lea, care vine la moştenire în nume propriu, conform certificatului de naştere nr. 473917/14.01.1934 (f. 85 vol.

III).

Astfel, se reţine că reclamanta ########## #####, în calitatea sa de descendent de frate al defunctului – colateral privilegiat a efectuat acte de acceptare expresă a succesiunii la data de 22.01.2020, în termenul de un an de la data deschiderii succesiunii din 18.08.2019, astfel cum rezultă din declaraţia autentificată sub nr. 94/22.01.2020 la Biroul Individual Notarial ###### ###### ###### (f. 27 vol.

I).

Cât priveşte calitatea de moştenitori cu vocaţie concretă la moştenire a pârâţilor, instanţa reţine că aceştia nu au acceptat succesiunea de pe urma defunctului #### ######### în condiţiile legii, nici prin acceptare expresă şi nici prin acte sau fapte materiale ce pot fi calificate ca fiind acte de acceptare tacită a moştenirii, ce trebuiau efectuate în termenul de 1 an de zile de la data decesului sau de la data la care au luat cunoştinţă de acest eveniment.

În acest sens, pârâţii #### ####### şi #### ###### ### au susţinut că au aflat de decesul unchiului lor după mai bine de un an, însă nu au propus nicio probă în acest sens şi nu au solicitat repunerea în termenul de opţiune succesorală de un an.

Mai mult, din declaraţia martorului #### ##### din data de 04.04.2022 (f. 106 vol.

II) a rezultat că aceştia au cunoscut data decesului unchiului lor, martorul anunţând-o pe mama acestora, însă nu au participat la înmormântare, unul din ei fiind în ########.

Totodată, pârâta ######## ######## nu a invocat acceptarea expresă sau tacită a succesiunii în termenul de un an, arătând doar că a păstrat legătura telefonic cu defunctul, iar dezbaterea procedurii succesorale era un subiect pendinte, aspecte care nu pot justifica pasivitatea pârâtei, neexercitarea dreptului de opţiune succesorală în termenul prevăzut de lege, independent de dezbaterea procedurii succesorale, fiind imputabilă acesteia.

În acelaşi sens, pârâta #### ####### nu a formulat întâmpinare sau concluzii scrise în prezenta cauză şi nu a arătat modul în care a înţeles să accepte în mod expres sau tacit succesiunea de pe urma defunctului #### #########.

Nu în ultimul rând, nici pârâtul #### ###### nu a invocat acte concrete de acceptare tacită în termenul de un an de la data deschiderii succesiunii, depunând la dosarul cauzei declaraţia de acceptare tacită a succesiunii înregistrată sub nr. 1025/23.04.2021.

Cu toate acestea, declaraţia a fost autentificată după expirarea termenului de decădere de un an de la data deschiderii succesiunii, respectiv 18.08.2019, având în vedere şi cauzele de suspendare legală privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României pentru o perioadă de 60 zile.

În acest sens, prin Decretul 195/16.03.2020 a fost instituită starea de urgență pe tot teritoriul României pe o perioadă de 30 de zile.

Conform art. 41 din Anexa decretului 195/2020, prescripțiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

De asemenea, la data de 14.04.2020, Președintele României a emis Decretul ######## prin care, începând cu data de 15 aprilie 2020, s-a prelungit cu 30 de zile starea de urgenţă pe întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr. 195/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.

Conform art. 62 din Anexa 1 a Decretului 240/2020, prescripţiile, uzucapiunile şi termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. (12), nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.

Mai mult, în declaraţia de acceptare tacită autentificată s-a precizat că prezenta declaraţie va servi la dezbaterea succesiunii defunctului, ocazie cu care va declara ce acte sau fapte a îndeplinit în intervalul termenului de opţiune succesorală, însă, în prezenta cauză, pârâtul nu a indicat în mod concret acte sau fapte de acceptare tacită efectuate în termenul legal.

În ceea ce priveşte susţinerea pârâtului #### ###### că s-a ocupat împreună cu familia sa de datinile creştineşti pentru fratele său, aceste aspecte rezultă şi din declaraţia de martor a numitei #### ##### ######## din data de 04.04.2022 (f. 105 vol.

II) coroborată cu declaraţia de martor a numitului #### ##### din 04.04.2022 (f. 106 vol.

II).

Asfel, s-a susţinut că pârâtul #### ###### şi fiul acestuia s-au ocupat de toate formalităţile şi toate serviciile privind înhumarea defunctului, ei s-au dus la Primărie, au găsit groparii, au luat legătura cu preotul, au făcut colivă şi toate celelalte obiceiuri în cadrul pomenii, au procurat ţuică.

Astfel, conform art. 1110 alin. (3)-(4) C.civ. actele de conservare, supraveghere şi de administrare provizorie nu valorează acceptare, dacă din împrejurările în care acestea s-au efectuat nu rezultă că succesibilul şi-a însuşit prin ele calitatea de moştenitor.

Sunt considerate a fi de administrare provizorie actele de natură urgentă a căror îndeplinire este necesară pentru normala punere în valoare, pe termen scurt, a bunurilor moştenirii.

Prin urmare, faptele materiale invocate de pârâtul #### ###### nu pot avea semnificaţia juridică de acceptare a moştenirii, suportarea acestora făcând parte din actele de administrare provizorii, urgente şi necesare, fundamentate pe respectul pentru memoria defunctului, nefiind în legătură cu bunurile din masa succesorală şi de natură a exprima în mod neechivoc intenţia pârâtului de a accepta succesiunea.

Instanța constată și faptul că pârâtul nu a invocat că s-a aflat în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de opțiune succesorală în termenul prevăzut ori că au existat motive de suspendare sau întrerupere a acestuia, neformulând nicio cerere de repunere în termen.

Astfel, succesibilul care, din motive temeinice, nu şi-a exercitat în termen dreptul de opţiune succesorală, poate cere instanţei competente repunerea în termen, dovedind motive temeinice care nu îi sunt imputabile.

Totodată, niciunul dintre pârâţi nu a făcut dovada că s-ar fi interesat de bunurile succesorale, că ar fi achitat vreo datorie a succesiunii, că și-a însușit vreun bun al defunctului, de natură a forma convingerea că s-a dorit fără echivoc acceptarea succesiunii, consecința acestei atitudini fiind faptul că au devenit străini de succesiune prin neacceptare în termenul legal de 1 an de la data decesului.

În final, în ceea ce priveşte lipsa citării cu menţiunile prevăzute de art. 1112 alin. 2 C. civ., instanţa apreciază că neexercitarea dreptului de opţiune succesorală în termenul impus de art. 1103 C. civ. atrage sancţiunea decăderii, deci stingerea dreptului de opţiune succesorală, ceea ce înseamnă că succesibilul devine străin de moştenire, cu efect retroactiv.

Pentru identitate de raţiune, efectul decăderii este cel indicat de art. 1113 alin. 2 C. civ., anume succesibilul va fi considerat că a renunţat la moştenire, deci străin de moştenire, chiar şi în ipoteza în care nu ar fi îndeplinite toate cerinţele aplicării prezumţiei de renunţare instituite de art. 1112 C. civ. (spre exemplu, cea referitoare la citarea succesibilului, care priveşte mai mult procedura succesorală notarială).

Pentru aceste motive instanţa constată că pârâţii #### ######, #### #######, #### ###### ###, ######## ######## şi #### ####### nu au vocaţie concretă la moştenirea defunctului #### #########, neacceptând succesiunea de pe urma acestuia, în condiţiile legii, iar calitatea de unică moştenitoare a defunctului #### ######### aparţine reclamantei ########## #####, cu privire la care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru a i se conferi această calitate.

Pe cale de consecinţă, se reţine că reclamanta-pârâtă ########## ##### (nepoată de frate predecedat) a dobândit întreaga cotă asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctului #### #########, urmând să admită cererea de chemare în judecată formulată de aceasta.

Totodată, având în vedere considerente expuse supra, instanţa va respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant #### ######, ca neîntemeiată.

Relativ la cheltuielile de judecată, instanța constată că, în conformitate cu art. 451 alin. (1) C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

De asemenea, conform art. 452 C.pr.civ. partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, iar la art. 453 se arată că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată

Prin urmare, din dispozițiile legale amintite instanța reține că pentru acordarea cheltuielilor de judecată este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, și anume: a) să existe o cerere de acordare a cheltuielilor de judecată, respectându-se principiul disponibilității instituit prin art. 9 alin. (2) C.pr.civ., b) să se facă dovada cheltuielilor de judecată solicitate și c) acestea să fie solicitate de la partea care cade în pretenții (pierde procesul).

#### de soluţia care va fi pronunţată, instanţa va respinge şi solicitarea de acordare a cheltuielor de judecată formulată de pârâtul-reclamant #### ######, ca neîntemeiată, urmând, astfel, să respingă cererea reconvenţională în ansamblul său.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă ########## ##### cu domiciliul în Bacău,

######## deschisă succesiunea de pe urma defunctei #### #####, decedată la data de la data 11.12.2017.

######## deschisă succesiunea de pe urma defunctului #### #########, decedat la data de 18.08.2019.

######## că pârâţii #### ######, #### #######, #### ###### ###, ######## ######## şi #### ####### nu au vocaţie concretă la moştenirea defunctului #### #########, neacceptând succesiunea de pe urma acestuia, în condiţiile legii.

######## calitatea de unică moştenitoare a defunctului #### ######### a reclamantei-pârâte ########## ##### (nepoată de frate predecedat).

######## că unica moştenitoare a defunctului #### ######### deţine întreaga cotă (de 1/1) a masei partajabile rămasă după acesta.

Respinge cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant #### ######, ca neîntemeiată.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 21.07.2023.