Hotărâre nr. 7109 din 27.09.2023

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

SECŢIA A-II-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####/2023

ŞEDINŢA ####### DIN DATA DE 27 SEPTEMBRIE 2023

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

PREŞEDINTE: ####### #####-#####

GREFIER: #### #########

Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect acţiune în constatare și ieşire din indiviziune formulată de reclamantul ###### ##### ####### în contradictoriu cu pârâtul ###### #######.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 12 septembrie 2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea în data de 27 septembrie 2023.

După deliberare,

INSTANŢA

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Sectorului 1 București-Secția a II-a civilă în data de 10 februarie 2021 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. ####/299/2021, reclamantul ###### #####-####### a chemat-o în judecată pe pârâta ###### #######, solicitând să se constate că reclamantul este titularul unui drept de coproprietate în cote părţi egale asupra imobilului situat în ###### #########, sat Dumbrăveni, șoseaua ### Lahovari, ####### ##### ###### ### ##### ## ######### ## ### ##, carte Funciară Nr. 55594 Baloteşti; să se constate că imobilul construcţie situat în ###### #########, sat Dumbrăvenit, Sos. ### Lahovari nr. 87C12/16, ####### ##### #### ### ##### ## ##########, fiind dobândit de ei părţile în timpul căsătoriei, Carte funciară nr. 55594 Baloteşti; să se dispună notarea în cartea funciară nr. 55595 Baloteşti a prezentului litigiu, să se constate că el este titularul unui drept de coproprietate în cote părți egale asupra apartamentului situat în ########## #########, str. ######## ###### r. 9-11, etaj 4, ### #, sector 1, Carte Funciară Nr. 216100-C1-U8 Bucureşti sectorul 1, să se dispună notarea în cartea funciară nr. 216100-C1-U8 Bucureşti sectorul a prezentului litigiu pentru următoarele motive:

Reclamantul s-a căsătorit cu pârâta la data de 22 octombrie1994, căsătorie care a durat până în anul 2011 și care a fost desfăcută prin divorţ prin acordul soţilor, conform sentinţei civile nr. #####/13.09.2011 pronunţață de Judecătoria sector 1 Bucureşti în dosarul nr. #####/299/2011.

Prin aceeași hotărâre judecătorească a fost consfinţită învoiala părţilor cu privire la partaj, materializată prin Acordul de mediere încheiat la data de M.08.2011 la ##### de mediator „####### #######". [desfacerea căsătoriei precum și partajul au avut un caracter formal și au fost generate de faptul că era chemat în judecată, pe calea unei cereri de chemare în garanţie formulată de ######## ######### ########### ######### SA, prin care aceasta invocase un drept de natură patrimonială.

Precizează faptul că atragerea reclamantului în proces de către ######## ######### ########### ######### SA pe calea cererii de chemare în garanţie a fost total abuzivă, în condiţiile în care aceasta nu avea calitatea de creditor față de el.

De altfel, cererea de chemare în garanţie a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cu toate acestea, temerea sa a existat, motiv pentru care de comun acord cu pârâta, au decis să desfacă căsătoria conform precizărilor de mai sus.

Cu toate acestea, viaţa de familie a cuplului a continuat, iar în final, respectiv în anul 2015, s-au recăsătorit.

Practic, viaţa lor de familie a fost marcată de următoarele evenimente: în perioada 22.10.1994 - 13.09.2011 au fost căsătoriţi; în intervalul 13,09.2011 - 31.10.2015 au trăit în concubinaj, dar au format un cuplu, iar regimul patrimonial dintre ei a fost guvernat, potrivit voinţei lor, de regulile dreptului comun, în data de 31 octombrie 2015 s-au recăsătorit.

În perioada concubinajului au dobândit cele două imobile în privinţa cărora au convenit în mod tacit să devină bunuri în proprietate ###### ## #### #####.

Sub acest aspect cu referire la modalitatea de dobândire a imobilului situat în ###### ######### ### ##########, Sos. ### Lahovari, ####### ##### ########## ###########: imobilul este format din teren în suprafaţa de 611 mp și construcţie, terenul în suprafaţa de 611 mp, situat în ###### ######### ### ##########, șos. ### Lahovari, ####### ##### # #### ######## ## ###### #######, în timpul concubinajului, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 404/01.10.2014.

Premergător încheierii actului în forma autentică, reclamantul a purtat corespondența electronică cu dl. #### Windberger, fiul vânzătorilor terenului situat în ###### #########.

Din emailurile transmise respectiv primite de la acesta rezultă că vânzătorul i-a comunicat documentaţia cadastrală; Totodată, a purtat corespondență electronică cu notarul care urma să îi întocmească actul de vânzare în forma autentică.

La data de 22.09.2014 a transmis acestuia un email în cuprinsul căruia îi solicită o programare în vederea achiziţionării de către ei părţile a unui imobil.

Toate aceste situaţii de fapt confirmă voinţa lor exprimată în mod tacit în sensul dobândirii terenului în coproprietate.

În anul 2016, pe terenul respectiv a fost edificată o construcţie - locuinţă, astfel după cum rezultă din autorizaţia de construire nr. 16/19.02.2015 și procesul verbal de recepţie finală nr.57/16.06.2016.

Potrivit datei de eliberare a celor două documente, autorizaţia de construire «este eliberată anterior căsătoriei, în timp ce procesul verbal de recepţie este întocmit ulterior căsătoriei.

Prin urmare, bunul urmează regimul juridic al unui bun comun fiind dobândit în timpul căsătoriei.

Cu toate acestea, interesul lui în promovarea unui capăt de cerere prin care solicită instanței să stabilească caracterul de bun comun al construcţiei este determinat de faptul că atât rolul fiscal, cât și intabularea dreptului de proprietate sunt deschise pe numele pârâtei care se prevalează de data liberării autorizaţiei de construire și califică construcţia drept bun propriu.

Imobilul situat în ########## #########, str. ######## ###### nr 9-11, etaj 4, apartament sector 1, a fost dobândit în cadrul unei proceduri de executare silită, adjudecatarul imobilului fiind pârâta, prin mandatar reclamantul, preţul de adjudecare al imobilului a fost de 255.000 ####, achitat integral de el, astfel: garanţia de 10% respectiv suma de 25.500 #### potrivit documentului din 10.02.2015, suma de 62.470 #### - achitată la data de 12.02.2015, iar diferenţa de 167.030 #### a fost achitata de el potrivit ordinului de plata emis de ##### #### la data de 18.02.2015.

Pe lângă precizările de mai sus referitoare la contribuţia ###### ## ########## ##### #### #######, apreciază că pentru a demonstra înţelegerea părţilor în sensul că ambele bunuri imobile să fie dobândite în comun relevante sunt și următoarele situaţii de fapt derulate în intervalul 3.09.2011 - 31.10.2015: pe toată perioada concubinajului au locuit împreună cu fiul lor în imobilul situat în Bucureşti, #### ######## ###### ### #-11, ### #, sector 1.

Acest fapt rezultă din actul de identitate al fiecăruia dintre ei și din cartea identitate a fiului lor în conformitate cu care toţi trei au locuit la aceeaşi adresă.

Toate veniturile lor le-au gestionat în comun; în acest sens a existat un cont de economii deschis ta ING #### pe numele lui, dar în care se nu găseau economiile familiei.

Din acest cont s-au efectuat în perioada oncubinajului plăți către constructorul imobilului din Baloteşti.

De asemenea, din acest cont s-au efectuat diferite operaţiuni bancare inclusiv între ei părţile atât de natura debitării cât și a creditării, pentru a se asigura că bunurile vor rămâne ale familiei lor, au procedat la întocmirea unor testamente reciproce.

Astfel după cum rezultă din testamentele autentificate sub nr. 386/20.03.2012, respectiv $37/20.03.2012 fiecare dintre ei l-a desemnat legatar cu titlu universal pe celălalt partener și pe fiul lor.

În data de 19.05.2012 au dobândit un imobil în statul #####, iar în cuprinsul documentelor au figurat în calitate de soţ și soţie; în anul 2015 s-au recăsătorit, deci perioada de concubinaj a fost urmată de căsătorie.

Articolul 633 Cod Civil instituie o prezumţie de coproprietate în cazul în care un bun este stăpânit în comun de mai multe persoane.

Totodată, uniunea de facto, respectiv concubinajul intră sub protecţia juridică a art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului și art. 26 din Constituţie, condiţia fiind aceea de a avea un caracter de continuitate și stabilitate.

Prin urmare, în cazul concubinilor, bunurile devin proprietate ###### ## #### #####/ în cotă proporţionala cu contribuţia acestora la achiziţionarea lor indiferent pe numele căruia dintre concubini s-a făcut actul de cumpărare, iar cu referire la cazul de față susţine că ambele imobile sunt proprietate ###### ##### ## ###### ########### ####### ##### ## ########## ######## ###### ## ######### #### ######### ###### ##### ### #######, în sensul mai sus arătat.

Legal citată, pârâta ###### ####### a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii pentru următoarele considerente:

Pe cale de excepţie, cu referire la prev. art. 35 cod procedură civilă, solicită să se respingă pretenţiile deduse judecăţii întrucât acţiunea este inadmisibilă, întrucât: Potrivit art. 35 Cod procedură civilă, "cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege." Acţiunea în constatare este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul solicită instanţei doar să constate existenţa unui drept subiectiv al său faţă de pârât ori, după caz, inexistenţa unui drept subiectiv al pârâtului împotriva sa.

Pentru exercitarea acţiunii în constatare este necesar ca domnul ###### să nu poată cere realizarea dreptului, şi prin acţiune să nu urmărească contestarea existenţei sau inexistenţei unei stări de fapt.

Or, actele autentice enumerate de reclamant atestă în mod indubitabil calitatea ei de unic proprietar, în contextul în care la stabilirea acestei situaţii de fapt a participat direct, personal şi cu voinţă liber exprimată petentul.

Se observă deci că legiuitorul a instituit, prin art. 35 teza II Cod procedură civilă, caracterul subsidiar al acţiunii în constatare, faţă de o acţiune în realizare.

Caracterul subsidiar şi limitat al acestei acţiuni constituie expresia voinţei legiuitorului de a adopta norme prin care actul de justiţie să fie gestionat în mod eficient, astfel încât activitatea organelor judiciare să nu fie încărcată cu două acţiuni paralele: una în constatare şi una în realizarea dreptului.

Textul de lege arătat dă prevalență realizării efective a dreptului, fie prin intermediul justiţiei, fíe pe cale administrativă sau prin „orice altă cale prevăzută de lege".

Reglementarea este de natură să confere astfel eficienţă actului jurisdicţional, soluţia legislativă având ca finalitate evitarea declanşării unui eventual nou proces în care, după constatarea existenţei dreptului,, să se solicite ulterior, pe cale separată, şi realizarea acestuia.

Pe fondul cauzei, în privinţa temeiniciei acţiunii,reclamantul face o serie de afirmaţii şi susţine o argumentaţie care frizează sfera penalului şi de care se dezice în totalitate.

În fapt divorţul lor şi partajul sunt susţinute prin acte oficiale autentice care au la bază probe şi voinţa noastră formalizată în acte valide, solemne şi pe care reclamantul ###### ##### nu le-a contestat în termen legal, însuşindu-şi în consecinţa pe deplin conţinutul acestor documente.

A încerca să probezi ceva în contra actelor autentice echivalează cu un abuz de drept, o încercare grosolană de a eluda legea.

La fii. 73-75 din dosarul prezentei cauze se află sentinţa nr. ###Î9/2011 pronunţată de jsl în dosarul #####/299/2011.

Sentinţa a avut ca obiect divorţul şi partajul bunurilor comune ale lui ###### #####-####### şi ###### #######.

Sentinţa a fost depusă de reclamant în susţinerea prezentei acţiuni.

Acest document oficial trecut în mod definitiv prin filtrul de legalitate al instanței, evident în baza administrării probatoriului, "pulverizează" petitul acţiuni de faţă întrucât infirmă argumentaţia existentă în acţiunea introductivă.

Astfel domnul ###### a susţinut în faţa instanţei că "pe parcursul convieţuirii relaţiile de familie s-au deteriorat, acestea fiind grav si iremediabil vătămate, au menţionat petenţii şi ###### ####### n.r. av.Mihail ########) că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei..." Cu privire la partaj... "instanţa va pronunţa o hotărâre de expedient prin care va consfinţi învoiala intervenită între părţi cu privire la modalitatea de împărţire a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei".

În fapt, disecând cererea de chemare în judecată, reclamantul încercă să înlăture o autoritate de lucru judecat, să infirme acte notariale autentice încheiate în prezenţa unui notar sau acord-mediator.

În fapt, încercând să eludeze grav legea şi exercitând un autentic abuz de drept, reclamantul nu numai că forţează o repunere în termenul de apel, ci încercă să inducă în eroare în sensul de a dispune o soluţie contrară unor acte autentice preexistente, intrate în circuitul civil şi care au produs şi produc efecte juridice erga omnes. în fapt, reclamantul încercă să obţină validarea unei situaţii de fapt false, inexistente în contra actelor autentice şi necontestate în termenele legale.

Susţine că acţiunea este formulată cu rea credinţă, în contra evidenţei.

Cea mai bună dovadă: faptul că reclamantul contestă valabilitatea actelor autentice de proprietate ale pârâtei, nu şi pe cele ce au intrat în lotul său.

Face precizarea că în perioada menţionată în acţiune a realizat venituri mai mult decât substanţiale obţinute din vânzare unor proprietăţi exclusive, dividende din firma "########## SRL" şi câştiguri salaríale, aspecte vor fi demonstrate în cadrul probei cu acte.

Referitor la temeiul de drept indicat şi care vizează substanţa acţiunii, arată că acesta nu este aplicabil speţei de faţă, întrucât invocatul articol 633 c.civ. este de data aceasta "înfrânt" de art. 631c.civ. care indică în ce situaţii se poate aplica art. 633 c.civ..

Concret, dreptul de coproprietate al numitului ###### ar trebui să fie consacrat de un act juridic şi să stăpânească bunurile din acţiune în comun.

Cele două ipoteze sunt contrazise de situaţia de fapt.

Prin cererea modificatoare din data de 25 octombrie 2021, reclamantul a solicitat partajul imobilelor situate în ###### #########, sat.

Dumbrăveni, Șoseaua ### Lahovari, #### ##### ###### ### ##### ## ######### ## ### ## ## ########### ## ###### ############## ##. 5 situat în ########## ##########, str. ######## ###### nr. 9-11, ### #, sector 1.

În privința construcției situate în ###### #########, sat Dumbrăveni, șoseaua ### Lahovari, #### #####, în raport de data încheierii căsătoriei și data construirii imobilului solicită ca în temeiul art. 339 și 357 Cod civil să se dispună partajarea acestuia și atribuirea uneia dintre părți și obligarea celeilalte la plata unei sulte corespunzătoare.

Referitor la terenul în suprafață de 611 mp situat în ###### #########, sat Dumbrăveni, Șoseaua ### Lahovari, #### ##### ## ## ############ ##. 5 situat în ########## ##########, str. ######## ###### nr. 9-11, sector 1, solicită instanței să rețină coproprietatea părților asupra acestor bunuri având în vedere concubinajul îndelungat și cu caracter de continuitate, probele cu gospodărirea în comun și învestirarea veniturilor în aceste bunuri, precum și existența unei convenții tacite între ei părțile în sensul dobândirii în coproprietate și să dispună încetarea coproprietății prin partaj(f. 99-vol.

II).

Pârâta ###### ####### a depus întâmpinare la cererea modificatoare prin care a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii în constatare, având în vedere că reclamantul are la dispoziție acțiuni în pretenții.

În plus, actele autentice enumerate de reclamant atestă în mod indubitabil calitatea sa de unic proprietar, în contextul în care la stabilirea acestei situații de fapt acesta a participat direct, personal și cu voință liber exprimată.

La data achiziționării terenului nu erau căsătoriți, aveau bugete separate, plata terenului în discuție s-a realizat exclusiv din fonduri proprii.

Prețul a fost achitat peșin potrivit art. 5.1 din contractul autentificat sub nr. 1404 de BIN ###### ########.

Astfel, la data de 1 noiembrie 2014 conform dovezilor bancare a scos din contul ei suma de 110000 lei și a achitat vânzătorilor prețul vânzării, aspect pe care îl declară în mod autentic și vânzătorii.

Terenul are natura unui bun propriu, aspect ce rezultă din actele autentice semnate de ei și deja invocate, cât și potrivit actului de lichidare a regimului comunității legale din 2018 confirmat și de contractul de partaj voluntar din 2018(f. 165-vol.

II).

În data de 12 septembrie 2023, instanța a pus în discuție excepția de inadmisibilitate a acțiunii invocată prin întâmpinările depuse la dosar, cât și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a rămas în pronunțare asupra excepțiilor invocate.

Cererea a fost legal timbrată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele cu privire la excepțiile invocate:

După cum rezultă din prevederile art. 248 al. 1 Cod pr. civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei iar în cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamantul renunţă la judecarea cererii de chemare în judecată ori la dreptul pretins, intervine învoiala părţilor sau sunt admise cereri ori excepţii care pun capăt în întregime procesului, fără a mai fi necesară dezbaterea asupra fondului în camera de consiliu sau în şedinţă publică, judecătorul se va pronunţa asupra cauzei prin hotărâre, după cum rezultă din prevederile art. 243 Cod pr. civilă.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1404 din data de 1 octombrie 2014 de notarul public ###### ######## ######, pârâta ###### ####### a cumpărat suprafața de 611 mp teren intravilan situat în ###### #########, sat Dumbrăveni, Șoseaua ### Lahovari, #### #####, tarla 13, parcela A127(f. 63-vol.

I), dată la care căsătoria dintre părți era deja desfăcută de comun acord prin sentința civilă nr. ##### din data de 13 septembrie 2011 a Judecătoriei Sectorului 1 București( dosar nr. #####/299/2011)(f.19-vol.

I).

Prin urmare, bunul imobil este proprietatea pârâtei, fiind bunul propriu al acesteia iar existența stării de concubinaj nu conferă reclamantului posibilitatea de a introduce o acțiune în constatarea existenței dreptului de coproprietate, ci doar constatarea existenței unui drept de creanță.

După cum rezultă din prevederile art. 35 Cod pr. civilă, cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege

După cum rezultă din prevederile art. 633 Cod civil, dacă bunul este stăpânit în comun, coproprietatea se prezumă, până la proba contrară însă, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară și cum bunul imobil este înscris în cartea funciară pe numele pârâtei, există o prezumție absolută a dreptului de proprietate a pârâtei care nu poate fi răsturnată prin prezumția relativă instituită de art. 633 Cod civil care este operabilă doar în cazul posesiei comune a unui bun și instituie o prezumție relativă a unui drept de coproprietate în cazul unei posesii comune pe când existența dreptului de proprietate al pârâtei asupra acestui bun imobil este dovedită cu un act de proprietate autentic.

Instanța reține că față de prevederile legale în vigoare, regimul juridic al bunurilor imobile are un caracter specific, concretizat-între altele-în modul de dobândire a proprietății asupra lor, care presupune, ca o condiție de validitate a actului de dobândire, forma autentică și autorizația de înstrăinare.

În condițiile în care se susține că un bun imobil achiziționat prin act autentic a fost dobândit în cursul concubinajului, concubinul nu poate cere constatarea calității sale de coproprietar, ci doar existența unui drept de creanță.

Prin urmare, reclamantul are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului său, astfel că acțiunea în constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului asupra acestui imobil este inadmisibilă, excepția de inadmisibilitate fiind întemeiată și prin raportare la faptul că reclamantul solicită constatarea unei situații de fapt și anume că bunul imobil este stăpânit în comun.

Prin actul de adjudecare nr. 109 din data de 17 martie 2015 încheiat de executorul judecătoresc ###### ###### ########, pârâta ###### ####### a adjudecat apartamentul situat în ########## #########, str. ######## ###### nr. 9-11, etaj 4, ### #, sector 1, Carte Funciară Nr. 216100-C1-U8 Bucureşti sectorul 1 la un preț de 255000 ####(f. 70-vol.

II), dată la care căsătoria dintre părți era deja desfăcută de comun acord prin sentința civilă nr. ##### din data de 13 septembrie 2011 a Judecătoriei Sectorului 1 București( dosar nr. #####/299/2011)(f.19-vol.

I).

Prin urmare, bunul imobil este proprietatea pârâtei, fiind bunul propriu al acesteia iar existența stării de concubinaj nu conferă reclamantului posibilitatea de a introduce o acțiune în constatarea existenței dreptului de coproprietate, ci doar acțiunea în realizarea unui drept de creanță personal în condițiile în care susține că a contribuit cu sume de bani proprii achitarea prețului vânzării silite.

După cum rezultă din prevederile art. 35 Cod pr. civilă, cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege

După cum rezultă din prevederile art. 633 Cod civil, dacă bunul este stăpânit în comun, coproprietatea se prezumă, până la proba contrară însă, în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară și cum bunul imobil este înscris în cartea funciară pe numele pârâtei, există o prezumție absolută a dreptului de proprietate a pârâtei care nu poate fi răsturnată prin prezumția relativă instituită de art. 633 Cod civil care este operabilă doar în cazul posesiei comune a unui bun.

Instanța reține că față de prevederile legale în vigoare, regimul juridic al bunurilor imobile are un caracter specific, concretizat-între altele-în modul de dobândire a proprietății asupra lor, care presupune, ca o condiție de validitate a actului de dobândire, forma autentică și autorizația de înstrăinare.

În condițiile în care se susține că un bun imobil achiziționat prin act autentic a fost dobândit în cursul concubinajului, concubinul nu poate cere constatarea calității sale de coproprietar, ci doar existența unui drept de creanță.

Prin urmare, reclamantul are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului său, astfel că acțiunea în constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului asupra acestui imobil este inadmisibilă, excepția de inadmisibilitate fiind întemeiată și prin raportare la faptul că reclamantul solicită constatarea unei situații de fapt și anume că bunul imobil este stăpânit în comun pentru a dovedi că este incidentă prezumția instituită de art. 633 Cod civil.

În ceea ce privește acest imobil, instanța mai reține natura specifică a actului de adjudecare reglementată de art. 857 al. 1 Cod pr. civilă care prevede că prin adjudecarea imobilului adjudecatarul devine proprietar.

De la această dată, adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului iar prin intabulare, adjudecatarul dobândeşte dreptul de a dispune de imobilul cumpărat, potrivit regulilor de carte funciară, după cum rezultă din prevederile al. 2 din același text de lege.

După cum s-a arătat în doctrina și practica judiciară, în cazul vânzării silite a bunurilor imobile, prin derogare de la regula de drept comun, dreptul de proprietar se dobândește de adjudecatar prin efectul adjudecării iar nu prin înscriere în cartea funciară.

În acest sens, art. 887 al. 1 Cod civil prevede că drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din moştenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate publică, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

Prin urmare, art. 857 al. 1 Cod pr. civilă instituie o prezumție absolută a dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului care nu poate fi răsturnată prin prezumția relativă de coproprietate instituită de art. 633 Cod civil de concubinul adjudecatarului, mai ales că unul din efectele adjudecării este faptul că imobilul devine liber de alte sarcini.

După cum rezultă din prevederile art. 577 al. 1 Cod civil, construcţiile, plantaţiile şi orice alte lucrări efectuate asupra unui imobil, denumite în continuare lucrări, revin proprietarului acelui imobil dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel iar când lucrarea este realizată de proprietarul imobilului cu materialele sale sau cu materialele altuia, dreptul de proprietate asupra lucrării se naşte în favoarea proprietarului imobilului din momentul începerii lucrării, pe măsura realizării ei, dacă prin lege sau act juridic nu se prevede altfel.

În privința construcției situate în ###### #########, sat Dumbrăveni, șoseaua ### Lahovari, #### #####, instanța reține că aceasta este situată pe terenul proprietatea pârâtei, autorizația de construire nr. 16 din data de 19 februarie 2015 este eliberată înaintea celei de-a doua căsătorii a părților(f. 69-vol.

I) iar dreptul de proprietate asupra construcțiilor este înscris pe numele pârâtei în cartea funciară iar orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, cu cheltuiala sa şi că este a lui, până la proba contrară, după cum rezultă din prevederile art. 579 al. 1 Cod civil.

Prin urmare, cum construcția este bunul propriu al pârâtei, fiind dobândit prin act autentic, în cauză nu este operabilă prezumția relativă a comunității de bunuri instituită de art. 339 Cod civil iar faptul că predarea-primirea a avut loc ulterior încheierii celei de-a doua căsătorii a părților nu face operabilă prezumția relativă a comunității de bunuri, astfel că acțiunea în constatarea dreptului de coproprietate a reclamantului este inadmisibilă iar în măsura în care reclamantul invocă existența unor îmbunătățiri aduse imobilului în cursul căsătoriei și care au adus un spor de valoare asupra imobilului, reclamantul are deschisă acțiunea constatării unui drept de creanță.

În privința construcției, instanța consideră că este inadmisibil capătul de cerere privind constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului având în vedere și împrejurarea că acesta a avut posibilitatea să includă acest bun în condițiile în care îl considera bun comun în actul de lichidare a regimului comunității legale autentificat sub nr. 187 din data de 9 februarie 2018 de notarul public ##### Magdalena(f. 128-vol.

I) și să îl partajeze prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 188 din data de 9 februarie 2018 de notarul public ##### Magdalena(f. 134-vol.

I), în condițiile în care a existat un partaj amiabil între părți.

Prin urmare, reclamantul ar fi putut să își realizeze dreptul prin altă cale prevăzută de lege iar excepţia de inadmisibilitate a capetelor de cerere având ca obiect constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului este întemeiată și va fi admisă.

După cum rezultă din prevederile art. 32 al. 1 lit.,,b” Cod pr. civilă, una din condițiile de exercitare a acțiunii civile o constituie calitatea procesuală care rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, după cum rezultă din prevederile art. 36 Cod pr. civilă iar după cum rezultă din prevederile art. 981 Cod pr. civilă, reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează.

Prin urmare, partajul judiciar nu poate fi solicitat decât de un subiect de drept circumstanțiat și anume, coproprietarul care trebuie să prezinte un titlu de proprietate asupra bunurilor pentru care se solicită partajul.

Cum reclamantul nu a putut prezenta titlul pe baza căruia solicită partajul și nu are calitatea de coproprietar asupra acestor bunuri, nu există identitate între acesta și titularul dreptului dedus judecății, astfel că excepția lipsei calității procesuale active a acestuia în introducerea capătului de cerere privind partajul judiciar, excepție de fond, absolută și peremptorie în accepțiunea art. 245, art. 246 al. 1 și 247 al. 1 Cod pr. civilă este întemeiată și va fi admisă în temeiul art. 248 al. 1 Cod pr. civilă.

Prin urmare, în temeiul art. 243 și 397 al. 1 Cod pr. civilă, instanța va admite excepţia de inadmisibilitate a capetelor de cerere având ca obiect constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în introducerea capătului de cerere privind partajul judiciar și va respinge cererea de chemare în judecată aşa cum a fost modificată, în sensul că va respinge capetele de cerere având ca obiect constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului ca inadmisibile și va respinge capătul de cerere având ca obiect partajul judiciar ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, în temeiul art. 40 al. 1 Cod pr. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia de inadmisibilitate a capetelor de cerere având ca obiect constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului în introducerea capătului de cerere privind partajul judiciar.

Respinge cererea de chemare în judecată aşa cum a fost modificată de reclamantul ###### ##### #######, CNP: #############, domiciliat în sector 1, ########## #########, ##### Floreasca, nr. 118-120, ### #, ### #, ### ##, în contradictoriu cu pârâta ###### #######, CNP: #############, domiciliat în sector 1, ########## #########, Str. ####### ######, nr. 9-11, ### #, ### #, în sensul că:

Respinge capetele de cerere având ca obiect constatarea dreptului de coproprietate al reclamantului ca inadmisibile.

Respinge capătul de cerere având ca obiect partajul judiciar ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti-Secţia a II-a civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei în data de 27 septembrie 2023.